Anul 2014 va aduce un nou Parlament al Uniunii Europene si o noua garnitura a Comisiei Europene, insa coeziunea constructului european pare amenintata de xenofobie si ultranationalism. Presedintia rotativa a Consiliului Uniunii Europene va fi asigurata de statul membru cel mai lovit de criza zonei euro, Grecia, in prima jumatate a anului 2014, iar in semestrul al doilea fraiele vor fi preluate de un alt stat sudic, Italia, de asemenea afectata puternic de recesiunea zonei euro.
Alegerile europarlamentare si ascensiunea extremistilor
Articol in care ziarul britanic Daily Express isi prezinta "cruciada" impotriva romanilor si bulgarilor care vor sa mearga in Regatul Unit
Foto: www.express.co.uk
Alegerile europarlamentare programate pentru mai 2014 se anunta a fi marcate de ascensiunea amenintatoare a partidelor ultranationaliste, care propovaduiesc tocmai oprirea adancirii procesului de integrare europeana si in unele tari chiar gestul extrem de renuntare la calitatea de membru al Uniunii.
In anul 2014 se incheie mandatul de cinci ani al actualilor europarlamentari, iar cetatenii din cele 28 de state ale Uniunii Europene sunt asteptati la urne pentru a-si alege reprezentantii in Parlamentul European, pentru noua legislatura, la scrutinul european prevazut pentru 22-25 mai.
Nmarul europarlamentarilor, la nivelul intregii UE, va scadea de la 766 in prezent la 751 in urma alegerilor din 2014.
Romania va pierde un mandat de europarlamentar, urmand ca la scrutinul din luna mai sa fie alesi 32 de deputati europeni, tara noastra fiind pe locul al saptelea in UE ca numar de europarlamentari care ii revin.
Alegerile europene sunt contextualizate de asecensiunea discursului xenofob si eurosceptic din statele cu vechime in Uniunea Europeana.
In Parlamentul European, grupul politic exponent al miscarilor nationaliste este Grupul Europa Libertatii si Democratiei. Acesta are doar 35 de parlamentari europeni din totalul de 766, insa discursul ultranationalist, xenofob si eurosceptic al unora dintre reprezentantii sai a generat atitudini negative fata de cetatenii romani si bulgari la nivelul UE.
In Marea Britanie, europarlamentarul Nigel Farage, liderul Partidului pentru Independenta din Marea Britanie (UKIP), este unul dintre cei mai vocali politicieni care cer iesirea Regatului Unit din Uniunea Europeana, pe care o considera falimentara economic si politic.
"Brixit-ul", adica exitul britanicilor, este solicitat si de europarlamentarul Nick Griffin, de la Partidul National Britanic, afiliat Aliantei Europene al Miscarilor Nationale.
Desi detin putine functii in aparatul de conducere european si al tarilor din care fac parte, extremistii au urcat in sondaje si au determinat o parte dintre politicienii partidelor mari, traditionale sa adopte discursul populist, eurosceptic si xenofob.
In Marea Britanie, un grup de politicieni conservatori i-au cerut deja sefului lor de partid, premierul David Cameron, sa prelungeasca restrictiile pentru romani si bulgari pe piata muncii si dupa 1 ianuarie 2014, in pofida tratatelor europene.
Referitor la exitul Regatului Unit din UE, insusi Cameron a admis posibilitatea organizarii unui referendum in acest sens, intre 2015 si sfarsitul lui 2017.
In Olanda, Cabinetul Mark Rutte II nu mai depinde de sustinerea parlamentara extremistilor de la Partidul pentru Libertate (PVV, condus de Geert Wilders) de care era dependent precedentul guvern condus de politicanul conservator-liberal. Cu toate acestea, Olanda respinge in continuare aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen, in pofida declaratiilor oficiale ale Comisiei Europene, potrivit carora cele doua tari est-europene indeplinesc conditiile tehnice de aderare.
In Franta, Frontului National, partid de extrema dreapta, a ajuns pe primul loc in preferintele votantilor pentru europarlamentarele din mai 2014, potrivit unor sondaje.
Sefa acestui partid, europarlamentarul Marine Le Pen, s-a aratat a fi unul dintre cele mai mari opozante ale admiterii Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen, punand presiune pe Guvernul socialist de la Paris sa se opuna in cadrul Consiliului UE extinderii zonei europene de libera circulatie.
Si dreapta moderata franceza (UMP, partidul fostului presedinte Sarkozy) a preluat sloganul opozitiei fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, iar, in cele din urma, Guvernul socialist de la Paris s-a opus extinderii.
Socialistii francezi au cazut si mai adanc in capcana populismului xenofob, provocand indignarea unei bune parti a opiniei publice franceze, dupa ce o eleva de etine roma originara din Kosovo a fost expulzata din Franta impreuna cu familia sa. Scandalul "Leonarda" a fost apoi folosit de insasi Marine Le Pen, lidera extremistilor de dreapta, pentru a cere demisia administratiei Hollande.
Varful de lance al Stangii europene, Partidul Socialist din Franta intampina in declin anul electoral 2014, in care vor fi alegeri municipale, europarlamentare si legislative (pentru alegerea senatorilor).
Intr-un an si jumatate de guvernare de stanga, Franta s-a cufundat recesiune economica, -0,1% in trimestrul III fata de precedentele trei luni ale anului 2013, inregistrand o crestere neconvingatoare, de 0,2% in trimestrul III al anului 2013 fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform datelor Eurostat din 4 decembrie 2014.
Nici in Italia, social-democratul Enrico Letta (Partidul Democrat), care conduce un guvern de larga coalitie, incluzand si centrul-dreapta, nu reuseste sa treaca tara pe crestere economica. In trimestrul III a inregistrat scadere cu 0,1% fata de precedentele trei luni ale anului 2013, iar fata de trimestrul III al anului 2012 scadarea a fost si mai adanca, de 1,9%, conform datelor Eurostat din 4 decembrie.
In Germania, crestin-democratii au trecut tara prin criza economica fara sa sufere o eroziune semnificativa in 8 ani de guvernare. Nici in alegerile generale din 2013, socialistii germani nu au reusit sa ii invinga pe crestin-democrati, fiind nevoiti sa o sustina pe Angela Merkel pentru al treilea mandat de cancelar federal, incepand cu decembrie 2013. Cu economia sa imensa (un produs intren brut estimat la peste 3.500 de miliarde de dolari in anul 2013), pentru Germania sunt semnificative si cresterile economice usoare procentual, de 0,3% in trimestrul al treilea din 2013 fata de trimestrul al doilea si de 0,6% fata de trimestrul III din anul 2012.
In schimb, in Romania socialistii par sa-si conserve pozitia dominanta, pe fondul disensiunilor cu colegii liberali de la guvernare. Cu o opozitie anemica din partea PDL, social-democratii premierului Victor Ponta sunt primii in preferintele romanilor la europarlamentare.
De asemenea, beneficiind de un an agricol bun, Romania a inregistrat cea mai mare crestere economica din UE, 4,1% in trimestrul III al anului 2013, fata de aceeasi perioada a anului 2012, si 1,6% fata de trimestrul II al anului 2013. Totusi, avansul nu reflecta, insa, neaparat o dezvoltre economica puternica, in conditiile in care cresterea procentuala are o baza nominala joasa (un PIB estimat la circa 180 de miliarde de dolari in anul 2013), iar agicultura este inca slab fiscalizata.
Consiliul Uniunii Europene - condus de doua tari sudice
Premierul Italiei, Enrico Letta, si premierul Greciei, Antonis Samaras
Foto: Consiliul European
In anul 2014, Consiliul Uniunii Europene - cealalata ramura legislativa europeana - va fi condus de doua state membre sudice - Grecia, in primul semestru, si Italia, in cea de-a doua parte a anului.
Aceasta va fi a cincea oara cand Grecia va conduce Consiliul UE, de la aderarea sa la Comunitatea Europeana in anul 1981.
Tara afectata cel mai puteric de criza zonei euro, Grecia isi propune sa-si concentreze efortul la conducerea Consiliului UE in zonele de redresare economica a Uniunii, ocupare a fortei de munca, coeziune, mobilitate a cetatenilor UE, precum si de securitate europeana interna si externa.
Presedintia greaca vrea sa promoveze politici si actiuni de imbunatatire a deficientelor initiale din arhitectura zonei euro, pentru a proteja moneda unica. "Ca prim pas, ne vom stradui sa obtinem un progres in ceea ce priveste Mecanismul unic de rezolutie bancara", afirma viitoarea Presedinte greaca a Consiliului UE, care nu uita sa promita o procedura deschisa statelor non-euro.
De subliniat ca Grecia va detine presedintia rotativa a UE in perioada in care Uniunea se va afla sub semnul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare din luna mai.
In schimb, Italia va detine presedinta Consiliului UE in momentul in care va fi aleasa noua Comisie Europeana, in conditiile in care Comisia Barroso II isi incheie mandatul in septembrie 2014.
Comisia Europeana, dupa 10 ani de Barroso
Presedintele CE, Jose Barroso, si candidatul socialistilor la presedintia CE, Martin Schulz
Foto: Consiliul European
Rezultatul alegerilor europarlamentare din mai 2014 va decide si conducerea Comisiei Europene in acelasi an.
Comisia Europeana a recomandat familiilor politice din UE sa-si nominalizeze candidatii pentru functia de presedinte al viitoarei Comisii inainte de alegerile europarlamentare din mai 2014.
Dintre cei nominalizati de familiile politice, presedintele Comisiei Europene este ales de Consiliul European, cu majoritate calificata, tinandu-se insa cont de configuratia politica reiesita din alegerile europarlamentare.
Persoana astfel propusa este supusa apoi votului Parlamentului European, fiind nevoie de majoritate absoluta pentru alegere.
Noul presedinte al CE isi supune apoi Comisia controlului parlamentar, fiecare propunere pentru un portofoliu de comisar fiind audiat, in mod normal, in diferitele comisii parlamentare in functie de specialitate.
Comisia Europeana, ca intreg, este supusa apoi votului Parlamentului European. Daca trece de Parlament, Comisia este votata, ca intreg, de catre cei 28 de sefi de stat sau de guvern din UE, reuniti in Consiliul European.
Actualul presedinte al Comisiei Europene, popular-europeanul portughez Jose Manuel Barroso, nu a clarificat inca oficial daca va mai candida pentru functia din fruntea Executivului UE, dupa ce i se va incheia cel de-al doilea mandat.
Partidul Popular European nu a facut inca o nominalizare pentru functia de presedinte al CE, aceasta fiind asteptata pentru martie 2014, cu ocazia summitului PPE de la Dublin.
Cele mai vehiculate nume sunt ale comisarului european pentru Justitie, Viviane Reding (Luxemburg), comisarului european pentru piata comuna Michel Barnier (Franta), al premierului Sudeiei, Fredrik Reinfeldt, sau al prim-ministrului Irlandei, Enda Kenny. In prezent, Partidul Popular European detine 12 sefi de stat sau de guvern din cadrul UE (cei mai multi membri in cadrul Consiliului European) si este cea mai mare forta din Parlamentul European.
Socialistii europeni l-au desemnat drept candidat pentru functia de sef al Executivului comunitar pe germanul Martin Schulz, actualul presedinte al PE. In prezent a doua forta in parlamentul European, socialistii se afla la guvernare - unde fie au premierul, fie doar sustin o coalitie - in 15 state membre din totalul de 28.
Consiliul European - Van Rompuy trebuie inlocuit
In noiembrie 2014 isi va incheia mandatul si presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Sefii de state sau de guverne vor trebui sa aleaga un nou presedinte al UE, in conditiile in care belgianului i-a fost prelungit o data mandatul, o a doua prelungire fiind imposibila.
La un moment dat, la nivel european s-a luat in calcul chiar o posibila unificare a functiei de presedinte al Consiliului European cu cea de presedinte al Comisiei Europene.
Repere europene pentru Romania 2014
- Circulatia fortei de munca. De la 1 ianuarie 2014, lucratorii romani vor putea munci in toate statele Uniunii Europene fara restrictii. De la1 ianuarie 2014, si ultimele 9 state membre UE trebuie sa ridice restrictiile pentru romani si bulgari: Austria, Germania, Belgia, Franta, Luxemburg, Malta, Olanda si Marea Britanie - atat pentru lucratorii romani si bulgari, precum si Spania (unde doar pentru lucratorii romani mai sunt restrictii partiale in prezent). Astfel, romanii nu vor avea nevoie de permise de munca in niciunul dintre statele UE, pentru niciun sector economic sau profesional. Marea Britanie a anuntat anumite restrictii pentru toti migrantii din UE, insa acestea vizeaza ajutoarele sociale, ci nu locurile de munca propriu-zis.
- Vanzarea terenurilor. De la 1 ianuarie 2014 Romania este obligata sa permita persoanelor fizice straine care sunt rezidente in Uniunea Europeana sa achizitioneze terenuri agricole in Romania. Parlamentul a adoptat in decembrie 2013 o lege initiata de Guvern prin care se reglementeaza vanzarea de teren agricol in extravilan catre persoanele fizice, impunandu-se anumite drepturi de preemtiune la cumparare, in favoarea coproprietarilor, vecinilor, arendasilor, altor persoane de pe raza localitatii respective, precum si a statului roman. Legea instituie si amenzi de zute de mii de euro impotriva celor care scot ilegal terenurile din circuitul agricol. Pentru a inta in vigoare, legea are nevoie sa fie promulgata de presedintele Traian Basescu si sa fie publicata in Monitorul Oficial. Tranzactiile cu terenuri agricole intre persoanele juridice nu sunt atinse de aceasta lege.
- Laptele "de tara", in pericol. Incepand cu 1 ianuarie 2014 este interzisa comercializarea sau livrarea catre unitatile de colectare sau procesare a laptelui crud, care nu respecta standardele europene. Pentru obtinerea laptelui conform cerintelor Uniunii Europene trebuie indeplinite conditii stricte legate de igiena adapostului vacilor, igiena vacilor, igiena crescatorului de animale, igiena laptelui. La 1 inuarie 2014 expira practic perioadele de derogare cerute de Romania privind comercializarea "laptelui neconform".
- Fondurile europene. In perioada de programare 2014-2020, Romania va avea la dispozitie alocari europene de 39,8 miliarde de euro, cu 18% mai mari decat in perioada 2007-2013. In schimb, per ansamblu, la nivelul intregii Uniuni Europene, Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 prevede limite de cheltuieli de pana la 959,99 miliarde de euro in angajamente si 908,40 miliarde de euro in plati, in scadere fata de perioada de programare 2007-2013, cu 3,5 % pe partea de angajamente si cu 3,7% in privinta platilor. Romania mai poate absorbi in anii 2014 si 2015 fondurile UE din perioada de programare 2007-2013. Pentru perioada de programare 2014-2020, statele membre, inclusiv Romania, se afla inca in discutii cu Comisia Europeana pentru Acordul de parteneriat, strategia statelor membre pentru absorbtia banilor europeni. Astfel, primii bani europeni pentru urmatorii 7 ani vor incepe sa fie absorbiti abia de pe la finele anului 2014, dupa cum estima ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, in privinta programului de dezvoltare rurala.
3
3
