Dupa cum bine stii, esti unul dintre preferatii mei si cred ca dupa scurta aventura prin Ministerul Justitiei ti-ai cistigat un loc foarte pretios in presa romaneasca. Si ai un noroc chior sa faci parte din echipa HotNews.ro, fiindca multi ziaristi talentati si onesti au ghinionul sa aiba ori niste patroni incuiati la minte, ori un mediu ostil care nu-i lasa sa-si dezvolte o cariera frumoasa.

Vineri, 13 noiembrie, ora 14.57, ai postat un articol interesant. L-am vazut abia spre miezul noptii . Dupa ce am citit comentariile, am realizat cit de greu e sa impaci pe toata lumea. Tu pe cele citeva mii de cititori si pe cele citeva sute care au postat comentarii sau au votat pentru unele dintre ele. Noi, cei din echipa “Nasul”, sa-i impacam pe toti cei peste 1 milion de telespectatori care ne-au urmarit emisiunea cu Presedintele Romaniei. E foarte greu, chiar imposibil sa fie toti multumiti.

Am tinut sa-ti scriu si nu e un drept la replica, depinde doar de tine daca publici rindurile mele, pentru ca in articolul tau ai comis, in opinia mea, citeva erori, fara rea credinta, cred eu, ba chiar si o diversiune.

Traversam poate cea mai importanta luna din acesti ultimi 20 de ani. Eu am 40 de ani si in 1990 am simtit ce inseamna sa ratezi, sa ti se scurga printre degete anii frumosi pe care ii visam cu totii ca vor veni pentru natia asta. Atunci eram prea putini si ei erau prea multi si manipulati de catre infioratorul mecanism de luat mintile, odiosul TVR 1.

Citeva minti diabolice au intunecat atunci Romania. Mie mi-au trebuit 20 de ani sa realizez ce as fi putut in doar 5. M-au imbatrinit mult acesti ani… si eu recunosc ca am avut mult noroc. Gindeste-te cite milioane de romani am pierdut. Sau sa ne amintim cum acesti 20 de ani au picurat zi de zi otrava inrairii acestui neam.

Dane, eu nu mai vreau sa ratam. Copiii nostri au dreptul sa afle cine este tara lor, cum sint romanii si ce vor ei. Pentru prima oara dupa ’90, avem mai multe proiecte de tara sustinute de mai multi candidati. Gresesti cind vorbesti numai despre candidati, pro sau anti Basescu, Geoana, Antonescu si restu’. In aceste zile, dupa eternitatea asta de 20 de ani, nu mai putem fi ipocriti. Nu mai avem scuze ca sintem manipulati in tara cu mii de ziare si sute de televiziuni si radiouri.

In tara cu atitea aliante politico-economice care se fac si desfac in fiecare zi, nici prescolarii nu mai pot fi pacaliti. Gata, ne-am facut mari si sintem in fata celui mai important examen din istoria noastra moderna. Doar lasii vor sta acasa in ziua votului. Hai, frati romani, aratati-va! Dane, prima greseala din articolul tau e ca nu “datoria civica” ma caracterizeaza in aceste zile. Pentru mine, ca tata, e vital sa stiu ce tara vor romanii nostrii sa aleaga pentru urmatorii 20 de ani. Vreau sa stiu cine e Romania ACUM. Pentru copilul meu. Inca mai am energie sa o iau de la capat, la 60 de ani voi fi obosit.

Diversiunea, despre care iti spuneam ca ai comis-o, sper fara rea-credinta, m-a mihnit. Sa ma asezi pe acelasi raft cu V.C. este impardonabil. Este si o mare gafa. Cu toata modestia iti spun, e ca si cum tu Dan Tapalaga ai intreba la ce echipa de fotbal joaca George Enescu si daca “Rapsodia Romana” a fost compusa de Radio Europa Libera. Stiu ca ai alt umor, dar incerc sa mai atenuez grozavia.

O alta greseala, draga Dan, e ca eu nu am fata de propagandist, nu ma prinde. Spui, pe de alta parte, ca seful statului a avut o prestatie foarte buna, “una dintre cele mai convingatoare si bine articulate prestatii de candidat”. Asta-i scopul, romanii sa-l vada pe el, nu pe moderator. Iti spun un secret, iarna nu-i ca vara si nici presa scrisa nu-i ca televiziunea. Un alt secret, emisiunile din campanile electorale difera mult de cele clasice, chiar daca sint tot de pe scena unui teatru.

Fiindca vrei sa iasa poza candidatului cit mai aproape de realitate, lacrima. Si vrei ca toate pozele sa fie perfecte, sa nu minta alegatorul. Nu tu, realizator, iti dai doctoratul, EL, CANDIDATUL. Tu ai timp apoi, 5 ani, zi de zi. Si, draga Dan, prin emisiunile cu Basescu si Nastase din 2004, cred ca am reusit niste fotografii fantastice. Romanii stiau pe cine aleg, dovada ca niciunul nu ne-a produs vreo surpriza in acesti ultimi 5 ani prin felul in care s-au comportat. Nici Nastase, nici Basescu.

Si inca ceva, emisiunile pe scena, chiar in fata unui public prietenos, sint al naibii de complicate, inclusiv pentru candidat. Nu pacalesti pe nimeni, nu poti sa trisezi, cu atit mai mult cu cit esti in direct. Si nu uita ceva, televiziunea trebuie sa fie si spectacol, asa cum si tu faci show in articolele tale. Doar ca o postare o citesti in 5 minute in timp ce emisiunea “Nasul” tine 4 ore. Ca sa vina milioane de romani pe “stadion”, zi de zi, timp de 15 ani, nu pot fi “realizatorul” pe care l-ai zugravit in articolul tau. Nu merge, crede-ma. Nu vreau sa spun prin asta ca sint nu’s ce mare scula de ziarist. Am incercat doar sa nu ma scufund in oceanul de jeg in care traim. Nu avem o meserie usoara.

In incheiere, iti spun ca m-au surprins placut cititorii si comentatorii articolelor tale. Cu laudele si criticile lor. Sint oameni frumosi, ca si telespectatorii nostri. De aceea eu cred ca sintem buni si baftosi amindoi. Si am mai vazut odata ce suporteri buni are Romania, ei sint reperul nostru. Dupa 20 de ani, sper sa fie si multi. Poate nu ratam. Sa fii iubit! Cu prietenie, Radu Moraru .

P.S. Glumele pe seama Presedintelui nu sint gafe si sa stii ca nu s-a simtit niciodata stinjenit, e bun incasator. Il stiu de 15 ani.

Scrisoarea lui Radu Moraru este o replica la un articol semnat de Dan Tapalaga