"Principalul motiv pentru care avem o prezenta militara in Afganistan este legat de zona de granita dintre aceasta tara si Pakistan, unul din cele mai periculoase locuri pentru dezvoltarea activitatilor de pregatire si planificare a actelor teroriste, o amenintare pentru noi" - acesta este unul dintre raspunsurile date de David Miliband, ministrul de Externe al Marii Britanii, la intrebarile adresate de cititorii HotNews.ro despre situatia din Afganistan.

Raspunsurile lui David Miliband pentru cititorii HotNews.ro:

1. Care sint principalele motive pentru prezenta militara a Marii Britanii in Afganistan?

David Miliband: Principalul motiv pentru care avem o prezenta militara in Afganistan este legat de zona de granita dintre aceasta tara si Pakistan, unul din cele mai periculoase locuri pentru dezvoltarea activitatilor de pregatire si planificare a actelor teroriste, o amenintare pentru noi.

De ce spun asta? In 1990 Afganistan era un incubator preferat pentru terorismul international, unde Al Qaeda isi facuse bazele. Dupa atacurile asupra turnurilor gemene (11 septembrie, New York) din 2001, fortele internationale au rasturnat guvernul taliban de la putere, gestionand situatia incerta din teritoriu si reprimand Al Qaeda, care actiona sub protectia talibanilor.

In momentul de fata liderii Al Qaeda s-au refugiat in teritoriile amintite de la granita dintre Afganistan si Pakistan; acesta este motivul pentru care regiunea prezinta cel mai mare pericol pentru Occident. Asta nu inseamna ca actele teroriste nu iau in vizor si alte parti ale lumii. Am vazut cu totii evenimentul din preajma Craciunului de la Detroit, care are legaturi stranse cu Yemenul.

Dar Afganistanul are o prezenta militara britanica, 10.000 de oameni, este un subiect central al politicii noastre de securitate. De asemenea, derulam activitati legate de dezvoltare economica, pentru ca Afganistanul este o tara foarte saraca, iar implicarea noastra s-ar fi intamplat oricum, chiar daca nu am fi avut o prezenta militara.

2. Cind se va incheia razboiul? Credeti ca Afganistan poate deveni o democratie intr-un interviu rezonabil de timp?

David Miliband: Acest lucru reflecta in mod direct esenta strategiei noastre, si anume faptul ca trupele internationale se afla in Afganistan pentru ca in absenta lor fortele afgane nu ar putea face fata insurgentei. Cu toate acestea nu suntem acolo pentru a furniza sprijin la nesfarsit sau protectie la nesfarsit, suntem acolo pentru a ajuta la consolidarea capacitatii de securitate afgane astfel incat sa isi poata apara singuri tara.

Armata nationala are in prezent aproximativ 90.000 de militari, cifra in crestere semnificativa in ultimii doi-trei ani, in grafic pentru atingerea unui total de 134.000 de soldati pana in luna noiembrie a acestui an. Actiunile fortei internationale sunt acum, la fiecare pas, cuplate cu cele ale partenerilor afgani.

Provincie dupa provincie, district dupa district, scopul este ca in anii urmatori fortele afgane sa preia controlul asupra securitatii propriei lor tari. Presedintele Karzai, presedintele Afganistanului, a spus in mesajul inaugural de reinvestire, din noiembrie de la Kabul, la care am fost prezent si eu, ca anticipeaza preluarea controlului integral al securitatii pe tot cuprinsul tarii in urmatorii cinci ani, iar in cea mai mare parte a tari in urmatorii trei ani.

Prin urmare aceasta este premiza de la care pornim, stabilita in functie de situatia de pe teren, iar situatia de la fata locului este determinata de actiunile noastre si ale fortelor afgane.

3. Eforturile internationale de democratizare vor include si masuri pentru sporirea drepturilor femeilor afgane?

David Miliband: Rolul femeilor este garantat prin lege, prin constitutie, dar bineinteles ca astfel de prevederi pot ramane doar pe hartie daca nu sunt implementate. Dar intr-o tara precum Afganistanul, unde in continuare exista structuri tribale foarte puternice, “traducerea” acestor cuvinte in realitatea de zi cu zi nu e o misiune usoara. Am vazut eu insumi eforturile care se fac in directia aceasta.

Constitutia afgana prevede drepturi egale pentru femei, dar nu putem ascunde faptul ca viata femeilor din aceasta tara nu se poate compara cu cea de la noi; o parte din motivatia pentru dezvoltarea Afganistanului va trebui sa fie legata de imbunatatirea vietii femeilor, insa acest lucru se va face intr-un context care implica mari, mari schimbari.

Raspunsurile lui Ivan Lewis pentru cititorii HotNews.ro:

1. Care ar fi consecintele esecului Occidentului (al Europei) in Afganistan si in lupta cu terorismul islamic in general?

Ca principiu, pericolul cel mai mare al unui esec este, desigur, un nivel crescut de risc oriunde in Europa. Terorismul international ameninta securitatea tuturor partenerilor din NATO. Trebuie subliniat insa ca nu vorbim doar de o actiune a Occidentului – Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate (ISAF) include tari cum ar fi Turcia, Iordania si Emiratele Arabe Unite. Demersurile ISAF – inclusiv eforturile comune ale militarilor romani si britanici – au un efect de constrangere a operatiunilor Al Qaeda.

Stim ca membrii Al Qaeda folosesc aceasta regiune pentru a continua planificarea si coordonarea atacurilor in Europa, prin urmare misiunea noastra nu trebuie sa esueze. Nu este un lucru usor; optiunile nu sunt simple atunci cand vietile unor barbati si femei sunt puse in pericol. Dar asa cum spunea premierul britanic Gordon Brown anul trecut, in noiembrie, “Nu ne permitem, nu putem si nu vom pleca”. In fond, de castigat sau pierdut, o vom face impreuna, dar vom castiga.

2. Afganistanul este o “republica islamica”. De ce ar sprijini fortele internationale un stat islamic?

Un stat este pe deplin capabil sa ramana consecvent in atasamentul fata de principiile religiei islamice fara a recurge la extremism. Acest aspect este important pentru noi toti, la fel ca si pentru populatia Afganistanului; aceasta tara trebuie sa isi pastreze caracterul islamic si sa fie capabila sa isi apere propriile granite de extremismul violent si, in acelasi timp, sa ofere o buna guvernare care sa fie pusa in slujba cetatenilor. Presedintele SUA Barack Obama a spus ca “America nu este si nu va fi in razboi cu islamul”, iar acest lucru trebuie sa fie valabil pentru toate statele membre ISAF.

3. Daca se dovedeste ca razboiul din Afganistan, la care participa si Marea Britanie, este ilegal (vezi decizia pentru Irak), cum vor fi pedepsiti cei care au luat deciziile respective?

Legalitatea participarii internationale in Afganistan nu poate fi pusa sub semnul intrebarii. Militarii romani si britanici, alaturi de alte 41 de natiuni participante in misiunea NATO, se afla in Afganistan la invitatia guvernului ales democratic, cu sustinerea majoritatii populatiei si sub un mandat ONU care a fost reinnoit in toamna anului 2009. Mai mult decat atat, misiunea noastra este in asentimentul opiniei publice din Afganistan.

4. De ce in stirile de la BBC despre Afganistan se vorbeste numai despre militarii britanici si americani? De ce sunt romanii uitati?

Noi incercam sa demontam perceptia din mass media britanice si nu numai, potrivit careia aceasta misiune este dominata de Statele Unite si Marea Britanie; trebuie insa sa recunoastem ca presa din Regatul Unit are tendinta sa se concentreze asupra provinciei Helmand, unde opereaza in principal militari americani si britanici.

Este bineinteles important pentru noi ca si contributiile semnificative ale celorlalte state membre ISAF sa fie recunoscute, inclusiv cea a Romaniei, care in curand va avea o participare de aproximativ 1.650 de militari. Suntem mandri sa va fim parteneri in dificila zona de operatiuni din sudul Afganistanului.

5. Romanii lupta cot la cot cu britanicii, cu toate acestea au in continuare acces restrictionat la munca in Marea Britanie. Cum comentati acest lucru?

Restrictiile de munca sunt necesare pentru a ajunge la un echilibru intre cererea de pe piata muncii din Marea Britanie, impactul mai larg adus de migratie in general si politicile in materie promovate de alte state din Uniunea Europeana - pentru ca afecteaza accesul pe piata muncii din Regatul Unit. Nu putem insa lasa astfel de chestiuni sa fie suprapuse peste operatiunile de importanta vitala pe care comunitatea internationala le desfasoara in Afganistan.

6. As dori sa stiu daca guvernul britanic are cunostinta de traficul de droguri in randul militarilor din misiunea internationala si daca a existat sau exista o preocupare in acest sens.

Lupta impotriva traficului de droguri a inregistrat progrese. Biroul Natiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor si a Infractionalitatii a anuntat o scadere a procentului de culturi de mac pentru productia de opiu in ultimii doi ani in Afganistan, de 19% in 2008 si 22% in 2009. Statele membre ISAF nu au fost niciodata implicate in facilitarea sau protejarea unor astfel de activitati. Mandatul ISAF este sa ofere sprijin guvernului afgan in eforturile de a promova securitatea si buna guvernare pe tot cuprinsul tarii.

7. Ce inseamna un razboi castigat si incheiat?

Asa cum am mai spus, scopul nostru este sa contribuim la consolidarea unui Afganistan stabil si sigur, capabil sa joace un rol constructiv in regiune si sa anihileze extremismul violent in interiorul granitelor sale. Alaturi de el, comunitatea internationala isi va fi indeplinit obiectivele in momentul in care guvernul afgan va fi in masura sa ofere cetatenilor sai acest lucru in mod autonom.

Reamintim ca Marea Britanie este una din cele mai importante prezente in Afganistan și coopereaza cu Romania in cadrul misiunii ONU de securizare și stabilizare a acestei tari.

Cititorii HotNews.ro le-au putut adresa intrebari ministrului britanic de Externe - David Miliband, si secretarului de stat Ivan Lewis.