Biroul Senatului francez a respins miercuri cererea de ridicare a imunitatii parlamentare a industriasului si senatorului de dreapta Serge Dassault, pus sub acuzare in cazul unei anchete privind o prezumtiva cumparare de voturi in orasul unde a fost primar, scrie AFP.

Dintre cei 26 de membri ai biroului Senatului, 13 s-au opus cererii care ar fi permis magistratilor sa-l plaseze pe senatorul de 88 de ani in arest preventiv si sa-i perchizitioneze locuintele, 12 s-au pronuntat pentru si unul s-a abtinut.

In iunie, biroul Senatului refuzase ridicarea imunitatii miliardarului, patron al grupului aeronautic cu acelasi nume si proprietarul cotidianului Le Figaro.

In aceasta ancheta deschisa din martie pentru cumparare de voturi, coruptie, spalare de bani si abuz de bunuri sociale, magistratii vizand alegerile municipale organizate in 2008, 2009 si 2010 la Corbeil-Essonnes, in regiunea pariziana, castigate de Dassault si ulterior de mana sa dreapta, Jean-Pierre Bechter.

Consiliul de Stat a anulat scrutinul din 2008.

In paralel cu aceste informatii, mai multe anchete sunt in curs, dintre care una este legata de doua tentative de asasinat la Corbeil-Essonnes, in ianuarie si februarie anul trecut.

Premierul Jean-Marc Ayrault s-a declarat joi "socat" de rezultatul votului si a cerut ca, pe viitor, astfel de voturi pentru ridicarea imunitatii sa fie facute prin ridicarea mainii, pentru a se sti cum a votat fiecare parlamentar.

Acesta a acuzat dreapta de opozitie pentru rezultatul votului, dar a fost nevoit sa recunoasca, in fata ziaristilor, ca ar fi putut exista defectiuni si in cadrul majoritatii, in conditiile in care Biroul Senatului este format din 14 alesi de stanga si 12 de dreapta.

Marine Le Pen, lidera Frontului National (extrema dreapta) a profitat de ocazie pentru cere desfiintarea Senatului.

Intrebata de LCI si Radio Classique daca ar trebui desfiintat Senatul, Le Pen a raspuns: "Da. Cred ca in vremuri extrem de dificile, unde exista o inflatie de ales, nu mai vad cui ii serveste astazi Senatul".

"Sunt tari care au desfiinta a doua camera, de exemplu Suedia. Aceste tari considera ca aceasta camera dubla nu este un plus pe plan democratic, ci un minus", a argumentat ea, citata de L'Express.