Vrea Curtea Constitutionala sa-si sporeasca atributiile? Ce au inteles specialistii in drept dintr-o ultima decizie controversata

de Dan Tapalaga     HotNews.ro
Marţi, 25 iulie 2017, 17:34 Actualitate | Esenţial

Curtea Constitutionala
Foto: CCR.ro
O decizie recenta pronuntata de Curtea Constitutionala a generat suspiciunea ca CCR doreste atributii suplimentare si ca solicita Parlamentului sa-i dea controlul de constitutionalitate pe hotararile judecatoresti definitive. Avocata Elenina Nicut avertizeaza asupra deciziei 377 pronuntata in 31 mai 2017 de Curtea Constitutionala, atragand atentia asupra unor paragrafe in care judecatorii Curtii par sa reclame dreptul de a realiza un control de constitutionalitate asupra hotararilor judecatoresti definitive care ar urma sa fie supuse revizuirii. Cum interpreteaza insa aceasta decizie specialistii in drept constitutional, Dragos Calin si Stefan Deaconu?

Stefan Deaconu, profesor de drept constitutional explica intr-un raspuns transmis HotNews.ro ca revizuirea unei hotarari judecatoresti definitive nu s-ar putea face de Curtea Constitutionala, ci tot de catre instantele de judecata.
  • Stefan Deaconu
    Foto: AGERPRES
    “Cateva paragrafe din decizia Curtii Constitutionale 377/2017 pun in discutie situatia unui motiv de revizuire, conform art. 509 din Codul de procedura civila si anume, cand ,,… 11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii’’. Aceasta posibilitate este similara cu cea a deschiderii unei cai de revizuire in cazul prevazut tot la art. 509 din Codul de procedura civila, cand ,,… 10. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă’’. Curtea Constitutionala printr-o decizie anterioara (DCC 866/2015) a stabilit ca ,,o decizie a Curţii Constituţionale, sub aspectul efectelor pe care le produce în ordinea juridică, poate fi comparată cu o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului’’. Prin urmare, ar trebui ca in ambele situatii in care o hotarare judecatoreasca nu respecta o hotarare a CEDO sau a CCR sa existe calea deschiderii unei revizuiri. Asadar, nu cred ca se pune problema ca revizuirea unei hotarari judecatoresti sa se faca de catre Curtea Constitutionala, ci tot de catre instantele de judecata. Una este motivul de revizuire (emiterea unei hotarari judecatoresti cu incalcarea unei decizii a Curtii Constitutionale) si alta este cine solutioneaza acea revizuire (instanta de judecata). Curtea Constitutionala nu are aceasta atributie de a verifica constitutionalitatea hotararilor judecatoresti. Exista aceasta procedura in unele tari, precum Germania unde Tribunalul Constitutional are competenta de a solutiona asa numitele ,,plangeri de neconstitutionalitate’’, dar si acolo limitat la acele hotarari judecatoresi care incalca anumite drepturi fundamentale.”
Judecatorul Dragos Calin, presedintele Asociatiei Forumul Judecatorilor, a explicat intr-un raspuns pentru HotNews.ro ca ar fi posibila sporirea atributiilor CCR din punct de vedere legal, dar ca este nevoie de reformarea prealabila a Curtii Constitutionale, unde judecatorii sunt numiti in prezent pe criterii politice.
  • “Legat de Decizia nr.377 din 31 mai 2017, aspectul critic ține de modalitatea în care Curtea Constituțională din România se comportă (voit sau nu, admirativ sau nu față de TCF din Germania) practic ca un legiuitor pozitiv, încercând să determine introducerea acestor plângeri constituționale în legislația română printr-un artificiu jurisprudențial. Într-adevăr, o astfel de soluție legislativă (care ar putea fi permisă de art. 146 lit.l din Constituție) trebuie pe larg discutată în societate, în mediul academic, chiar în cadrul puterii judecătorești, atât pentru caracterul său diferit de instituțiile din sistemul de drept francez (iar nu german) pe care România l-a importat tradițional, cât și pentru faptul că nu reprezintă o regulă în statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, ar necesita punctul de vedere expres al Comisiei de la Veneția asupra unui proiect de lege în acest sens și ar presupune garanții pe măsură (o selecție poate diferită a judecătorilor CCR, dat fiind că avem o sistem apropiat de Consiliul Constituțional din Franța, iar mulți judecători constituționali și în România și în Franța provin din spațiul politic, nu sunt judecători de carieră), eventual cooptarea Curții Constituționale în sistemul judecătoresc, schimbând cumva chiar arhitectura constituțională.”
Elenina Nicut
Foto: Facebook
Avocata Elenina Nicut, care a semnalat in premiera decizia 337,  atrage atentia, intr-un comentariu pentru HotNews.ro, ca daca CCR isi va spori atributiile acestea nu vor putea fi luate inapoi.
“Odata dobândita, atributia constand in controlul de constitutionalitate a hotararilor judecatoresti nu va mai putea fi eliminata (v. Decizia CCR nr. 727/2012), de unde o data in plus nevoia unei prealabile si generoase discuţii pe acest subiect, respectiv a unei maturitati, atât politice, cat mai ales in ceea ce priveşte funcţionarea Curţii Constitutionale”

Avocata Elenina Nicut mai pune in discutie  in ce ar consta, concret, un control de constitutionalitate a hotararilor judecatoresti, fara ca prin aceasta sa se incalce dispoziţiile art. 126, art. 147 alin. 4 din Constitutia României si sa se nege autoritatea de lucru judecat ataşata hotararilor judecatoresti definitive.

“In orice caz, o extindere atât de consistenta si „revolutionara” a atributiilor CCR nu poate fi conceputa in contextul actual, date fiind, intre altele, procedura netransparenta in fata Curţii (a se vedea in acest sens dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 47/1992 potrivit cărora „Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte.”), schimbarea vizibila a practicii in funcţie de compunerea Curţii, depasirea constanta a limitelor investirii sau, mai nou, cenzurarea opiniilor separate/concurente pe o serie de criterii pur subiective”, mai arata avocata Elenina Nicut.

Background. In decizia 377, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra constitutionalitatii Ordonantei de Urgenta nr 95/ 2016. Prin acest OUG, Guvernul adopta o serie de măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă. Ordonanta a ajuns insa in Parlament spre aprobare, unde a suferit modificari substantiale.
Parlamentarii au introdus patru noi motive de revizuire a unei hotarari judecatoresti definitive in materie civila. Avocata Olivia Hateanu a explicat la vreme respectiva ca modificarile operate de Parlament pun in pericol securitatea raporturilor juridice.
  • “Un prim motiv duce la revizuirea unei hotărâri definitive dacă ulterior acesteia Curtea Constituțional pronunță o decizie, iar dispozitivul sau chiar numai motivarea acesteia sunt contrare hotărârii definitive. Cu puțină imaginație, orice hotărâre definitivă poate fi astfel atacată și eventual revizuită.
  • Al doilea se referă la situația pronunțării unei hotărâri definitive cu încălcarea prevederilor Constituției. Dar instanțele de judecată aplică legea, fie ea în acord cu Constituția sau nu. Dacă legea este aplicată prost de către instanță, pronunțându-se o hotărâre nelegală, există apel și/sau recurs pentru a corecta această problema. Dar dacă chiar legea este neconstituțională, instanța de judecată nu poate să corecteze direct acest lucru. Însă părțile sau chiar instanța din oficiu pot ridica o excepție de neconstituționalitate, fiind atribuția exclusivă a Curții Constituționale să tranșeze chestiunea. Or motivul nou introdus amestecă atribuțiile. Practic, instanța de revizuire poate deveni un fel de Curte Constituțională mai mică.”
Inalta Curte a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la legea de aprobare a OUG 95/ 1996. Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin decizia 377 din 31 mai 2017, declarand mai multe articole neconstitutionale.
In dispozitvul deciziei, Curtea Constituionala explica insa urmatoarele: “Curtea constată că legiuitorul a plecat de la o PREMISA CORECTA din punct de vedere al art.1 alin.(5) din Constituţie, cu referire la respectarea Constituţiei de către toate autorităţile publice, inclusiv de către instanţele judecătoreşti prin hotărârile pe care le pronunţă, însă a reglementat un mecanism juridic defectuos atât cu privire la autoritatea competentă să exercite controlul de constituţionalitate, cât şi cu privire la modalitatea procedurală prin care aceasta se realizează.” (paragraful 75)

Curtea Constitutionala explica in esenta ca nu instantele pot realiza controlul de constitutionalitate, aceasta competenta revenindu-i in exclusivitate.

“Prin  urmare, Curtea  reţine că exercitarea  unui  control  de  constituţionalitate  asupra  hotărârilor  judecătoreşti implică o verificare a conformităţii acestora cu Constituția, control  care  poate  fi realizat numai de Curtea Constituţională, nu şi de instanţele judecătorești, iar decizia instanţei  constituţionale  astfel  pronunţată  poate  constitui  motiv  de  revizuire  a hotărârii judecătorești anulate pe motive de neconstituţionalitate. Dar nicidecum nu se  poate  realiza  un  control  de constituţionalitate al hotărârii judecătoreşti de către instanţa competentă să judece o cerere de revizuire pentru că s-ar ajunge în situaţia înfrângerii plenitudinii de jurisdicţie a Curţii Constituţionale în materia controlului de constituţionalitate. (paragraful 72)

Cum functioneaza Curtile Constitutionale in Europa


Dragos Calin
Foto: Bety Blagu / HotNews.ro
"În statele membre ale Uniunii Europene există două modele de control de constituționalitate: modelul european, care implică o autoritate specială și specializată, ce se află, ca regulă, în afara puterilor statului (puterea legislativă, executivă, judecătorească), autoritate care poartă denumirea de Consiliu Constituțional (Franța) Tribunal Constituțional (Spania, Portugalia, Germania, Polonia) sau Curte Constituțională (Austria, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Belgia, Bulgaria, Croația, Italia, Cehia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg); modelul american, care presupune un control de constituționalitate exercitat de instanțele supreme ori de toate instanțele, după caz (Danemarca, Grecia, Suedia, Estonia, Irlanda, Finlanda, UK).

În câteva state – totuși, o minoritate - (Germania, Spania, Croația, Austria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia ori Ungaria), controlul clasic de constituționalitate se completează cu protecția drepturilor fundamentale. Spre exemplu, Tribunalul Constituțional Federal din Germania soluționează recursuri constituționale, care pot fi formulate de orice persoană care se consideră vătămată într-unul din drepturile sale fundamentale ori în alte drepturi prevăzute expres de Legea fundamentală. Sistemul a fost preluat și în celelalte state mai sus indicate, spre exemplu, Tribunalul Constituțional din Spania judecă recurso de amparo (recursul individual privind încălcarea drepturilor și libertăților), distinct puțin față de modelul german, pentru că intervine după epuizarea căilor obișnuite de atac.

De asemenea, tot ca exemplu, Curtea Constituțională din Austria soluționează recursurile împotriva hotărârilor judecătorești în materia dreptului de azil, dacă se invocă încălcarea unui drept garantat prin Constituție. Aceste tribunale constituționale sunt compuse din judecători constituționali numiți fie de Parlament (Germania, Polonia, Ungaria, Croația), fie de Președinte (Austria, Cehia), fie mixt (Spania, Guvern/Parlament).

Comisia de la Veneția a dat aviz pozitiv unor proiecte privind astfel de plangeri constituționale, spre exemplu, in cazul Ungariei  ori al Turciei. Se merge inclusiv pe ideea că un control de constituționalitate ulterior, exercitat și asupra hotărârilor judecătorești, ar determina reducerea numărului de condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce este real în Germania și Spania, numai că acolo tribunalele constituționale practic fac parte din sistemul judiciar și sunt extrem de consolidate, puternice, fiind așa create după perioadele de dictatură din secolul trecut, apără cu fermitate drepturile fundamentale.

Ca fapt divers, Tribunalul Suprem din Spania chiar a obligat pe judecătorii Tribunalului Constituțional din Spania să achite unei părți despăgubiri de cate 500 de euro fiecare pentru că au declarat drept inadmisibil un recurso de amparo care era admisibil. In Turcia sau Ungaria nu se poate spune același lucru, deși CEDO a recunoscut rolul in acest sens al Curții Constituționale din Turcia, a se vedea cauza Zeynep Mercan, unde se tot așteaptă de 1 an o soluție." Nota: Documentar realizat pentru HotNews.ro de judecatorul Dragos Calin, judecator la Curtea de Apel Bucuresti


Citeste mai multe despre   
























Material sustinut de BCR

VIDEO Antreprenor StartUp Nation / Fondatorul Scolii de Bijuterie Contemporana: Eu nu vin la serviciu, eu vin in propriul meu atelier, in care imi exprim ideile. Ceea ce misca industria asta sunt ideile, nicidecum cifrele

David Sandu s-a ocupat de designul de bijuterii de cand era copil si a invatat pe cont propriu tot ceea ce stie. Assamblage - Scoala de Bijuterie Contemporana a aparut drept consecinta a acestei pasiuni. David face parte dintr-o industrie creativa emergenta, insa atat el, cat si cei care au trecut in ultimii 7 ani pe la bancurile de lucru ale scolii sale se vad adesea nevoiti sa spuna ca fac alte lucruri, pentru ca activitatea lor nu exista intr-un cadru legal.

8193 vizualizari

  • -14 (24 voturi)    
    "Ce au inteles specialistii"...damn good question! (Marţi, 25 iulie 2017, 18:57)

    newlook [utilizator]

    " Ce au inteles specialistii in drept dintr-o ultima decizie controversata..."

    =====================

    No Offence, dar "specialistii in drept" ai HN nu au inteles nimic, niciodata.

    Pentru ei, intruziunea DNA in Ordonanta 13 e inca constitutionala, legala !
    • +9 (17 voturi)    
      Jumatati de adevar... (Marţi, 25 iulie 2017, 19:27)

      imi_pasa_de_romania [utilizator] i-a raspuns lui newlook

      Iar citesti printre randuri! DNA nu a contestat OUG13. Ci cum s-a desfasurat (de ex. disturgerea de documente oficiale !).

      http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21634522-dna-reface-filmul-noptii-care-guvernul-adoptat-oug-13-discutii-tensionate-documente-plasmuite-palatul-victoria-aviz-ministerului-pentru-relatia-parlamentul-fost-distrus-ministerul-justitiei.htm

      Ei nu investigau daca il avantaja Inalta Mustata sau daca era legala sau morala sau daca erau greseli de ortografie.

      http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21658879-dna-afirma-respectat-legea-jurisprudenta-inaltei-curti-anchetarea-oug-13.htm

      Citez: "DNA precizeaza, luni, ca acest dosar "a vizat investigarea de fapte prevazute de legea penala descrise in cuprinsul denuntului cu care au fost sesizate organele de urmarire penala"."

      Deci urmareau fapte penale! Nu oportunitatea. Nu conflict de interese.

      Ceea ce a facut DNA a fost conform legii si CCR si-a depasit atributiile. Nu DNA.

      http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21654991-juristi-derapaje-majore-motivarea-curtii-constitutionale-ccr-incadreaza-fapte-penale-inventeaza-clauze-exonerare-interpreteaza-legi-depasindu-atributiile-limitele-sesizarii.htm

      Asa ca idee.

      DNA a renuntat cand i s-a impus (mai exact CCR le-a pus bete in roate nejustificat), pentru ca se circula fraza "ia ute dom'ne ca s-apuca DNA de politica hahahaha". Dar uitau cum Parlamentul se apuca de Justitie cu asa-zisa lor investigatie care a ramas in aer. PG a initat-o (pentru ca EI trebuiau sa o initieze, Parlamentul nu are treaba), dar, din nou, li s-a pus bete-n roate.

      Macar daca zici lucruri spune tot adevarul, nu doar jumatati. Esti incredibil ...

      Se vede din postari ca nu o faci cu rautate si sunt punctele tale de vedere si respect asta, dar macar sa fie conforme cu realitatea. Mai rau e ca dai mai departe juamtati de adevar nedocumentate. Desi intentia ta nu cred ca e sa dezinformezi, asta se intampla. Si nu vrei sa intelegi asta... Altfel nu pricep de ce tot continui asa.
      • +4 (12 voturi)    
        Nu inteleg de ce iti mai bati capul cu el (Marţi, 25 iulie 2017, 20:17)

        LiviuX [utilizator] i-a raspuns lui imi_pasa_de_romania

        Nu vezi ca atata il duce mintea? Mai mult nu poate saracul... Auzi la el: "intruziunea DNA in Ordonanta 13...". Care intruziune? Au cerut sa se schimbe vreun articol, vreo formulare, ceva? NU! Asa cum bine spui, s-au legat doar de modul in care a fost conceputa si data, din punct de vedere legal, si NU ce cuprinde. Dar unde nu-i cap...
      • +1 (9 voturi)    
        logica doar pentru el (Marţi, 25 iulie 2017, 20:31)

        Inapasevedeinvers [utilizator] i-a raspuns lui imi_pasa_de_romania

        In cel mai bun (inocent) caz el isi sustine cu argumente imaginate tot de el, propriile convingeri. De regula cineva convins de o anumita cauza va pune in argumentatie numai acea parte din adevar care ii este favorabila pentru a demonstra propriile postulate.
        Nu e ca la geometrie unde demonstratia este prin "conditia necesara si suficienta" - "suficient" e destul.
        Asta daca nu luam in considerare ipoteza destul de plauzibila ca are o tema, in loc de o obsesie.
      • -5 (15 voturi)    
        FAVORIZAREA FAPTUITORULUI (Miercuri, 26 iulie 2017, 4:12)

        MagdalenaValentinaFeru [utilizator] i-a raspuns lui imi_pasa_de_romania

        DNA a inceput ancheta pentru suspiciunea de "Favorizare a faptuitorului", in speta-favorizarea lui Liviu Dragnea .
        http://juri.ro/dna-a-trimis-dosarul-privind-ordonanta-13-la-piccj-comunicatul-dna
        Nu mai mintiti ca nu a anchetat oportunitatea, din moment ce ancheta a fost demarata pentru faptul ca Liviu Dragnea a fost favorizat!
        Dupa ce au demarat perchezitii si audieri , au gasit si 2 hartii fara valoare juridica pe care sa le declare "distrugere de acte".. Dar de ce au demarat perchezitia? Pentru favorizarea faptuitorului.
        Adica DNA a decis ca legea penala nu se poate schimba , deoarece nu are chef Kovesi ca de noua lege sa beneficieze cineva.
        Adica DNA a decis care sunt legi admisibile si inadmisibile in Romania.
        Nu numai ca aresteaza Guvernul , dar Kovesi se crede si autoritate legiuitoare , iar tu o sustii prin minciuni.
        • 0 (2 voturi)    
          Bull... (Miercuri, 26 iulie 2017, 10:41)

          Encounter [utilizator] i-a raspuns lui MagdalenaValentinaFeru

          Nu ai înțeles nici măcar ce înseamnă oportunitatea unei legi. DNA-ul a anchetat dacă nu cumva s-a inițiat acea ordonanță ca urmare a unei fapte ilegale, cum ar fi trafic de influență, șantaj... Nu a contestat nimeni dreptul guvernului de a da ordonanțe, ci doar dacă nu cumva acea ordonanță a fost dată ca urmare a unor fapte ilicite.
        • -1 (3 voturi)    
          Si daca n-o fi Kovesi ? (Miercuri, 26 iulie 2017, 11:21)

          TRABI [utilizator] i-a raspuns lui MagdalenaValentinaFeru

          DNA , cu sau fara Kovesi ,o sa fie multi ani inainte , singurii care or sa curate politica de infractori si urmariti penal .este urmarita si sustinuta inclusive de occident . O sa le vina randul si complicilor de la ccr ! Cine mai apara in ziua de astazi golanii din parlament si institutii ale statului , este complice . In Romania , infractionalitatea la nivel inalt este la cele mai mari cote din lume . Cunoasteti ?
        • 0 (0 voturi)    
          ... (Miercuri, 26 iulie 2017, 20:35)

          imi_pasa_de_romania [utilizator] i-a raspuns lui MagdalenaValentinaFeru

          Tu ai citit articolul care mi l-ai dat? Confirma tot ce spun eu ! Sau ai citit doar pe diagonala?! Ca mie asa imi pare.
    • 0 (2 voturi)    
      Dar tu ai inteles ceva? (Miercuri, 26 iulie 2017, 8:26)

      Bogdan_100 [utilizator] i-a raspuns lui newlook

      Ca simpla trompeta psd nici macar nu ai citit textul. Penibil!
    • 0 (2 voturi)    
      Ce imbecil! (Miercuri, 26 iulie 2017, 8:27)

      Bogdan_100 [utilizator] i-a raspuns lui newlook

      Cum poate o institutie sa "intruda" intr-o ordonanta. Logica de Teleorman.
  • +3 (9 voturi)    
    dictatura prin CCR (Marţi, 25 iulie 2017, 20:46)

    Inapasevedeinvers [utilizator]

    Nu stiu daca am proprietatea termenilor, in orice caz, nu am, calificarea profesionala sa ma pronunt categoric, dar impresia mea este ca se tinde catre o dictatura prin CCR. Cine controleaza CCR poate face cam ce vrea.
    CCR tinde sa devina agent legislativ. Concluziile CCR si motivatiile publicate ulterior devin litera de lege (daca puterea vrea) iar Parlamentul se declara obligat sa aplice in legi, constatarile CCR.
    In mod indirect, CCR produce legi.
    Evident, cu conditia ca sa existe o influenta politica asupra CCR.
    Pentru situatia actuala, cred ca nimeni nu poate contesta faptul ca CCR este solidara ideologic (ca sa nu zic neaparat ca este influentata direct de) cu majoritatea parlamentara.
    Astfel, parlamentul poate considera ca rezolutia CCR in legatura cu pragul ce trebuie reglementat pentru abuzul in serviciu este obligatoriu de legiferat in pofida opozitiei opiniei publice (trecand cu vederea ca se pune problema si a intensitatii abuzului) dar, cand nu corespunde cu interesele majoritatii parlamentare, cum ar fi validarea referendumului referitor la unicameral/300, nu mai este obligatoriu e legiferat.
    Asadar, CCR este o simpla unealta care produce efecte favorabile puterii. Exceptiile sunt praf in ochi.
    • -1 (9 voturi)    
      Nu se poate legifera unicameral (Miercuri, 26 iulie 2017, 4:30)

      MagdalenaValentinaFeru [utilizator] i-a raspuns lui Inapasevedeinvers

      Trebuie sa revizuiesti Constitutia. Succes cu asta.
      Un nou referendum e necesar, un nou vot in Parlament si validarea de catre CCR.
      Niciunul din cei 3 pasi nu va fi unul de succes, nici nu ar trebui sa fie , deoarece Parlamentul unicameral este disfunctional si caracteristic tarilor nedemocratice.
      • 0 (4 voturi)    
        legea electorala modernizata (Miercuri, 26 iulie 2017, 8:41)

        Inapasevedeinvers [utilizator] i-a raspuns lui MagdalenaValentinaFeru

        Un referendum s-a facut pe tema asta si a fost validat.
        Parlamentul trebuie sa treaca la elaborarea unei legi electorale care sa faca posibil acest lucru; nu trebuie schimbata constitutia ca sa adapteze legea electorala. Primul subiect in dezbatere este reducerea numarului de "alesi" .
        Dar cata vreme legea asigura suprematia psd in parlament (tot un fel de dictatura) ai dreptate sa ne faci sic sic! Parlamentul tau de oportunisti nu va face nicio schimbare, decat daca va fi fortat de miscari de strada, care sa fie indreptate impotriva lor si sa nu-si faca scrupule ca vezi doamne, parlamentul este baza democratiei si nu poate fi data jos prin forta.
        Parlamentul poate fi obligat sa legifereze in beneficiul poporului nu numai al lor personal. Asa cum guvernul "s-a predat" fara violenta, si parlamentul poate sa renunte la privilegii personale, fara sa astepte sa fie luat cu asalt si sa puna jandarmii pe protestatari.
      • 0 (0 voturi)    
        Parțial de acord (Miercuri, 26 iulie 2017, 10:49)

        Encounter [utilizator] i-a raspuns lui MagdalenaValentinaFeru

        În mod normal ar trebui să avem bicameral, pentru a asigura un filtru suplimentar acolo unde e cazul. Dar având în vedere că la noi se votează doar pe baza deciziei de partid, nici de parlament nu ar mai fi nevoie, e destul să îi întrebe pe șefii partidelor. Măcar am face economie la buget.
        E doar o glumă amară...
    • +1 (5 voturi)    
      corect spus: (Miercuri, 26 iulie 2017, 8:26)

      victor L [utilizator] i-a raspuns lui Inapasevedeinvers

      " in orice caz, nu am, calificarea profesionala sa ma pronunt categoric".
      Si atunci dece nu taci?
      Libertatea de opinie nu inseamna ca ai dreptul sa te exprimi despre oricine si orice, chiar daca nu ai calificarea profesionala.
      Ai dreptul sa si taci si, eventual, sa intrebi.
      Sa te temi de "dictatura prin DNA".
      Membri CCR nu te pot aresta, nu iti pot face dosare, dar procurorii DNA pot.
      • 0 (0 voturi)    
        Opinie vs Actiune (Miercuri, 26 iulie 2017, 12:19)

        Inapasevedeinvers [utilizator] i-a raspuns lui victor L

        Libertatea de opinie inseamna ca ai dreptul sa te exprimi despre oricine si orice.
        Punct.
    • -2 (2 voturi)    
      Corect ! (Miercuri, 26 iulie 2017, 11:12)

      TRABI [utilizator] i-a raspuns lui Inapasevedeinvers

      Exact . Dictatura se vrea , insa nu o sa se poata , lumea in general este deja evoluata peste stadiul Acela . Asia-s niste scursuri nostalgice , care de mlt trebuiau sa stea la pensie sau in azil . Europa occidental si SUA nu le va da voie . Din partea cetatenilor din Romania , cu mici exceptii , nu le pasa ce li se intampla . daca-i inchide pe capete si ii lichideaza , tot nu se unesc . Asta inseamna lipsa educatiei .
  • -2 (10 voturi)    
    Nu doar ca poate,dar si trebuie sa revizuiasca (Miercuri, 26 iulie 2017, 4:23)

    MagdalenaValentinaFeru [utilizator]

    hotararile judecatoresti neconstitutionale.
    1.De ce trebuie-art.142 din Constitutie
    1)Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.
    2.De ce poate -art.146:
    l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
    Nu v-ati saturat ca Romania sa aiba cele mai multe condamnari la CEDO per populatie din toate tarile europene, incluzand Turcia si Rusia?
    Acesta atributie e a CCR si judecatorii tuturor curtilor de contencios constitutional sunt numiti politic!TOATE
    In Anglia sunt numiti Avocati - o fi Anglia mai proasta si nu stie ce sa ceara de la judecatorii constitutionali?!
    Da, Parlamentul trebuie sa legifereze aceasta atributie a CCR , ma indoiesc ca are coloana vertebrala sa o faca.
    • -1 (1 vot)    
      Atunci (Miercuri, 26 iulie 2017, 10:45)

      Encounter [utilizator] i-a raspuns lui MagdalenaValentinaFeru

      Atunci ar trebui ca judecătorii CCR să nu mai fie numiți politic ci să ajungă acolo prin concurs. Să nu ne mai pomenim că după o decizie a unui judecător vine CCR-ul și spune că dragnea e mai egal decât mine și deci el are dreptate, indiferent despre ce e vorba în speță. Nu politică ar trebui să facă ei ci dreptate.
    • -2 (2 voturi)    
      ..)) (Miercuri, 26 iulie 2017, 11:05)

      TRABI [utilizator] i-a raspuns lui MagdalenaValentinaFeru

      Daca nu excelezi in domeniu , ce ce intervii cu prostii ? Cine te pune sa faci asta ?
  • +1 (5 voturi)    
    mai psd nu-s prosti... (Miercuri, 26 iulie 2017, 9:33)

    liviu_ [utilizator]

    si-au dat seama ca e greu sa controleze justitia fara sa se aprinda beculete pe la bruxelles si ambasade, sa iasa cu scandal, eventuale sanctiuni etc...

    si atunci rezolvam totu prin CCR... pentru ca acele decizii sunt mult mai greu de atacat...
    problema e ca in momentul in care se dovedeste (Si daca mai calca mult CCR pe bec o sa se dovedeasca intr-un timp X) ca CCR e o unealta si ca CCR face abuz de putere,... in acel moment nu mai existam ca tara!
  • +1 (7 voturi)    
    atat timp cat ccr-ul este ultrapolitizata (Miercuri, 26 iulie 2017, 9:36)

    suckthepen!!!!! [utilizator]

    te poti astepta la orice minunatie din partea unor ramolismente sinecuriste.))))
  • -2 (2 voturi)    
    HOȚI ..... (Miercuri, 26 iulie 2017, 11:02)

    TRABI [utilizator]

    Hotia a nenorocit Romania , chiar si ccr .
  • -1 (3 voturi)    
    Problema ridicata de Elenina este corecta si reala (Miercuri, 26 iulie 2017, 11:05)

    Luk [utilizator]

    Nu inteleg discutiile despre DNA aici.
  • -1 (1 vot)    
    E o suspiciune exagerata (Miercuri, 26 iulie 2017, 12:36)

    Metec [utilizator]

    Din cate citesc aici, CCR contesta orice competenta a instantelor judecatoresti de a constata neconstitutionalitaea unei hotarari judecatoresti, in temeiul exclusivitatii competentei CCR in aceasta materie. Nimic nou.
    Asta nu inseamna, cum eronat considera Elenina Nicut, ca CCR si-ar aroga competenta de a cenzura hotarari judecatoresti, pe motiv de neconstitutionalitate. Stefan Deaconu are perfecta dreptate.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri