Tudorel Toader, propus miercuri de premierul Grindeanu pentru preluarea portofoliului Justitiei, este actualul rector al Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi, post in care a fost ales in februarie 2016, si fost membru al Curtii Constitutionale, intre 2006-2016. Fost decan al Facultatii de Drept, el a fost unul din personajele dosarului "Erata CCR" in care Parchetul General a investigat modul in care judecatorii Curtii Constitutionale au emis in anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului presedinte Traian Basescu.

Tudorel ToaderFoto: Curtea Constitutionala

Tudorel Toader (56 de ani) a fost ales rector al Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi in februarie 2016. In perioada 2006- iunie 2016, Tudorel Toader a fost membru al Curtii Constitutionale (numit de Camera Deputatilor), astfel incat si-a inceput mandatul de rector printr-o solicitare de suspendare pana la incheierea mandatului la CCR. In scandalul OUG 13, Toader s-a pronuntat in favoarea abrogarii Ordonantei de modificare a codurilor penale, dar impotriva dreptului presedintelui Iohannis de a convoca un referendum pe tema justitiei.

Biografie

Tudorel Toader a fost decan al Facultatii de Drept.

Acesta a facut parte din comisia de Stiinte Juridice din vechiul CNATDCU (Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitar), fiind numit printr-un ordin din 2011 semnat de Daniel Funeriu.

Tudorel Toader a fost unul dintre personajele dosarului "Erata CCR" in care Parchetul General a investigat modul in care judecatorii Curtii Constitutionale au emis in anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului presedinte Traian Basescu. Tudorel Toader a fost unul dintre cei trei judecatori care au declarat ca nu au fost consultati cu privire la intocmirea acelei erate, sustinand ca, in aceste conditii, referendumul trebuia validat.

Originar din Vrancea, Tudorel Toader si-a inceput activitatea in domeniu ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Panciu. Ulterior, s-a mutat la Iasi unde a intrat in avocatura (1991-2006, suspendat pe durata mandatului la CCR) si mai apoi in magistratura si in invatamantul superior, la catedra de drept a Universitatii "Al. I. Cuza".

Este doctor in stiinte juridice si conducator de doctorate, fiind director al Scolii doctorale din cadrul Facultatii de Drept, in perioada 2005-2016.

Printre doctoranziii pe care au fost indrumati de Tudorel Toader a fost deputatul PNL Alina Goghiu, care a sustinut, in ianuarie 2012, teza de doctorat "Infractiuni contra drepturilor electorale", scrie EVZ.

Principalul domeniu de activitate este Justitia Constitutionala - specializarea drept.

Potrivit informatiilor din CV-ul sau, este membru in Comisia de la Venetia.

Este vicepresedinte al Academiei de Stiinte Juridice din Romania.

Pozitia fata de OUG 12/2017

Tudorel Toader s-a pronuntat recent asupra disputei juridie legate de posibilitatea abrogarii de catre Guvern a OUG 13/2017, scrie News.ro. Pe 5 februarie el a postat pe Facebook mai multe texte de lege ca argument in favoarea abrogarii OUG privind codurile penale, existand si un precedent care a vizat tot legislatia penala, in 2009. El a postat inclusiv prevederea conform careia "actele normative pot fi abrogate de catre autoritatea emitenta si in perioada cuprinsa intre data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si data prevazuta pentru intrarea lor in vigoare".

"Potrivit art. I pct.(4) alin.(11) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 61 din 3 iunie 2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 390 din 9 iunie 2009, <>", consemneaza fostul judecator.

El invoca situatia in care "Legea nr. 301/2004 - Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificarile ulterioare, precum si Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificarile ulterioare, au fost abrogate, inainte de intrarea in vigoare, prin art. 446 din Legea nr. 286/2009, privind noul Cod penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 510 din 24 iulie 2009".

De asemenea, intr-o declaratie acordata pentru News.ro in 24 ianuarie, Toader a pus sub semnul intrebarii dreptul presedintelui Klaus Iohannis de a convoca un referendum pe tema justitiei, fostul judecator al CCR afirmand ca seful statului nu poate recurge la plebiscit pe o tema pentru care cetatenii nu au drept la initiativa legislativa.

"Constitutia poate fi modificata numai prin referendum. In acelasi timp, potrivit art. 152 din Constitutie, nu pot forma obiect al revizuirii independenta justitiei, ori daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora, iar, pe cale de consecinta, aceste probleme nu pot forma obiect al referendumului", sustinea Toader.

Declaratie de avere

Potrivit ultimei declaratii de avere, completata la 15 iuie 2016 si valabila pentru 2015, Tudorel Toader detine in localitatea natala trei terenuri agricole mostenite care totalizeaza aproape 4 hectare, la care se adauga o casa de locuit mostenita si una cumparata. Toader a mai cumparat trei terenuri in alte localitati din judetul Vrancea: un hectar de padure la Fitionesti, un teren extravilan de 8.500 de mp2 la Straoane si un teren agricol de 1,78 hectare la Focsani, localitate in care are si un apartament de 64 mp2.

In Iasi, Tudorel Toader detine o casa de 136 mp2 cu terenul aferent de 1.074 mp2 si doua apartamente de 75, respectiv 35 mp2. Se pare ca o parte dintre aceste locuinte sunt inchiriate intrucat la sectiunea "venituri", fostul judecator al CCR a trecut 15.300 de lei din "cedarea folosintei unor bunuri".

Toader are si doua credite la BRD in valoare de 70.700 de euro si 50.000 de lei, contractate in 2008 si scadente in 2023. In 2015, salariile obtinute de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi au insumat 266.500 de lei, iar cele de la Curtea Constitutionala 207.600 lei. Venituri mai mici, totalizand aproape 15.000 de lei, au fost obtinute din activitatea didactica ocazionala la alte institutii de invatamant superior. In plus, 12.200 de lei au fost obtinuti din drepturi de proprietate intelectuala.