Parintii sunt indreptatiti sa ceara siguranta copiilor lor in cadrul scolii, insa nu sunt indreptatiti sa ceara mutarea copilului la o alta scoala, aceasta fiind o problema in care decid specialistii, nu parintii, considera psihologul Mircea Miclea. Fostul ministru al Educatiei a declarat pentru HotNews.ro ca scoala romaneasca este insuficient pregatita pentru a gestiona cazuri precum cel al elevului de la Pitesti, diagnosticat cu ADHD, care face subiectul unui protest al colegilor de clasa, ce il acuza de agresivitate.

Mircea MicleaFoto: Agerpres

Mircea Miclea a aratat ca una dintre probleme rezida in faptul ca se continua formarea profesorilor printr-un modul psihopedagogic, ceea ce nu ii pregateste pentru managementul unor astfel de cazuri. Pe de alta parte, evenimentele recente indica faptul ca nici parintii nu sunt suficient pregatiti, spune Mircea Miclea, considerand ca unii dintre ei sunt suprasensibili la experientele pe care le au copii lor la scoala si incearca sa-i protejeze excesiv, facandu-i astfel vulnerabili mai tarziu.

Elevii unei clase a VII-a de la scoala I.L Caragiale din Pitesti au protestat saptamana aceasta, refuzand sa intre la ore. Acestia il acuza pe unul dintre colegii lor, diagnosticat cu ADHD, de manifestari agresive, drept pentru care cer mutarea lui la o alta scoala. (Citeste aici pe larg despre caz) Intre timp, Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Arges a gasit o solutie temporara, anuntand ca baiatul va sta acasa, fiind scutit pana la o noua evaluare medicala programata saptamana viitoare (sursa).

Mircea Miclea, psiholog, profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai, fost ministru al Educatiei si presedinte al Comisiei prezidentiale pentru Educatie care a elaborat legea educatiei, a declarat pentru HotNews.ro ca Legea Educatiei prevede masuri pentru a integra in scoala de masa si pentru a a asigura parcursul educational al copiiilor care sufera de afectiuni precum ADHD (tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie).

"Mutarea lui la o alta scoala, daca diagnosticul e corect, e gresita. As spune ca e si imorala. A muta raul dintr-o scoala intr-o alta scoala nu e moral. Copiii acestia, cu cit sunt mai discriminati, cu atit devin mai agresivi de-a lungul timpului iar costurile sociale ulterioare sunt mult mai mari", spune fostul ministru al Educatiei.

Mircea Miclea a explicat ca interventia in cazuri precum cel de la scoala pitesteana se face pe 3 paliere: la nivelul copilului, unde este necesara interventia terapeutica; la nivel parintilor si profesorilor care interactioneaza cu el si cre trebuie instruii cum anume sa lucreze cu el; si la nivelul solii unde trebuie sa exista si sa fie aplicata ferm o politica de non-discriminare. Aceasta politica trebuie asumata nu doar de profesori si personalul scolii, ci si de comitetele de parinti.

Citeste mai jos declaratiile integrale acordate HotNews.ro de catre Mircea Miclea despre scoala romaneasca si capacitatea ei de a gestiona cazuri pentru cel de la Pitesti

Rep.: Cum explicati reactia de respingere totala in cazul de la Pitesti?

M. Miclea: ADHD-ul este o tulburare cu o frecventa de aproximativ 3-4% in rindul copiilor de virsta scolara, daca coroboram datele din diverse studii si le dam la o parte pe cele care, probabil influentate de companiile farmaceutice, ajung la supradiagnosticarea acestei tulburari.

Agresivitatea, de care se pling parintii, in cazul de la Pitesti, nu este o parte a simptomatologiei ADHD. E adevarat insa ca un astfel de copil, daca este prost tratat (de catre colegi, de catre cei care il au in grija, de psihologi sau profesori) poate deveni agresiv. Este insa o agresivitate defensiva, adica, mai simplu spus, esti "rau" pentru ca nu stii cum sa mai faci fata presiunii care vine din partea celorlalti.

Daca este vorba de agresivitate in acest caz, ea se datoreaza modului inadecvat in care s-a facut managementul cazului, nu simptomatologiei copilului.

Rep.: Ce solutie vedeti pentru situatii precum cea de la Pitesti?

Mircea Miclea: Un astfel de copil, repet, daca diagnosticul e corect, trebuie integrat in scoala de masa, nu pus intr-o scoala speciala. Va spun citeva masuri imediate:

1. La activitatile la clasa trebuie sa asiste si un psiholog (psihopedagog) sau profesor de sprijin. Solutia sa asiste parintele nu e viabila, iar Legea educatiei a prevazut roluri de genul celor mentionate mai sus tocmai ca sa faca fata unor astfel de cazuri. O buna relatie terapeutica dintre copil si psiho-pedagog poate imbunatati considerabil comportamentul lui la clasa si ii pune inafara pericolului pe ceilalti copii.

Cred ca parintii sunt indreptatiti sa ceara siguranta copiilor lor in cadrul scolii. Nu cred ca sunt indreptatiti sa ceara mutarea copilului la o alta scoala. E o problema in care decid specialistii, nu parintii.

Salut decizia directiunii scolii de a continua activitatea didactica in acest caz.

2. Cadrele didactice trebuie invatate cum sa gestioneze astfel de cazuri.

Eu nu sunt specialist in ADHD, dar colaboratorii mei foarte apropiati fac workshopuri foarte utile pe aceasta tema si colectivul nostru a tradus cea mai buna carte referitoare la interventia in ADHD. Acolo sunt spuse lucrurile referitoare la proceduri. De pilda, temele trebuie date diferentiat. Stii ca cel cu ADHD nu se poate concentra mult pe o sarcina, atunci nu ii dai multe exercitii de acelasi fel ci mai putine si diferite. Mergi pe calitate nu pe cantitate. Stii, ca nu poate sta loculuii, mai mult de o jumatate de ora, cunosti indicatorii comportamentali care preced un episod hiperactiv, atunci ii folosesti energia intr-o sarcina pozitiva: il pui sa steaga tabla, il pui sa adune fisele de lucru si sa le aduca la catedra, etc., adica o serie de sarcini prin care isi descarca adaptativ energia. Sau il implici, fara sa il supraincarci, intr-o activitate fizica, utila. Sunt multe lucruri care se pot face cu care, din pacate, cadrele didactice nu sunt familiarizate.

Ca sa fiu mai scurt, cred ca parintii trebuie sa ceara siguranta copiilor lor la orele de clasa, dar nu mutarea copilului cu problema, cred ca imediat trebuie adus un specialist care sa asiste elevul la ore, eventual se poate face o noua evaluare a copilului, daca mai e cazul.

Mutarea lui la o alta scoala, daca diagnosticul e corect, e gresita. As spune ca e si imorala. A muta raul dintr-o scoala intr-o alta scoala nu e moral. Copiii acestia, cu cit sunt mai discriminati, cu atit devin mai agresivi de-a lungul timpului iar costurile sociale ulterioare sunt mult mai mari.

Rep.: Cum sunt gestionate astfel de cazuri in alte tari?

Mircea Miclea: Sugestiile care le-am oferit mai sus se bazeaza pe date de cercetare si bune practici din alte tari. Copiii cu ADHD ramin in clase normale. Interventia in astfel de cazuri se face la mai multe niveluri: 1. la nivelul copilului, se face interventie terapeutica, (cognitiv-comportamentala, de catre psiholog, prin medicatie, de catre psihiatru, daca avem un caz acut, dar cu mare atentie la supramedicatie, datorita efectelor secundare); 2. la nivelul celor implicati in cresterea si educarea copilului, se fac programe integrate de interventie in care se spune parintelui ce trebuie sa faca si educatorului, iar acestia primesc sprijin de la psihopedagog; 3. la nivelul scolii, printr-o politica explicita, ferma, de non-discriminare, asumata de cadrele didactice si comitetele de parinti.

Rep.: In ce fel este pregatita scoala romaneasca pentru cazuri precum cel de la scoala I. L. Caragiale din Pitesti?

Mircea Miclea:Scoala e insuficient pregatita. De pilda, desi Legea educatiei spune ca trebuie un psiholog la 800 de copii, avem un psiholog la 1.500 de copii, acolo unde avem. Pregatirea cadrelor didactice in a face managementul unor asfel de cazuri e deficitara, pentru ca noi continuam sa formam profesorii printr-un modul psihopedagogic de pe vremea lui Ceausescu, in loc sa ii pregatim prin masterat didactic, asa cum spune Legea educatiei.

Observ in zilele acestea ca se discuta iar despre masteratul didactic, cind, de fapt, trebuia aplicat de 5 ani ce era scris deja in lege. Am consultat multe studii atunci, rezultatele erau clare in aceasta directie, dar degeaba. Adevarurile neconvenabile nu sunt puse in practica sociala.

As mai spune ceva: cred ca nici parintii nu sunt suficient pregatiti. E firesc sa te preocupe copilul tau, dar constat o suprasensibilitate a unor parinti la experientele pe care le au copii lor la scoala, incearca sa-i protejeze excesiv si gresesc. Copiii mei (dau acest exemplu doar ca sa ilustrez o idee, sa fie clar!) au facut gradinita de stat si au mers la scoli de stat; au avut si colegi cu ADHD, si romi, si cu tulburari de comportament dar au avut si colegi exceptionali. Nu m-am gindit o clipa sa ii mut in alta parte, pentru ca am vrut sa se obisnuiasca din scoala cu ceea ce li se va intimpla in viata; o sa convietuiasca cu tot felul de oameni, si e bine sa invete asta din timp. Daca ii protejam prea mult in scoala ii facem vulnerabili mai tirziu, ceea ce nu e deloc bine. Cred ca trebuie sa invatam cu totii (scoala, cadre didactice, parinti) cite ceva din cazul de la I.L. Caragiale din Pitesti.