Aproximativ doua treimi din banii publici alocati educatiei se indreapta spre cei mai instariti romani. In plus, Romania este tara care aloca cel mai mic buget educatiei, din toata Uniunea Europeana; atat cheltuielile bugetare, cat si cele private in educatie sunt de 4,1% din PIB. Daca Romania mentine investitia in invatamant la acest nivel, va pierde in urmatorii zece ani intre 12 si 17 miliarde euro, bani care se vor duce in ajutoare sociale pentru cei care nu isi vor gasi un loc de munca si care, din cauza saraciei, vor avea o sanatate precara. Avertismentul a fost lansat de UNICEF, care a prezentat concluziile studiului “Costul Investitiei Insuficiente in Educatie in Romania”, realizat in colaborare cu Ministerul Educatiei.
UNICEF a prezentat luni, 24 noiembrie, principalele concluzii ale studiului "Costul Investitiei Insuficiente in Educatie in Romania", pe care l-a realizat in colaboare cu Ministerul Educatiei Nationale (MEN).
Sandie Blanchet
Foto: Agerpres
Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF in Romania, a declarat ca rezultatele studiului la nivel national arata ca “daca mentine investitia in educatie la un nivel atat de scazut, Romania va pierde intre 12 si 17 miliarde de euro in perioada 2015-2020”. “Totusi, nu este suficient ca educatia sa beneficieze de bani mai multi - aceste fonduri trebuie investite strategic”, a continuat aceasta.
Recomandarea UNICEF este ca Romania sa acorde prioritate maxima educatiei timpurii si celei primare, dar si sa puna mai mult accent pe abilitatile sociale, emotionale si necognitive la nivelul curriculumului - care au o importanta semnificativa in procesul de angajare.
Potrivit Eurostat, in 2013 Romania avea un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor ce nu depasea 54% din media inregistrata la nivelul Uniunii Europene, fiind al doilea cel mai sarac stat european, dupa Bulgaria (47%). In ce priveste educatia, Romania cheltuie doar 4,1% din PIB in acest sector (investitii atat din bugetul de stat, dar si cheltuieli private), comparativ cu 4,7% media in Europa de Est si 5,4% media UE, informeaza UNICEF. De asemenea, sistemul de invatamant este puternic dependent de fondurile publice, totalul contributiilor private reprezentand doar 0,12% din PIB in 2010, fata de 0,82% la nivelul UE.
Conform cifrelor oficiale citate de organizatie, peste 6% dintre copiii de varsta ciclului primar sau gimnazial sunt in afara sistemului de invatamant, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au parasit timpuriu scoala. Copiii din comunitatile rome, copiii de la sate si copiii cu dizabilitati au cele mai mici sanse de a absolvi invatamantul obligatoriu, spune UNICEF.
Potrivit estimarilor Bancii Mondiale pe 2013, investitia insuficienta in educatia romilor implica o serie de costuri pentru Romania, cuprinse intre 202 si 887 de milioane de euro, cauzate de un nivel mai scazut al productivitatii si al veniturilor anuale din taxe.
Studiul UNICEF arata ca, in prezent, aproximativ doua treimi dintre cheltuielile publice pentru educatie se indreapta spre cele mai instarite doua cincimi ale societatii (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cat ii revine cincimii celei mai sarace. In acelasi timp, 61,2% dintre fondurile dedicate educatiei sunt cheltuite in mediul urban.
Un an in plus de scoala creste veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni somer cu 8% si reduce riscul de aparitie a unor probleme grave de sanatate cu 8,2%, se arata in raport. Conform acestuia, absolventii de liceu castiga cu 25% - 31% mai mult decat cei care au terminat 8 clase. Castigurile obtinute de persoanele care termina o facultate le depasesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care au renuntat la scoala dupa liceu, mai arata raportul.
UNICEF anunta ca daca s-ar mari treptat cheltuielile cu educatia pana la 6% din PIB, cresterea economica ar putea atinge un nivel de 2,7 - 2,95% in perioada 2015-2025, in loc de 2%.
Pierre Varly, expert international, a declarat luni in cadrul conferintei ca parasirea timpurie a scolii are costuri care ajung la 0,9% din PIB-ul Romaniei. “Conform analizei noastre, populatia roma are de 3,4 ori mai multe sanse de a nu avea un loc de munca, fata de populatia non-roma, pentru acelasi nivel de educatie. Dar cand se incheie un nivel suplimentar de educatie, probabilitatea de a gasi un loc de munca creste cu 5,6% mai mult pentru populatia non-roma, fata de 16,2% populatie roma”, a sustinut acesta.
Expertul a declarat ca in cadrul studiului au fost folosite doua scenarii. “Scenariul A, in care Romania mentine bugetul educatiei la 4,1% din PIB. Conform acestui scenariu, avem previzionarilor guvernului Romaniei, care nu se asteapta sa creasca cheltuielile publice pentru educatie, din cauza imbatranirii populatiei. In acest scenariu, obiectivele UE 2020 in ceea ce priveste parasirea timpurie a scolii nu vor fi intrunite, calitatea educatiei masurata prin diferite teste, cum ar fi PISA, nu va fi imbunatatita, iar rata somajului de asemenea va stagna”, a avertizat Pierre Varly.
“In cel de-al doilea scenariu, Romania isi sporeste bugetul educatiei cu pana la 6% din PIB pana in 2025. In acest caz, obiectivele 2020 au mai multe sanse sa fie intrunite, se adauga un an in plus de scolarizare, rezultatele PISA estimam ca vor atinge media tarilor OECD si conform unui alt model un an in plus de scolarizare va aduce castiguri de 2,9% din PIB”, a afirmat expertul international.
Citeste si:
0
15
