Duminica, 16 noiembrie, se desfasoara turul 2 al alegerilor prezidentiale 2014. Cetatenii care duminica se afla in alt oras, decat cel de domiciliu, pot vota la orice sectie de votare, pe listele suplimentare. Bucurestenii cu domiciliul intr-un sector nu pot vota insa in alt sector, au explicat pentru HotNews.ro reprezentantii Biroului Electoral Central, care au precizat ca regulile de votare raman aceleasi ca la primul tur. Sunt chemati sa voteze si romanii care implinesc 18 ani duminica, pe 16 noiembrie 2014, cand sunt alegeri prezidentiale.
Unde votam?
- Cetatenii romani care nu se afla in localitatea de domiciliu duminica, 16 noiembrie, vor vota la orice alta sectie de votare. In acest caz, alegatorii isi exprima optiunea dupa ce declara in scris pe propria raspundere ca nu au mai votat si nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Presedintele biroului electoral al sectiei de votare ii va inscrie intr-un tabel separat.
- Cetatenii care in ziua alegerilor, duminica 16 noiembrie, se afla in localitatea (comuna, oras, municipiu) de domiciliu vor vota la sectia de votare la care sunt arondati potrivit domiciliului.
Registrul sectiilor de votare ramane acelasi ca la primul tur.
Cum decurge efectiv procedura de vot intr-o sectie de votare:
- 1. Prezinti actul de identitate unui membru al biroului electoral din sectia de votare
- 2. Semnezi in lista electorala permanenta la pozitia destinata tie, dupa ce presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau membrul desemnat de acesta verifica daca esti inscris in copia de pe lista electorala permanenta
- 3. Primesti buletinul de vot si stampila cu mentiunea 'VOTAT', pe care o vei aplica pe buletinul de vot, de la presedintele sau membrul biroului electoral al sectiei de votare desemnat de acesta, in baza semnaturii in copia de pe lista electorala permanenta sau in tabel
- 4. Inainte de a intra in cabina de vot, asigura-te ca pe spatele buletinului de vot este aplicata stampila de control a sectiei de votare. ATENTIE: Daca aceasta lipseste, votul tau va fi declarat nul.
- 5. Intri singur in cabina si aplici stampila cu mentiunea 'VOTAT' inauntrul patrulaterului care cuprinde prenumele si numele candidatului pe care vrei sa il votezi. ATENTIE: Daca stampila este in afara patrulaterului sau in mai multe patrulatere, votul este nul
- 6. Indoaie buletinul, astfel incat pagina netiparita care poarta stampila de control sa ramana in afara, introdu-l apoi in urna
- 7. Restituie presedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al sectiei de votare desemnati de acesta stampila incredintata pentru votare. Vei primi inapoi actul de identitate, pe care trebuie sa fie aplicata stampila cu mentiunea 'VOTAT' sau un timbru autocolant.
- Sectiile de votare pentru al doilea tur de scrutin al prezidentialelor se vor deschide pe 16 noiembrie, la ora 7:00, si se vor inchide la ora 21:00.
Cum va arata buletinul de vot: Pe buletinul de vot va fi inscris numele candidatilor la presedintie, Victor Ponta si Klaus Iohannis, care se regasesc pe aceeasi pagina, in ordinea stabilita dupa votul din primul tur. Mai exact, pe prima pagina a buletinului de vot se imprima doua patrulatere, egale intre ele, cuprinzand numele si prenumele candidatilor, in ordinea numarului de voturi valabil exprimate, obtinute in primul tur de scrutin, de la stanga spre dreapta.
Cand se incheie campania electorala?
Campania electorala pentru al doilea tur al alegerilor prezidentiale a inceput pe 7 noiembrie 2014, dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale de confirmare a rezultatelor primului tur in Monitorul Oficial, si se incheie sambata 15 noiembrie, la ora 7:00. Cei doi candidati validati de Curtea Constitutionala, Victor Ponta (Alianta PSD-UNPR-PC) si Klaus Iohannis (ACL), au avut la dispozitie sapte zile intre tururi pentru a convinge electoratul sa ii voteze.
Dupa incheierea campaniei electorale (de la 15 noiembrie 2014, ora 07:00), este obligatorie "indepartarea materialelor electorale de orice tip din si de pe cladirea sediului sectiei de votare". Potrivit BEC, indepartarea materialelor de propaganda electorala de orice tip din si de pe cladirea sectiei de votare se dispune de presedintele biroului electoral al sectiei de votare si se realizeaza prin persoana desemnate de primar in acest scop.
Dupa incheierea campaniei electorale se interzic: difuzarea de mesaje electorale, continuarea propagandei electorale, precum si sfatuirea in ziua votarii a alegatorilor la sectiile de votare sa voteze sau sa nu voteze un anumit candidat, potrivit Mediafax. Este interzisa de asemenea prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu continut electoral facute pe strada.
In ziua votului, inainte de incheierea votarii, este interzisa prezentarea sondajelor realizate la iesirea de la urne. Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, persoanele insarcinate cu mentinerea ordinii, persoanele acreditate si operatorii de sondaj nu au voie sa poarte ecusoane, insigne sau alte insemne de propaganda electorala.
Cererile de votare prin intermediul urnei speciale se depun in ziua de 15 noiembrie, intre orele 18:00-20:00.
Conform legii pentru alegerea presedintelui Romaniei, este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate.
Cum se alege Presedintele Romaniei
Avand in vedere ca in primul tur al alegerilor prezidentiale (din 2 noiembrie 2014), la care s-au confruntat 14 candidati, nu a existat un candidat care sa intruneasca majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente, se organizeaza al doilea tur de scrutin - care se va desfasura duminica, 16 noiembrie 2014. In al doilea tur de scrutin participa primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur: Victor Ponta si Klaus Iohannis.
Va fi declarat ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi.
Mandatul Presedintelui Romaniei este de cinci ani, incepand din 2004 (pana atunci, mandatul presedintelui era de 4 ani), si nici o persoana nu poate indeplini functia de presedinte decat pentru cel mult doua mandate. Functia de presedinte se exercita de la data depunerii juramantului. Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.
In timpul mandatului, presedintele nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata, potrivit Constitutiei. Presedintele Romaniei are imunitate si nu poate fi tras la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
Au drept de vot la alegeri aproximativ 18.300.000 de cetateni romani, potrivit Agerpres. Drept de vot au cetatenii romani care au varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv si care nu au drepturile electorale interzise. Nu au drept de vot debilii si alienatii mintal pusi sub interdictie si persoanele care sunt condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale.
Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur, are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta, care nu poate fi din randul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al sectiei de votare sau al candidatilor.
Care sunt atributiile Presedintelui Romaniei
Atributii in raport cu Guvernul:
- Desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament;
- In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului;
- Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita;
- Poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii;
- Prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
Atributii in raport cu Parlamentul:
- Adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii;
- Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura;
- Dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national;
- Promulga legile adoptate de Parlament.
Atributii in politica externa:
- Incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului;
- La propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
- Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.
Atributii in domeniul Apararii
- Este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT);
- Poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare;
- In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj;
- Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.
Alte atributii:
- Confera decoratii si titluri de onoare;
- Acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
- Numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
- Acorda gratierea individuala.
Istoricul prezentei la vot la alegerile prezidentiale organizate dupa 1989
1990: Presedintele a fost ales din primul tur
Prezenta la vot a fost de 86,19%, adica au votat 14.826.616 alegatori din totalul de 17.200.722 inscrisi in listele electorale.
1992: Presedintele a fost ales in turul al doilea
Prezenta la vot in primul tur a fost de 76,29%, adica au votat 12.496.430 de alegatori din cei 16.380.663 inscrisi in listele electorale. Prezenta la vot in turul al doilea a fost de 73,23%, adica au votat 12.153.810 alegatori din cei 16.597.508 inscrisi in listele electorale.
1996: Presedintele a fost ales in turul al doilea
Prezenta la vot in primul tur a fost de 76,01%, adica au votat 13.088.388 de alegatori din cei 17.218.654 inscrisi in listele electorale. Prezenta la vot in turul al doilea a fost de 75,90%, adica au votat 13.078.883 de alegatori din cei 17.230.654 inscrisi in listele electorale.
2000: Presedintele a fost ales in turul al doilea
Prezenta la vot in primul tur a fost de 65,31%, adica au votat 11.559.458 de alegatori din cei 17.699.727 inscrisi in listele electorale; Prezenta la vot in turul al doilea a fost de 57,50%, adica au votat 10.184.715 alegatori din cei 17.711.751 inscrisi in listele electorale.
2004: Presedintele a fost ales in turul al doilea
Prezenta la vot in primul tur a fost de 58,51%, adica au votat 10.794.653 de alegatori din cei 18.449.676 inscrisi in listele electorale; Prezenta la vot in turul al doilea a fost de 55,21%, adica au votat 10.112.262 de alegatori din cei 18.316.104 inscrisi in listele electorale.
2009: Presedintele a fost ales in turul al doilea
Prezenta la vot in primul tur a fost de 54,37%, adica au votat 9.946.748 de alegatori din cei 18.293.277 inscrisi in listele electorale; Prezenta la vot in turul al doilea a fost de 55,21%, adica au votat 10.112.262 de alegatori din cei 18.316.104 inscrisi in listele electorale.
Descarca de aici Ghidul Alegatorului
Citeste si:
1
8
