Nu doar activitatea DNA, ci si activitatea ANI va fi afectata de noile modificari aduse legii administratiei publice locale, care extind categoria de angajati ai primariei sau consiliului judetean catre care alesii locali isi pot delega atributiile. Prestatorii de servicii din subordinea Primariei sau Consiliului Judetean vor putea incheia contracte cu societati controlate de alesii locali, sefi de CJ sau primari, fara ca acestia sa mai poate fi acuzati de conflict interese daca isi deleaga atributiile catre sefii institutiilor din subordinea lor, se arata intr-o analiza realizata de Agentia Nationala de Integritate consultata de Hotnews.ro.

• ANI a acuzat de conflict de interese o serie de primari ai unor orase mari din Romania si sefi de CJ din ca au incheiat contracte cu institutii din subordinea lor, care deruleaza proiecte europene de infrastructura in valoare de sute de milioane de euro. Alesii locali au cerut insistent anul trecut modificare legii ANI astfel incat sa fie eliminat conflictul de interese si incompatibilitatile. 

"Prin noua prerogativa instituita, respectiv aceea de delegare a atributiilor de catre primari/presedinti consilii judetene si catre serviciile publice de interes local, alesii locali nu vor mai încalca dispozitiile art. 87 din Legea nr. 161/2003, prin participarea în cadrul Adunarilor Generale ale societatilor tip RAJA, deoarece atributiile autoritatilor publice pot fi exercitate în mod direct de catre prestatorii de servicii publice. În acest fel, consiliul judetean/local nu va mai emite mandate conventionale de numire a alesilor locali în AGA de natura sa genereze o situatie de incompatibilitate, ci prestatorii de servicii pot exercita în mod direct chiar atributiile pe care ar fi trebuit sa le exercite autoritatile administratiei publice locale. Ceea ce este de subliniat este ca, prin aceasta delegare pot fi încheiate contracte de catre subiectii de drept supusi regimului juridic privind conflictul de interese, platite din fonduri publice, cu evitarea conflictului de interese", se arata intr-o analiza realizata de Agentia Nationala de Integritate, consultata de HotNews.ro.

Potrivit analizei, în situatia în care conflictul de interese presupune luarea deciziei sau participarea la luarea acesteia de catre alesul local, raspunderea fiind una personala, prin posibilitatea acestuia de a delega atributiile nu numai catre viceprimar/vicepresedinte consiliu judetean, asa cum era si în vechea forma dar si catre persoane terte, este extrem de dificil de identificat si prin urmare imposibil de sanctionat un potential conflict de interese.

"Astfel, se pot genera situatii în care vor fi încheiate contracte de catre autoritatile publice cu societati comerciale controlate de alesii locali. Alesul local poate sa delege atributii care presupun încheierea de contracte unor persoane care nu au interese personale cu privire la respectivele contracte, dar alesul local sa aiba un interes personal sau un avantaj patrimonial din încheierea acestora. Acelasi rationament este aplicabil si noilor dispozitii ale art. 104 (7) din Legea nr. 215/2001 conform carora: ,, Preşedintele consiliului judeţean poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile prevazute la alin. (6) vicepreşedinţilor, conducatorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum şi conducatorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean", se mai arata in analiza ANI.

Miza eliminarii conflictului de interese

Exista si o explicatie neoficiala a interesului major al alesilor locali pentru serviciile de utilitati publice, i n majoritatea cazurilor fiind vorba de companii de apa-canal: miza financiara uriasa. Hotnews.ro a aratat intr-un articol publicat in luna aprilie 2013 ca, aparent, o societate de apa - canal nu prezinta mare interes. La o privire mai atenta, identificam un interes major: bugetele administrate de aceste servicii sau proiectele angajate sunt de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro.

De pilda, RAJA Constanta a angajat in 2011 fonduri europene in valoare de 250 de milioane de euro (douasutecincizeci). Prezenta in consiliul de administratie al acestor companii inseamna acces la informatii si capacitatea de a influenta decizia distribuirii fondurilor.

Inca o dovada a mizei uriase este razboiul denunturilor de la Constanta. Presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, a trimis in 2011, cand era in opozitie, o sesizare la ANI prin care cerea sa constate starea de incompatiblitate a sapte primari, acuzandu-i ca ocupa in mod ilegal functia de reprezentanti in consiliul de administratie RAJA Constanta, desi el insusi ocupase aceasta functie in perioada 2008 - 2009. Din acest motiv, presedintele CJ Constanta, Nicusor Constantinescu, a fost declarat, la randul sau, incompatibil de ANI.

• Rascoala baronilor USL impotriva legii ANI. Plus: Victor Ponta: Jumatate din primarii tarii au fost declarati incompatibili de ANI; trebuie gasita o solutie/ Mizele unei afaceri de sute de milioane de euro 

Background

La initiativa parlamentarilor PSD, Gabriela Vranceanu Firea si Darius Valcov, Parlamentul a modificat legea administratiei publice la inceputul lunii martie astfel incat primarii si presedintii de Consilii Judetene sa-si poata delega atributiile catre un numar mare de angajati din cadrul institutiei. Astfel, primarii sau presedintii de Consilii Judetene vor putea scapa de eventuale anchete DNA, au declarat surse judiciare consultate de Hotnews.ro, deoarece procurorii anticoruptie nu au competenta legala de a cerceta simpli functionari, ci parchetele locale. Despre acest subiect a scris in premiera Laura Stefan pe site-ul Contributors. "PSD a imunizat toti baronii lovind in competenta DNA", scrie si Sorina Matei pe blogul ei.

Pana la modificarea legii, primarii isi puteau delega atributiile viceprimarilor, secretarilor si city-managerilor, insa senatoarea Gabriela Vranceanu Firea (sotia primarului de Voluntari, Florentin Pandele) si Darius Valcov (fost primar de Slatina, ex-PDL) au propus extinderea categoriei de angajati carora primarul le poate delega atributiile.

De notat ca propunerea legislativa a trecut prin Camera Deputatilor prin aprobare tacita. Nici un parlamentar al Opozitiei nu a sesizat public pericolul modificarii legii administratiei astfel incat primarii si presedintii de consilii judetene sa poata evita o eventuala raspundere penala. Aceasta este o cerinta mai veche a primarilor din toata tara. Prim-vicepremierul Liviu Drangea a semnat, in septembrie 2013, un acord cu Asociatia Comunelor prin care le promitea primarilor, intre altele, exonerarea de raspundere penala sau de verificarile ANI. Acest lucru nu s-a putut realiza prin modificarea legilor penale, ci s-a recurs, dupa cum a declarat o sursa judiciara pentru Hotnews.ro, la "o smecherie tipic romaneasca".

De remarcat ca presedintele Traian Basescu a promulgat legea in 12 martie 2014 fara sa ridice vreo obiectie, astfel ca modificarile votate de PSD au devenit lege, fiind publicate in Monitorul Oficial. De asemenea, nici un partid din opozitie n-a reactionat public in timpul discutarii legii in Parlament si nici dupa votarea acesteia.