Mega-proiectul IT de la Cluj: 20.000 de angajati, finantare de 500 milioane de euro. Ce este Cluj Innovation City, care sunt obiectivele sale si cine se poate angaja

de Raluca Pantazi     HotNews.ro
Miercuri, 16 aprilie 2014, 16:22 Actualitate | Esenţial

Alexandru Tulai, presedinte Cluj IT Cluster
Foto: Agerpres
In jur de 20.000 de oameni vor fi angajati in urmatorii 15 ani pe platforma de cercetare aplicata si de business din cadrul proiectului Cluj Innovation City, a declarat pentru HotNews.ro presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai. In prezent, exista 32 de proiecte propuse, printre care patru Centre de inovare in Stiintele Vietii, in IT&C, in Mediu si Energie si in Sanatate. Intregul program este estimat la 500 de milioane de euro, iar pentru segmentul de cercetare si pentru ridicarea unui campus universitar Clusterul va depune o aplicatie de finantare la Comisia Europeana in a doua parte a anului. Citeste in articol cum a luat nastere Cluj Innovation City, care sunt obiectivele sale finale si componentele de dezvoltare. 

Cluj Innovation City (CIC) este un proiect de dezvoltare urbana integrata, care urmeaza sa intre in perioada imediat urmatoare in etapa de selectie a companiilor de consultanta pentru realizarea studiului de prefezabilitate. Proiectul este estimat sa ocupe o suprafata de 200 hectare in zona Lomb, din Cluj-Napoca, puse la dispozitie de primarie. Investitia totala este apreciata la aproximativ 500 de milioane de euro, finantarea fiind asigurata din surse combinate.

In februarie 2014, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca a discutat cu presedintele Traian Basescu "despre propunerea Romaniei de a dezvolta clusterul tehnologic din Cluj". "Comisia sustine astfel de initiative. I-am spus ca s-ar putea sa se puna la dispozitie finantare europeana daca investitiile propuse se inscriu", a anuntat atunci liderul executivului european. (Detalii aici) Inainte de a prezenta proiectul la Bruxelles, Traian Basescu a declarat ca proiectul Cluj Innovation City va constitui o prioritate a sa pana la sfarsitul mandatului. (Detalii aici)

La solicitarea HotNews.ro, presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai, a explicat care sunt principalele componente ale proiectului, din ce surse financiare va fi sustinut, care sunt institutiile implicate in dezvoltarea sa si care este obiectivul final al proiectului.

Istoria proiectului

Proiectul a inceput in toamna anului 2012, la initiativa clusterului Cluj IT - care este o asociere intre companii de IT, autoritati locale si mediul academic, infiintata in acelasi an. (Detalii aici) Obiectivul initial a fost sa faciliteze trecerea industriei IT de la una de outsourcing, la una bazata pe inovare si produse proprii (proprietate intelectuala proprie), a declarat pentru HotNews.ro presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai.

Acesta a explicat ca pe parcursul anului 2013 proiectul s-a transformat intr-un program cu patru directii strategice:
  • sanatate
  • bioeconomie
  • IT
  • energie regenerabila si mediu
In prezent, proiectul este compus din doua componente majore:
  • Cluj Innovation City Ecosystem
  • Cluj Innovation City Infrastructure
Conceptul Cluj Innovation City Ecosystem va fi un ansamblu de entitati care functioneaza integrat, componente asigurate de catre fiecare partener, o retea de organizatii si institute de cercetare si de afaceri, a explicat pentru HotNews.ro Alexandru Tulai. Potrivit acestuia, "Cluj Innovation City Infrastructure Ecosystem va fi in primul rand un ecosistem de colaborare intre institutii de cercetare si dezvoltare, autoritati, companii private si antreprenori si mediul academic. Desigur, colaborarea se va dezvolta in contextul de infrastructura (Cluj Innovation City Infrastructure) specifica partenerilor din proiect: laboratoare, incubatoare de afaceri, spatii de educatie, centru de transfer tehnologic, centre de afaceri, spatii comerciale si de recreere".

Presedintele Cluj IT Cluster a spus ca "vor exista spatii specifice fiecarui centru de cercetare, dar vor exista si spatii comune", ceea ce va duce la realizarea de parteneriate si transfer tehnologic.

Proiectul este estimat la 500 de milioane de euro. Aceasta este "o estimare preliminara realizata de catre partenerii care au propus pana acum proiecte, Primaria Municipiului Cluj-Napoca, clusterul Cluj IT, Consiliul Judetean Cluj si cele 6 universitati: Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea 'Babes-Bolyai', Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicina si Farmacie 'Iuliu Hatieganu', Universitatea de Arta si Design si Academia de Muzica 'Gheorghe Dima'", a precizat Alexandru Tulai.

Implementarea proiectului este estimata la 15 ani.

In prezent, exista 32 de proiecte propuse. Acestea includ centre de cercetare grupate pe domenii strategice, un Centru de Inovare in Stiintele Vietii, un Centru de Inovare in IT&C, un Centru de Inovare in Mediu si Energie, un Centru de Inovare in Sanatate, fiecare dintre acestea reunind mai multe institute, sustine liderul clusterului.

Acesta a explicat pentru HotNews.ro ca "la segmentul legat de cercetare se adauga un segment legat de educatie, un campus universitar incluzand laboratoare, sali de curs, biblioteci, camine, precum si spatii pentru invatamant preuniversitar si un segment legat de mediul de afaceri, incluzand incubatoare si acceleratoare de afaceri, centru de transfer tehnologic, spatii de birouri, sali de congrese, spatii pentru expozitii. De asemenea, vor exista facilitati legate se sanatate, centre medicale, dotari sportive, dar si spatii verzi amenajate, un centru de arta contemporana, locuinte". Proiectele sunt initiate de catre fiecare partener, dar sunt sincronizate la nivel de ansamblu pentru eficientizarea investitiilor si a utilizarii resurselor.

Locatia va fi pusa la dispozitie de catre Primarie pentru fiecare componenta in parte, in baza aprobarii finantarii.

In cele 500 de milioane de euro, cat este estimarea preliminara, intra costurile pentru constructie si pentru dotarea laboratoarelor, dar si pentru infrastructura necesara ansamblului, precum si unele programe pe zona de educatie si cercetare.

Finantarea necesara proiectului va fi atrasa atat din finantari publice, cat si din investitii private prin parteneriate public-privat, a afirmat Alexandru Tulai.

Stadiul actual al proiectului

In prezent, componenta de ecosistem a proiectului (Cluj Innovation City Ecosystem) "deja se construieste prin colaborarile membrilor din CLUJ IT Cluster si partenerii externi si se materializeaza in proiecte comune pe zona de educatie, antreprenoriat si cercetare aplicata", a afirmat presedintele Cluj IT Cluster.

Pe zona de infrastructura (Cluj Innovation City Infrastructure), Tulai a declarat ca exista trei componente care au inceput deja sa fie dezvoltate: Centrul Regional de Excelenta pentru Industrii Creative (CREIC), Centrul de sprijinire a afacerilor 'Tehnologie, Evolutie, Antreprenoriat, Microintreprinderi - Zona Metropolitana Cluj' (TEAM-ZMC) si drumul de acces din strada Oasului spre zona Lomb.

Centrul Regional de Excelenta pentru Industrii Creative le va oferi companiilor servicii integrate pentru afaceri, servicii de asistenta gratuita (tip help desk) oferite de personalul structurii de sprijinire a afacerilor in urmatoarele domenii: consultanta si servicii IT, consultanta juridica, consultanta in marketing si vanzari. Potrivit liderului clusterului, "centrul vine in sprijinul necesitatii firmelor de a fi la curent cu ultimele evolutii tehnologice, prin crearea unui corp consultativ alcatuit inclusiv din reprezentanti ai mediului academic. Acestia vor putea comunica cu reprezentantii firmelor care activeaza in domeniul industriilor creative, in functie de specificul fiecarei companii".

CREIC se afla in prezent in faza de executie, fiind realizate aproximativ 30% din lucrari si urmeaza sa fie finalizat in 2015.

"TEAM - ZMC este un parc tehnologic dezvoltat pentru activitati de productie si microproductie, existand atat corpuri administrative, cat si hale de productie destinate IMM-urilor. De asemenea, vor exista si aproximativ 5 hectare de teren viabilizate care pot fi puse la dispozitia investitorilor privati pentru dezvoltari viitoare", a explicat Alexandru Tulai.

Centrul TEAM - ZMC este la stadiul de atribuire a contractului de executie lucrari, iar drumul de acces este in faza de contractare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.

CREIC, centrul TEAM - ZMC si drumul de acces din strada Oasului spre zona Lomb sunt finantate prin Programul Operational Regional, Axa Prioritara 1, prin fonduri alocate polilor de crestere in exercitiul 2007-2013.

Potrivit lui Tulai, "ecosistemul (Cluj Innovation City Ecosystem) de colaborare va fi distribuit in cadrul orasului, dar si in intreaga regiune, iar infrastructura specifica va fi implementata in acel spatiu alocat in Lomb".

Urmatoarele proiecte vor fi campusul universitar, suport al procesului de educatie necesar programului, respectiv institutele de cercetare. "Per ansamblu, Cluj innovation City este un proiect care isi va contura detaliile in urmatorii 10-20 ani", este de parere presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai.

Acesta a adaugat ca "pentru segmentul de cercetare si pentru campus dorim sa depunem o aplicatie pentru un proiect major la Comisia Europeana", proiect care "ar putea deveni unul strategic pentru Romania". Alexandru Tulai a explicat ca la aceste componente s-a referit si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a declarat la inceputul anului ca "s-ar putea sa se puna la dispozitie finantare europeana daca investitiile propuse se inscriu". "Prin proiectul major amintit urmarim finantarea doar a unor componente din proiect, respectiv campusul si institutele de cercetare. Pentru alte componente vizam implicarea mediului privat", a continuat Tulai.

Presedintele clusterului de la Cluj estimeaza ca actele pentru finantare europeana vor fi depuse in a doua parte a anului 2014.

Cine se va putea angaja

Conducerea clusterului sustine ca pe aceasta platforma vor lucra cercetatori romani si straini, antreprenori, dar vor fi dezvoltate si parteneriate intre companii locale si internationale si echipele de cercetare care isi vor incepe activitatea aici. "Ca si numar total de persoane care vor activa aici, estimam ca se va ajunge la aproximativ 20.000 de oameni, atat specialisti, cat si profesionisti din domenii conexe", afirma Tulai.

Cercetatorii vor fi angajati in cadrul institutelor de cercetare aplicata. Fiecare institut va avea trei niveluri de operare:
  • un nivel va oferi servicii comerciale directe
  • al doilea nivel va realiza produse impreuna cu companii private
  • al treilea nivel va fi cel de cercetare.
"In acest fel, se va putea asigura finantarea cercetarii aplicate din minim doua surse financiare independente de finantarile publice", a explicat presedintele Cluj IT Cluster. Acesta a precizat ca "politica salariala va fi politica fiecarui institut in parte in functie de competitivitatea acestuia in piata. Date fiind tintele de realizare de produse sau solutii proprii ale fiecarui institut, beneficiile oferite angajatilor ar trebui sa fie macar la fel de atractive ca acelea din domeniul de outsourcing in IT".

Programul de la Cluj reuneste "o serie de proiecte integrate cu varfuri in sanatate, bioeconomie si energii regenerabile" si "pleaca din start pe ideea unui parteneriat intre autoritatile publice, mediul universitar si companiile private".

"Institutele de cercetare vor oferi servicii comerciale, printre care se vor numara si cercetari pe specializari specifice, contra cost. Suplimentar, in principiu, infrastructura de cercetare-dezvoltare din cadrul Cluj Innovation City va putea fi inchiriata contra cost in conditii particulare pentru fiecare caz in parte. Se doreste o utilizare la maxim la investitiilor in infrastructura de cercetare, inclusiv prin inchirierea acesteia", a adaugat Tulai.

Alexandru Tulai a declarat ca masterplanul integrat al proiectului este in curs de realizare.

"Unul dintre punctele majore de interes sunt cercetarile aplicate legate de sanatate, unde echipa care a dezvoltat sangele artificial este in prim plan. Proiectul vine ca un accelerator atat pentru cercetarea existenta, cat si pentru atragerea partenerilor internationali interesati de punerea in piata a rezultatelor", a afirmat presedintele clusterului.

Acesta a sustinut ca "exista un interes major din partea clusterului Cluj IT de a colabora in proiectul de la Magurele [proiectul ELI-NP care va dezvolta cel mai puternic laser din lume - n.red.]. Un centru al cercetarii si inovarii va avea, cu siguranta, colaborari cu alte centre de cercetare, cum este si proiectul de la Magurele, astfel ca si pe alte domenii de specializare este foarte probabil ca se vor initia colaborari punctuale de-a lungul timpului".

Calendarul dezolvarii proiectului Cluj Innovation City
  • Prima etapa, desfasurata in anul 2012 si in prima jumatate a anului 2013, a presupus stabilirea viziunii acestui proiect si obtinerea acceptului in cadrul comunitatii prin discutii mediul academic, cu autoritatile locale, cu factorii politici, cu o parte din mediul economic.
  • In a doua jumatate a anului 2013, a fost stabilita locatia, zona Lombului, precum si necesitatea si componenta unei structuri de guvernanta, Fundatia Cluj Innovation City.
  • In aceeasi perioada, a inceput promovarea proiectului la nivel local, regional, national si international. In paralel, partenerii au lucrat la formularea si detalierea proiectelor componente.
  • Proiectele Primariei din zona Lomb sunt deja in derulare si in a doua jumatate a anului 2014 si in 2015 se vor depune aplicatii pentru noi finantari europene.
  • Pentru atragerea de investitii private, anii 2016-2017 vor fi importanti.
  • Configurarea de retele interdisciplinare, a parteneriatelor intersectoriale si a cadrului comprehensiv de colaborare intre sectoarele academic, cercetare, dezvoltare si inovare, de afaceri si administrativ se va intinde pe urmatorii 10-20 ani.
Obiectivul final al proiectului este "transformarea rezultatelor cercetarii stiintifice aplicate in produse si solutii comerciale". "Putem mentiona ca tinte produsele pentru sange, cresterea eficientei in agricultura prin infrastructuri IT de suport si solutii pentru orase inteligente", a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Tulai.

Citeste si:


Citeste mai multe despre   





Citeste pe Stirile ProTV

VIDEO Facultatile pregatesc oameni cu diploma, dar fara experienta. Cum s-a ajuns ca un sudor sa castige mai mult decat un inginer

200.000 de meseriasi lipsesc in acest moment de pe piata fortei de munca. Asta, in timp ce facultatile pregatesc absolventi care nu-si gasesc de lucru pentru ca firmele au nevoie de oameni cu experienta, nu neaparat cu diploma.  Din aceasta cauza un mecanic, un electrician sau un constructor poate fi mai bine platit decat un absolvent de studii superioare.








19802 vizualizari
  • +2 (24 voturi)    
    Daca-i pe bune (Miercuri, 16 aprilie 2014, 16:26)

    Patton [utilizator]

    Daca-i pe bune, probabil ca in 10 ani ma intorc in Ro.
    • +6 (18 voturi)    
      Acum fiind la... (Miercuri, 16 aprilie 2014, 17:30)

      mcris [utilizator] i-a raspuns lui Patton

      ...Moscova, nu?
      • +15 (15 voturi)    
        eronat (Miercuri, 16 aprilie 2014, 17:42)

        alt daniel [utilizator] i-a raspuns lui mcris

        din pacate aia care au fost la Moscova s-au intors de ceva vreme si nici Domnu nu ii cheama la el.
        • -4 (8 voturi)    
          Sincer sa fiu (Miercuri, 16 aprilie 2014, 18:20)

          Patton [utilizator] i-a raspuns lui alt daniel

          Sincer sa fiu, desi e Saptamana Mare, banuiesc ca "animalul" nu va fi "primit"...
      • -6 (8 voturi)    
        Vladivostok (Miercuri, 16 aprilie 2014, 18:19)

        Patton [utilizator] i-a raspuns lui mcris

        Nu, la Vladivostok.
  • +2 (2 voturi)    
    bio ce? (Miercuri, 16 aprilie 2014, 17:26)

    mcris [utilizator]

    Se arunca un termen si nu se explica. E vorba de agricultura sau de ce anume?
  • 0 (8 voturi)    
    vreau sa vad (Miercuri, 16 aprilie 2014, 17:57)

    ClaudiuO [utilizator]

    in primul rand eu nu inteleg o chestiune : cercetare pentru cine, pentru ce? Ce companie din Cluj isi permite sa investeasca milioane de euro in cercetare? (Va zic eu , nici una) ca banuiesc ca nu isi fac iluzii cu sume de zeci de mii /sute de mii de euro.

    Majoritatea companiilor de software (sa zic un domeniu in care ma pricep ) din Cluj sunt de outsourcing , mai exact lucreaza la ora pentru altii. Foarte putini au produse proprii din care traiesc si oricum nu sunt produse de inovatie. Atunci cine? Firmele care apeleaza la outsourcing au departamente de research la ei acasa , nu o sa vezi niciodata Apple sau Microsoft sa isi trimita dep. de research in Romania sau in alta tara bananiera din principiu deci , din nou, research pentru cine? Ca eu nu cunosc firme care sa nu ii tremure un fior numai cand le aduci cuvantul research in vreo conferinta sau cand ajungi la bugete legat de acest aspect.

    Domeniul de research e un domeniu care inghite foarte multi bani si POATE (DACA si CU POATE) scoate ceva interesant odata la 5 ani (si nu e garantat nici atunci)

    Ma rog , sper sa reuseasca desi imi sunt neclare unele chestiuni.. Poate peste 15 ani cand o sa fie dat in folosinta se vor schimba mai multe. In bine sau ... poate in rau.
    • +21 (25 voturi)    
      Este un proiect ambitios (Miercuri, 16 aprilie 2014, 20:03)

      BruscLi [utilizator] i-a raspuns lui ClaudiuO

      Sunt si companii in Cluj si in tara care isi dezvolta produse proprii la fel cum sunt si companii care au si produse proprii cat si outsourcing.

      Noi asistam acum la un inceput , care este binevenit si care trebuie sa il respectam si sa il incurajam.

      Este un proiect ambitios dar care daca ne uitam mai atent reuseste cel putin pana acuma cateva lucruri foarte rare la noi in RO :

      - autoritatile colaboreaza
      - univeristatile colaboreaza
      - politicienii nu se opun
      - politicienii intind o mana de ajutor
      - o parte din comunitate este unita pentru un scop comun
      - se gandeste pe termen mai lung decat traditionalul "mandat"

      Deci fratilor , va rog eu sa privim si pozitiv cateodata si sa i respectam pe cei care vor sa faca ceva atat de serios si important.

      Pana la urma daca avem o comunitate care are bunastare toti avem de castigat.
      • +8 (10 voturi)    
        subscriu la ce ai scris (Joi, 17 aprilie 2014, 0:06)

        calinsab [utilizator] i-a raspuns lui BruscLi

        dar mai adaug ca doar asa cu un arsenal daca il pot numi asa, de colaborare pe toate planurile vom putea vedea dezvoltare pe regiuni, si regionalizare asa cum ar trebui sa fie! Le urez succes!
      • +8 (8 voturi)    
        . (Joi, 17 aprilie 2014, 0:21)

        calin22 [utilizator] i-a raspuns lui BruscLi

        Corect.
        As mai adauga faptul ca aparatul UE are nevoie de foarte multi oameni specialisti IT de exemplu si constat cu stupoare ca nu au niciun birou de lucru in Romania. Ma tot contacteaza pentru locuri de munca in alte tari UE (cu relocare) cand Romania are atatia specialisti in IT la cel mult jumatate de pret...
      • -5 (7 voturi)    
        romani? (Joi, 17 aprilie 2014, 8:12)

        alt daniel [utilizator] i-a raspuns lui BruscLi

        Fratilor, cineva acolo tot va fi roman pana la capat. Daca lucrurile vor merge bine, apare un politician care sa fure tot.
        Singura sansa pentru ca romanii sa faca ceva in stilul descris de BruscLi, este doar mediul corporatist, in care un fond privat investeste si urmareste anumiti indicatori de business. Cat timp investitia este in parte a statului sau a autoritatilor locale, nu va functiona nimic. Stilul romanesc de "n-ai pe cineva care..." va distruge orice.
        Daca nu intelegeti ca singura sansa este o organizare financiara solida si cu putere investitionala majora, atunci aplaudati in continuare pentru ca la final se trage o linie stricta: bani.
        Pentru moment nu vad decat ceva decizii de investii politice locale, majoritatea in domeniile din care politica fura cel mai usor: constructii, planuri, licitatii publice. Ce incepe prost, se termina si mai prost
      • +4 (4 voturi)    
        ambitios dar nu-i suficient ?? (Joi, 17 aprilie 2014, 8:56)

        mnicku [utilizator] i-a raspuns lui BruscLi

        pentru cercetare in domeniile enumerate e nevoie de virfuri in domenii ca matematica si stintele exacte . Iar la nivelul la care se face acum matematica in licee si facultati sintem departe de a fi capabili sa realizam astfel de proiecte .
        Uitati-va ca toate virfurile din toata lumea pleaca in locuri unde cu adevarat se face cercetare SUA, Taiwan,..etc

        Stiu matematica e grea iar rezultatele necunoasterii acestei materii se vad la nivel national
        Cu cine sa faci cercetare ? cu cei ce nu stiu matematica, fizica? ca cei ff buni - virfurile -care pleaca in afara tarii
        Tot aud de industria IT din RO dar IT in viziunea lor se limiteaza doar la softuri de internet si alte aplicatii . Atit . IT-ul de fapt inseamna mult mai mult . Programare microcontrollere, programe, procesoare , ...etc

        Unii viseaza dar cred ca mai eficient ar fi sa realizeze bazele invatamintului superior bazat pe competitie pe examene de admitere adevarate si nu pe note la gramada asa incit sa avem in 10 ani virfuri care sa ramana, sa faca cercetare

        in rest povesti
        • 0 (0 voturi)    
          te contrazic (Joi, 14 august 2014, 0:13)

          costel.ionescu [utilizator] i-a raspuns lui mnicku

          din experienta, ca am terminat fizica tehnologica la bucuresti. facultatea in sine a fost jalnica, dar daca te interesa, stateai prin institute, iar acolo chiar invatai sa faci ceva pe bune, eventual scoteai articol de la proiectul de diploma! si asa te formai.
          insa in momentul angajarii.. ce sa zic.. salariu mizer, iar in functie de colectivul in care ajungeai, erai tratat "romaneste". multi nepoti, multe fetite. cei care am vrut sa facem ceva ori am cautat strainatatea ori am mers in privat in it&c fiindca altceva n-aveai ce face.

          tineri ai gasi care sa ramana sa faca, daca n-ar fi tratati ca niste non-nepoti.

          mai interesanta e politica unor isntitute de a trimite tineri pe banda rulanta in strainatate, vezi dom'le la specializari, dar cum gusta un pic din "vest", raman copchii acolo. eventual mananca bursa, diurna, salariul din tara, si raman acolo. si-i inteleg: de ce s-ar intoarce?
    • 0 (4 voturi)    
      Cercetarea finantata de stat... (Joi, 17 aprilie 2014, 11:23)

      marianstar [utilizator] i-a raspuns lui ClaudiuO

      ...e zero peste tot, bani aruncati Uitati-va la toate centrele puternice in IT: Sillicon Valley, Tel Aviv, Londra, NewYork etc.

      Daca vrem un centru puternic in IT atunci statul ar trebui sa nu-si mai bage nasul, sa elimine birocratia, sa scada taxele si sa nu-i mai finanteze pe baietii destepti Siveco, ASESoft, TeamNet etc care probabil or sa ia banii si de-aici.

      In rest francezii sunt un exemplu de tara cu IT subventionat la greu, cu multe centre de cercetare, etc si rezultate 0.
      • 0 (0 voturi)    
        nu stii ce vorbesti (Joi, 14 august 2014, 0:20)

        costel.ionescu [utilizator] i-a raspuns lui marianstar

        franta nu o fi cea mai tare din parcare in it, dar la capitolul cercetare e fruntasa si mai ales la cercetare aplicata. dar ei sunt diferiti de restul in abordari, stil de viata. daca tu nu auzi de cine-stie-ce laser militar la discovery, nu inseamna ca aia nu fac. la capitolul software sunt chiar slabi, dar in materie de fizica si chimie -- poate ca ii confunzi cu altii.
        si-s multe centre din germania -tara fetisurilor romanilor- care-s fie ale unui land, fie federale. dar au cultura spin-off-ului, ceea ce in romania = hotie in ochii multora. sau invidie din partea cate unui mare fost-sef de compartiment/departament din cate o universitate/institut. iar centrele mari de care spui tu is fac bani din camarila militareasca a guvernului american in principal.

        nu sursa de finantare e neaparat problema > e vorba de atitudinea oamenilor implicati. daca-s bani "din privat" si te trateaza ca la coprocultura, iti iei bagajele si pleci peste hotare. poate chiar la un institut de stat: in franta, danemarca, suedia, germania, olanda. ce sa vezi, institute "nationale" au si aia.
  • -2 (2 voturi)    
    Energie regenerabila, conversia energiei! (Joi, 17 aprilie 2014, 8:08)

    hotnewsfil [utilizator]

    Chimistul francez Antoine Lavoisier ne-a lasat o mostenire de aur - concluzia sa : 'In natura, nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul de transforma'.
    In procesul complex de producere a energiei electrice, din carbune, pacura, gaze, s-a adoptat termenul 'conversie', pentru tranformarea energiei chimice continute in acesti combustibili, in caldura transmisa apei devenita abur, in cazane, aceasta transformandu-se in energie mecanica- in turbine si, la final, in energie electrica (la iesirea din generatoarele electrice antrenate de turbine).
    Energia electrica este tranformata, de beneficiarii ei, in lumina, in caldura, in energie mecanica, in produse ale chimiei industriale; calura reziduala rezultata din condensatoarelor aflate la iesirea aburului evacuat de turbine este preluata de apa de racire din rauri sau este evacuata, sub forma de abur, de turnurile de racire, aceasta se evapora natural, produce nori si ploaie, acumulata in bazinele centralelor hidroelectrice, ca sa fie 'uzinata' in turbinele centralelor hidroelectrice,etc., confirmandu-se astfel legea lui Lavoisier.
    S-a ales, conventional, denumirea 'energie regenerabila' pentru cea preluata din vant, din caldura soarelui, din caldura apelor geotermale, etc.
    Si aceste forme de energie primara sunt supuse legii lui Lavoisier, regenerarea acestora este tot o conversie a energiei.
    Ca atare, si energia din combustibilii conventionali, folositi in centralele termoelectrice, este o energie regenerabila, notiunea de regenerare fiind o alta denumire a conversiei, in domenul producerii si folosirii energiei electrice.
    • +1 (1 vot)    
      era frumos daca nu era pe langa (Joi, 17 aprilie 2014, 9:02)

      catelu [utilizator] i-a raspuns lui hotnewsfil

      Atributul 'regenerabil' se refera la sursa de energie, nu la energia in sine. Combustibilii fosili au o perioada de regenerare asa de mare incat pentru orice scop practic poate fi considerata infinita si deci sursa nu e considerata regenerabila.
      La fel cum si procesele de fuziune din soare nu vor tine la infinit, dar suficient de mult incat sa consideram sursa regenerabila.
  • +3 (3 voturi)    
    Chiar nu pot sa inteleg (Joi, 17 aprilie 2014, 11:24)

    Adyy87 [utilizator]

    Foarte multe proiecte de amploare care cat de cat creaza locuri de munca . Dece in Moldova nu se poate si proiecte din astea ? Numai in Ardeal ? sau Spaga e mai mica acolo fara de moldova ? DECE ?
    • +2 (2 voturi)    
      Probabil pentru ca (Joi, 17 aprilie 2014, 15:25)

      Coddy [utilizator] i-a raspuns lui Adyy87

      In Ardeal, oamenii sunt mai deschisi, cumva mai "occidentali", nu se grabesc si nici nu isi doresc atat de mult sa castige "de pe o zi pe alta" ceva, ci gandesc un pic mai pe termen lung. Din nefericire, nu pot generaliza... Insa in principiu ardelenii sunt mai seriosi cand vine vorba de munca, dar si de alte aspecte ale vietii. Amestecul de culturi i-a ajutat mult, iar influenta sasilor e inca sesizabila in anumite zone.
  • +3 (3 voturi)    
    Un proiect ambițios (Joi, 17 aprilie 2014, 12:06)

    marga 2 [utilizator]

    de aceea Boc trebuie să rămînă în Cluj.Degeaba vrea președintele să-l momească ,nu va fi votat.Trăiesc în provincie (fostă zonă minieră) și cunosc bine manipulările celor de la PSD,care de pe acum au început campania de denigrare la adresa primarului Boc. Sloganul este același ,va tăia salariile.Dacă Ponta cu ai lui vor guverna la fel ca și pînă acum,în 2016 situația financiară a țării va fi identică cu ceea după guvernarea Tăriceanu. Deci există din nou riscul unor constrîngeri financiare.Cel mai potrivit,pentru candidatura la președinție din partea dreptei ar fi MRU.
    El stă cel mai bine în sondaje și are puterea de lupta cu Ponta .Acuzațiile care i-au fost aduse de A3 sînt ușor de demontat.Electoratul va trebui să cunoască și lista guvernului Ponta cu cheltuielile de protocol.Cred că ar fi multe suprize în ea.
  • 0 (2 voturi)    
    Imi pare rau (Joi, 17 aprilie 2014, 12:50)

    bobo21 [utilizator]

    Voi strica bucuria unora, insa astfel de proiecte s-au facut in multe tari, incercand sa copieze ce se intampla in Silicon Valley, fara mare succes.

    Practic ei se concentreaza pe partea cea mai simpla - cladirile, ignorand total lucruri mult mai importante cum ar fi birocratia statului si spiritul antreprenorial al oamenilor. Degeaba sunt cladiri frumoase si facilitati pe hartie daca pana la Dumnezeu te mananca toti sfintii. Toate acestea nu vor ajuta decat companiile mari, care vin sa faca outsourcing prost platit in Romania (sunt bune si astea, insa nu-s de viitor), iar efectul pentru antreprenorii locali cu idei inovatoare va fi fix zero.

    SPER SA MA INSEL, insa nu dau mari sanse de reusita unor astfel de incubatoare, indiferent de unde s-ar afla in Europa, cu exceptia Londrei.
    • +1 (1 vot)    
      Gresesti (Joi, 17 aprilie 2014, 16:13)

      Bogdan_100 [utilizator] i-a raspuns lui bobo21

      La Londra (clusterul St. Pancras) si la Cambridge, la Grenoble proiectele de clustere de cercetare axate pe componenta bio/nano/IT au mare succes. Silicon Valley e o acumulare de companii de tehnologie nu un cluster de dezvoltare sinergica. felicitari celor de la Cluj pentru initiativa, e de nivel cel putin European. Sper sa atraga si mintile care sa "populeze" initiativa. Cat despre cei ce nu inteleg mecanismul si asteapta pomeni pentru companii locale mai bine sa nu le comentam aberatiile. Clusterul va genera el spin-off si transfer tehnologic pe directii in care e greu de crezut ca antreprenorii locali ar investi.
      • -1 (3 voturi)    
        Si tu cam gresesti... (Vineri, 18 aprilie 2014, 16:59)

        bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui Bogdan_100

        Cum crezi ca vor atrage care sa populeze cladirile? Cine va finanta proiectele alea de cercetare? Cum va atrage investitorii?

        Chestii din astea cu asigurat infrastructura merg la fabrici si uzine (gen afacerea Nokia), unde investitorul alege locul dupa cantitatea de facilitati oferite. Pentru proiecte unde e nevoie de personal supercalificat, mai degraba capitalul urmeaza resursa umana, si nu invers.

        Oricum, mi-e total neclar cine va finanta acele proiecte de cercetare. Ca mi-e greu sa cred ca mari corporatii isi vor muta divizii de cercetare la cluj doar pentru ca primesc citeva cladiri frumoase ca si facilitati.
  • -1 (3 voturi)    
    Inca o himera (Vineri, 18 aprilie 2014, 10:18)

    bogdan1477 [utilizator]

    Si la Iasi au facut un parc din asta, ce-i drept mai mic. Adica au luat niste hale de la CUG, le-au renovat si le-au dat spre inchiriere. Vro 5 ani au functionat acolo citeva firme, Continental cu 500 de angajati fiind cea mai are. Insa incet, incet s-au mutat toate. Continental si-a facut propriul sediu, celelalte s-au dus spre zone mai centrale, iar acum primaria a ramas cu niste spatii de birouri goale.

    Cifrele alea sunt aruncate abramburistic, sa dea bine la publicul necunoscator. Altfel nu pot cataloga ideea ca in urmatorii 15 ani se vor crea 20.000 de locuri de munca. Cine va investi acolo? Cine va finanta cercetarea aia? Cine isi face planuri de business pe 15 ani in Romania? Raspunsul e simplu: nimeni.

    Primariile ar trebui sa se ocupe cu asfaltatul, ulititatile, transportul in comun. proiecte din astea ar fi bine de lasat pe seama privatilor, care simt mult mai bine ce e rentabil si ce nu.
  • +1 (1 vot)    
    Inteligent (Sâmbătă, 19 aprilie 2014, 14:45)

    JohnR [utilizator]

    Proiectul e genial. Pica bine si ca timing. La fix pentru relocarile corporatiilor occidentale ce incep acum din centrele IT locate in Ucraina si Rusia. Acestea vor migra masiv spre Polonia si Romania. Evident ca Romania are scutirea de impozit si flat tax de 16%, plus cea mai buna infrastructura de internet. Oricine lucreaza in IT stie ca Romania e o tara interesanta in regiune atat pentru outsourcing cat si pentru relocare de centre R&D, call centers, support centers etc. Salut alegerea Clujului in acest scop. Proiectul are toate sansele sa fie un succes international.


Abonare la comentarii cu RSS


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri