Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, la Bruxelles, raspunzand unei intrebari privind aderarea Romaniei la spatiul Schengen, ca nu stie daca intentioneaza sa faca vizite "in capitalele unde avem vulnerabilitati", precizand ca ar fi "un bun lucru" daca ar putea face echipa "cu un ministru la Interne care s-ar numi Iohannis".

Traian Basescu si Jose Barroso la BruxellesFoto: europa.eu

Declaratia sefului statului a fost facuta la putin timp dupa ce presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat ca presedintele Traian Basescu se gandeste la o solutie treptata pentru aderarea la Schengen in conditiile in care decizia revine statelor membre.

Basescu si Barroso au avut vineri o intalnire la Bruxelles.

Cei doi presedinti au vorbit, intr-o declaratie de presa comuna, despre parcursul european al Republicii Moldova si despre necesitatea interconectarilor in sectorul energetic si al transporturilor intre Chisinau si UE, via Romania.

Barroso a declarat ca a discutat cu Basescu despre clusterul tehnologic de la Cluj, anuntind ca initiativa muncipalitatii clujene si a firmelor si universitatilor locale va fi sprijinita financiar cu fonduri europene daca activitatile din acest cluster se vor inscrie in obiectivele din programul UE pe 2014-2020.

• Vezi inregistrarea VIDEO a conferintei de presa comune Basescu - Barroso

Declaratii Jose Manuel Barroso, presedintele CE:

• I-am spus presedintelui Basescu ca CE sustine cu tarie reformele din Romania.
• Am discutat cum putem sa oferim o finantare mai buna cetatenilor imbunatatind controlul asupra gestiunii.
• Am discutat despre propunerea Romaniei de a dezvolta clusterul tehnologic din Cluj, vad cu cit entuziasm sustine dl presedinte Basescu. Comisia sustine astfel de initiative.
• I-am spus ca s-ar putea sa se puna la dispiozitie finantare europeana daca investitiile propuse se inscriu.
• Am discutat despre MCV. Romania a inregistrat progrese semnificative, dar ramin ingrijorari legate de independenta justitiei si de coruptie.
• Procesul de reforma trebuie sa continue, iar rezultatele obtinute trebuie consolidate.
• I-am spus pozitia CE ca Romania trebuie sa intre in zona Schengen cit de repede, pentru ca Romania a indepinit criteriile tehnice.
• Despre circulatia persoanelor: Nu putem avea piata unica fara libera circulatie a persoanelor.
• Republica Moldova: Este o chestiune de importanta strategica pentru Europa. Multumesc Romaniei pentru investitiile facute acolo si dlui Basescu in mod particular.
• La Vilnius am semnat acordurile. Acesta este un semnal foarte important transmis. Va consolida integritatea si suveranitatea teritoriului moldovean.
• Intentionez sa dau curs invitatiei de a vizita Republica Moldova in primul semestru.
• Ii multumesc presedintelui Basescu pentru modul in care mi-a explicat dificultatile din tara sa si din regiune.

Declaratii Traian Basescu:

• Multumesc presedintelui Barroso pentru discutia buna si pragmatica.
• Un punct de vedere al Romaniei privind MCV si raportul CE legat de coruptie la nivel UE: din MCV e evident ca instiutiile statului roman responsabile de lupta anticoruptie au performante apreciate pozitiv - DNA, Inalte Curte, ANI, alte curti decit Inalta Curte, CCR.
• Faptul ca institutiile functioneaza ma indreptateste ca presedinte al Romaniei sa solicit statelor membre dreptul Romaniei prevazut in Tratat de a intra in Schengen.
• E adevarat ca MCV face mentiuni cu privire la abordarea politicienilor, mai ales a Parlamentului, dar esenta raportului e functionarea institutiilor.
• Republica Moldova: Am sustinut nevoia ca din partea UE sa gasim solutii alaturi de cele financiare puse la dispozitie de Romania pentru accelerarea interconectarii. Interconectarea pe gaze, energie electrica, infrastructura rutiera si feroviara e esentiala.
• Statia de la Isccea, cu 70 milioane euro, ar putea intra in functiune pentru a furniza Moldovei 400 kilovolti. Esenta relatiei cu Moldova e interconectarea.
• Vreau sa multumesc presedintelui Barroso pentru deschiderea legata de proiectul Cluj - Innovative City. E foarte dorit la Cluj, municipalitatea a acordat deja 220 ha pentru proiect, va fi axat pe cercetare, educatie, IT. In proiect sint implicate toate universitatile din Cluj.

Intrebari:

1.Cum va veti asigura ca Moldova ramine in sfera de influenat a UE, cind Rusia isi va scoate manusile?

Barroso: Autoritatile din Moldova au parafat Acordul cu UE si au spus mereu ca vor sa semneze acest acord si ca vor sa indeplineasca obiectivul asocierii la UE. Premierul Leanca mi-a confirmat acest obiectiv. Speram ca autoritatile moldovene sa poata decide singure, fara presiuni externe, ce vor sa faca. Nu vreau sa fac speculatii despre ce altii vor sa faca. Respectam suveranitatea partenerilor nostri. Daca o tara vrea sa se asocieze cu UE, noi sintem gata, si depunem eforturi. Azi am discutat in mare masura cu Basescu despre interconexiuni, si sintem foarte recunoscatori Romaniei, pentru ca viziunea asupra Europei e una bazata pe interconectari.

Am discutat foarte concret cu presedintele Basescu ce putem face pentru a mobiliza institutiile finaciare internationale, pentru a incuraja prosperitatea.

2. Despre aderarea Romaniei la Schengen

Barroso: In privinta Schengen, pina la urma e decizia statelor membre. Comisia considera ca tehnic Romania indeplineste toate criteriile. Am spus-o si Consiliului European, Comisia e transparenta. Dar e o chestiune care trebuie rezolvata de statele membre. Stiu ca presedintele Basecu se gindeste la o solutie treptata, nu vreau sa intru in detalii, este o mare aspiratie a cetatenilor romani.

Basescu: Nu stiu daca neaparat voi face vizite in capitalele unde avem vulnerabilitati, dar un bun lucru ar fi daca as putea face echipa cu un ministru la Interne care s-ar numi Iohannis.

Mai avem discutiile din luna mai cind voi incerca sa explic, mult mai aspru - daca-mi este permis, faptul ca deja avem un sentiment profund de frustareare, iar MCV a devenit un instrument de joc politic. Daca privim rapoartele pe Schengen, iar Romania e analizata, Romania sta foarte bine. Or, utilizarea MCV-ului impotriva unei tari membre e un lucru care devine dificil de acceptat.

Obiectivul nostru e sa integram in UE, de aceea vrem sa fim Schegen, ne pregatim sa fim in zona Euro. Nu putem accepta la nesfirsit ca unele state sa utilizeze MCV ca instrument politic in conditiile in care institutiile functioneze.

3. Dl Barroso, tocmai acum premierul Italiei, Enrico Letta, isi da demisia, iar noul premier va fi Matteo Renzi, care a criticat dur politicile Comisiei Europene. Va deranjeaza instabilitatea politica in Italia?

Barroso: Am luat cunsotinta de demisia lui Enrico Letta. Nu comentam procesul democratic intern. Am discutat telefonic cu Letta, i-am spus ca am apreciat cooperarea excelenta. Premierul Italian a aratat ca este mereu un european angajat. Nu vreau acum sa discut despre perspectivele noului guvern. L-am intilnit deja in repetate rinduri pe Matteo Renzi si mi se pare o persoana foarte angajata fata de UE.

Pozitia Italiei a fost mereu de maxima loialitate fata de proiectul european, si asteptam sa cooperam cu interes cu Italia.

Declaratiile complete ale celor doi presedinti:

Președintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Durão Barroso: Doamnelor şi domnilor, îmi face plăcere să-l întâmpin pe domnul preşedinte Băsescu, la Comisia Europeană, astăzi. Am avut un dejun foarte fructuos, în care am discutat despre viitorul României şi al Europei. Traian Băsescu şi cu mine am discutat despre situaţia economică din România, situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ. I-am exprimat preşedintelui Băsescu faptul că Comisia Europeană susţine în continuare România pentru obţinerea balanţei de plăţi economice şi pentru respectarea recomandărilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Pentru cetăţenii României şi business-ul din România, trebuie dovedit control, trebuie eforturile să fie continuate. De asemenea, am făcut un schimb de experienţă referitor la oraşul inovaţiei din Cluj şi pot spune că preşedintele Băsescu a prezentat proiectul. Comisia salută această iniţiativă, care oferă cadrul transferului de informaţii în cercetare şi în afaceri. I-am spus preşedintelui Băsescu că s-ar putea, desigur, să susţinem proiectul cu fonduri europene, în cazul în care programul va fi explicitat corect. De asemenea, am vorbit de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei, care menţiona faptul că România a realizat progrese pe toate planurile. Este vorba de măsurile anticorupţie, care au început să fie implementate şi de independenţa justiţiei. Raportul a afirmat faptul că s-au atins rezultate importante şi trebuie susţinute eforturile în această direcţie. Comisia susţine faptul că România trebuie să se alăture spaţiului Schengen cât de curând posibil, cu condiţia ca criteriile necesare să fie îndeplinite. Situaţia cetăţenilor europeni este o problematică despre care şi eu şi preşedintele Băsescu avem aceeaşi opinie. Avantajele cetăţeniei europene şi a libertăţii de mişcare nu trebuie abuzate. Există libertate de mişcare, care nu poate fi pusă sub semnul întrebării. De asemenea, am discutat despre raportul anticorupţie al Comisie şi propunerile care fac întărirea sistemului de justiţie din România. Este o problematică care nu priveşte numai România, ci o problematică de importanţă strategică pentru Europa. De asemenea, am discutat despre comerţ. S-a semnat, de asemenea, Acordul de asociere cu Republica Moldova. Îmi exprim angajamentul ca Uniunea Europeană să semneze acest acord de asociere, pe care îl susţinem şi noi, Comisia Europeană şi România, pentru că Moldova îndeplineşte cerinţele de integritate teritorială, cerinţe economice şi juridice. Urmează să răspund invitaţiei Republicii Moldova de a vizita Moldova anul acesta şi doresc să-i mulţumesc preşedintelui Băsescu, de asemenea, pentru conversaţia deschisă pe care am purtat-o, pentru discuţiile provocatoare referitoare la provocările Europei de astăzi şi să-i mulţumesc pentru cooperarea pe care am avut-o cu România.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule preşedinte, cu permisiunea dumneavoastră, voi folosi limba română, pentru că ascultătorii noştri sunt români. Mulţumesc, domnule preşedinte Barroso, pentru discuţia bună şi extrem de pragmatică, pe care am avut-o astăzi. Subiectele în discuţie au fost menţionate şi aş vrea să subliniez şi un punct de vedere al României cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, dar şi la Raportul Comisiei, legat de corupţie la nivelul UE 28. Din Raportul MCV, este evident că instituţiile statului român responsabile de lupta anticorupţie au performanţe aprieciate pozitiv de Raportul MCV; şi mă refer aici la Direcţia Naţională Anticorupţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Agenţia Naţională de Integritate, la alte curţi decât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Curtea Constituţională. Faptul că instituţiile din România funcţionează mă îndreptăţeşte, ca preşedinte al României, să solicit statelor membre dreptul României, prevăzut în Tratat, de a intra în spaţiul Schengen, atunci când îndeplinşte condiţiile. Este foarte adevărat că Raportul MCV face menţiuni cu privire la abordarea politicienilor din România, în mod deosebit a Parlamentului; dar estenţa realităţilor este modul cum funcţionează instituţiile statului român, iar funcţionearea acestor instituţii ne îndreptăţeşte să ne propunem ca, în acest an, să parcurgem prima etapă de integrare în spaţiul Schengen. În ceea ce priveşte Republica Moldova, în discuţie am susţinut nevoia ca, din partea Uniunii Europene, să găsim soluţii, alături de soluţiile financiare pe care le-a pus la dispoziţie România, pentru accelerarea procesului de interconectare; şi, din acest punct de vedere, interconecatarea pe gaze, energie electrică şi infrastructură rutieră şi feroviară este esenţială. Aş putea spune un proiect pe care l-am susţinut foarte mult, este vorba de staţia back-to-back de la Isaccea, care, cu 70 de milioane de euro - şi domnul preşedinte mi-a confirmat că putem utiliza fonduri de coeziune alocate României - am putea s-o dăm în funcţiune, furnizând Republicii Moldova 400 de kilovolţi, alături de linia de 100 de kilovolţi, pe care România a pus-o sub tensiune deja din luna noiembrie 2013. Esenţa relaţiei cu Moldova este interconectarea la sistemele energetice şi de infrastructuri rutieră şi feroviară ale României şi, implicit, ale Europei. Vreau să mulţumesc domnului preşedinte Barroso, pentru deschiderea legată de proiectul „Cluj Innovative City”. Este un proiect de cercetare extrem de important şi dorit la Cluj. Acolo, municipalitatea a alocat deja 220 de hectare de teren pentru acest proiect şi el va fi axat pe educaţie, pe cercetare în domeniul bioeconomic, pe cercetare în sănătate, acolo realizându-se deja sângele artificial, la Cluj, pe mediu şi energie şi, de asemenea, pe IT. În acest proiect sunt implicate, în afară de municipalitate, toate universităţile din Cluj. Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Președintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Durão Barroso: Mulţumesc foarte mult, avem foarte puţin timp la dispoziţie, dar, acum, vă ascultăm întrebările.

Întrebare: De la agenţia română de ştiri, domnule preşedinte Barroso, cum vă veţi asigura că Republica Moldova rămâne pe calea semnării acordului de parteneriat şi cooperare cu Uniunea Europeană, având în vedere că Rusia are mai mare influenţă în Republica Moldova şi se pare că, după ce se vor încheia Jocurile Olimpice de la Soci, Rusia îşi va scoate mănuşile. Şi, apoi, a doua întrebare, ce puteţi face pentru a ajuta România să intre în Zona Schengen? Pentru că aţi spus şi în trecut că, până la urmă, statele membre vor hotărî...

Întrebare: Legat de aderarea la Schengen, despre care aţi spus în trecut că este un obiectiv pe care vreţi să-l realizaţi până la sfârşitul mandatului, v-aş întreba dacă veţi face personal vizite la Berlin sau la Haga, pentru a obţine un rezultat favorabil în problema asta. Mulţumesc.

Președintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Durão Barroso: Cât priveşte prima întrebare, de fapt, mi-aţi pus trei: două mie, una domnului preşedinte Băsescu, dar nu o să vă taxăm mai mult pentru asta, să ştiţi.

Prima întrebare, atunci: autorităţile din Moldova au parafat acordul cu UE şi au spus mereu prin - şi sunt oricum reprezentanţi legitimi ai poporului moldovean - că vor să semneze acest acord şi că vor să îndeplinească obiectivul asocierii la UE. L-am primit de curând pe domnul prim-ministru Leancă, care mi-a confirmat acest obiectiv; şi, acum, continuăm procesul în vederea semnării acordului. Sperăm că autorităţile moldovene să poată hotărî singure, fără presiuni externe, ce vor să facă. Contez pe suveranitatea partenerilor noştri. Nu vreau să fac niciun fel de speculaţii despre ceea ce alţii ar putea să facă. Un lucru este foarte clar: respectăm suveranitatea partenerilor noştri. Dacă o ţară vrea să se asocieze cu UE, aşa cum am tot afirmat şi după cum arată acordul, noi, Uniunea Europeană, suntem gata; şi, de fapt, depunem eforturi în acest sens. Astăzi, în timpul şedinţei, întâlnirii cu domnull preşedinte Băsescu, în mare măsură am discutat despre interconexiuni. Sunt foarte recunoscător României, pentru interesul pe care ea îl manifestă faţă de Republica Moldova, fiindcă viziunea noastră asupra Europei este o viziune bazată pe interconexiuni, pe legături. Noi putem folosi fondurile UE, sigur, cu condiţia ca proiectele să fie compatibile cu obiectivele generale pentru a crea mai multe interconexiuni pentru gaz, pentru electricitate, pentru infrastructura rutieră, de cale ferată ş.a.m.d. Am discutat foarte concret, cu domnul preşedinte Băsescu, ce putem face pentru a mobiliza spre exemplu instituţiile financiare internaţionale. Şi acesta este un mod concret de a susţine Republica Moldova, o cale foarte concretă pentru a încuraja prosperitatea în această ţară.

A doua chestiune, în privinţa spaţiului Schengen, ştiţi foarte bine, trebuie să respectăm legea. Până la urmă, e decizia statelor membre. Comisia a acţionat transparent şi consideră că, din punct de vedere tehnic, România îndeplineşte toate criteriile. Am făcut verificări repetate în situaţia României şi considerăm că România este un partener de încredere, care poate proteja frontiera Schengen, în cazul în care statele membre acceptă România ca membru în zona Schengen. Asta am spus, am spus-o şi Consiliului European, în faţa şefilor de state şi guverne care au îndoieli în această .... Nu spun lucruri diferite în funcţie de interlocutor, spun întotdeauna acelaşi lucru, numai că, până la urmă, e o chestiune care trebuie să fie rezolvată de statele membre şi sper ca ele să poată găsi o soluţie. Ştiu că domnul preşedinte Băsescu se gândeşte la posibilitatea unei soluţii treptate, nu vreau să intru în detalii, dar e foarte important, a fost o mare aspiraţie a cetăţenilor români aceasta, să se bucure de mai multă libertate pe care oferă spaţiul Schengen. Autorităţile române şi-au făcut datoria, este absolut corect să li se ofere această posibilitate.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Voi vorbi în continuare în limba română. Nu ştiu dacă neapărat voi face vizite în capitalele unde avem vulnerabilităţi, dar ştiu sigur că un bun lucru ar fi dacă aş putea să fac echipă, pentru a sprijini intrarea în Schengen, cu un ministru la Interne care s-ar numi Iohannis sau, de asemenea, mai avem şi alte variante, vor fi discuţiile din luna mai, când o să încerc să argumentez şi să explic foarte clar ceea ce am explicat, dar de data aceasta, probabil, mult mai aspru, dacă-mi este permis să spun, faptul că deja avem un sentiment profund de frustrare şi MCV-ul a devenit un instrument de joc politic mai mult, decât de corectă apreciere a României. Dacă privim la rapoartele pe Schengen - şi România face parte din ţările care sunt analizate pe Schengen - România stă foarte bine, este deja în Schengen în mod practic. Ori, utilizarea MCV-ului şi aprecierile cu privire la politicieni împotriva unei ţări membre, este deja un lucru care devine dificil de acceptat. Până la urmă, obiectivul nostru este să ne integrăm în Uniunea Europeană, de aceea ne-am bucurat legat de liberalizarea circulaţiei forţei de muncă la 1 ianuarie, de aceea vrem să fim în Schengen, să continuăm procesul de integrare şi, de aceea, ne pregătim să intrăm în euro tot pentru a accelera şi a fi mai profund integraţi. Dar nu putem accepta la nesfârşit ca unele state să utilizeze MCV-ul ca instrument politic, să blocheze procesul de integrare al României în Uniunea Europeană, în condiţiile în care instituţiile funcţionează. Nu putem merge la nesfârşit: „dar dacă această clasă politică va face nu ştiu ce”. Mulţumesc!

Întrebare: James, o ultimă întrebare de la „Financial Times”. Domnule preşedinte Barroso, întrebarea este tocmai acum, domnul prim-ministru al Italiei, domnul Letta, îşi dă demisia şi probabil nou lider al Italiei va fi Matteo Renzi, primarul Florenţei, care a criticat foarte mult politicile economice, promovate de liderii politici la Bruxelles şi a vorbit despre câtă marjă de manevră poate avea. Aş vrea să vă întreb dacă vă îngrijorează această situaţie de instabilitate politică în Italia?

Președintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Durão Barroso: Da, sigur că am luat la cunoştinţă de anunţul că domnul Enrico Letta, preşedintele Consiliului de Miniştri italian, şi-a dat demisia. Nu putem să comentăm cu privire la acest proces intern, care este democratic. Ceea ce pot să vă spun este că am discutat la telefon astăzi cu domnul Letta şi i-am spus că am apreciat foarte mult cooperarea excelentă de care ne-am bucurat în această perioadă. Primul ministru al Italiei a arătat că este mereu un european angajat şi e un om cu care îţi face mare plăcere să lucrezi. Nu vreau acum să discut despre perspectivele noului guvern italian, dar întrucât aţi vorbit despre domnul Renzi, vreau să vă spun că l-am întâlnit deja în repetate rânduri şi mi se pare, de asemenea, o persoană foarte angajată faţă de Uniunea Europeană. Îşi doreşte ca procesul de integrare europeană să avanseze, iar poziţia Italiei, în general, a fost una de maximă loialitate faţă de proiectul european. Comisia are în continuare încredere în capacitatea Italiei de a continua eforturile de reformă şi consolidare şi aşteptăm cu interes să cooperăm cu Italia, mai ales că urmează preşedinţia italiană a Consiliului, în a doua jumătate a acestui an. Da, îmi cer scuze că vă dezamăgesc, dar ne oprim aici cu conferinţa de presă.