La Palatul Cotroceni a avut loc luni, incepind cu ora 11.00, o ceremonia dedicata implinirii a zece de la intrarea Romaniei in NATO. La ceremonie au participat, alaturi de presedintele Traian Basescu, si fostii presedinti Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Premierul Victor Ponta a anuntat luni dimineata ca nu participa la ceremonie pentru ca "e o petrecere a lui Basescu, nu are nici o treaba cu NATO". Administratia Prezidentiala i-a adresat premierului Ponta pe 26 martie o invitatie oficiala pentru ceremonia de luni, a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Oprea, purtatorul de cuvint al Presedintiei.

Traian Basescu, alaturi de Ion Iliescu si Emil ConstantinescuFoto: Presidency.ro

• Cei doi fosti presedinti si presedintele Traian Basescu au sustinut fiecare un discurs in cadrul ceremoniei

12:00 Ceremonia s-a incheiat cu o strangere de mana intre Traian Basescu, Ion Iliescu si Emil Constantinescu.

Ora 11:50 Are loc o ceremonie de premiere, in care mai multi ofiteri de rang inalt al Armatei sunt inaintati in grad

Ora 11.45: Discurs Traian Basescu:

• Buna ziua, bine ati revenit la Cotroceni. Dupa ce am aflat momente importante ale drumului nostru catre NATO, momente care au marcat atat mandatul domnului presedinte Ion Iliescu, cat si mandatul domnului presedinte Emil Constantinescu, a inceput si manifestarea noastra interna, in interiorul NATO, si acest lucru as vrea sa-l subliniez in interventia mea, mai ales ca exista o suprapunere a timpului de cand suntem in NATO si a derularii celor doua mandate pe care le-am avut in functia de presedinte al Romaniei.
• Domnule presedinte Ion Iliescu, domnule presedinte Emil Constantinescu, doamnelor si domnilor diplomati, generali, ofiteri, subofiteri ai Armatei Romaniei, veterani NATO, participanti la efortul Romaniei de integrare in NATO, sarbatorim astazi zece ani de la aderarea Romaniei la NATO, in cadrul celei mai ample runde de extindere din istoria organizatiei, care a adus spatiul de securitate, stabilitate si libertate de la Marea Baltica la Marea Neagra. Romania a aderat in mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare in data de 29 martie 2004. In perioada care s-a scurs de la momentul aderarii, prezenta Romaniei in NATO a fost ghidata de doua obiective majore. In primul rand, am aderat la o comunitate de democratii si la principiile civilizatiei politice asumate de aceasta. Apoi, am asumat ideile unei viziuni comune, care sa ne ghideze in asigurarea securitatii popoarelor noastre si in conformitate cu care sa ne concepem actiunile de raspuns in fata unor amenintari.
  
• Aniversarea a zece ani de la aderarea Romaniei la NATO coincide cu marcarea a 65 de ani de la crearea Aliantei, moment de bilant si de reflectie privind viitorul acesteia. Aruncand o privire retrospectiva catre perioada scursa de la aderare, afirmam cu deplina convingere ca Romania a reusit sa valorifice intr-un mod eficient dobandirea acestui statut de membru al NATO. La un deceniu de la aderarea la Alianta Nord-Atlantica, profilul Romaniei in cadrul NATO este cel al unui stat deplin integrat, apt sa isi indeplineasca toate angajamentele asumate cu o greutate strategica relevanta si o activitate ce-l face un aliat serios, angajat si responsabil. Romania a atins, astfel, cel mai inalt nivel de securitate pe care l-a avut in intreaga sa existenta, fiind aliata concomitent cu toate puterile euroatlantice. Calitatea de membru NATO nu este un dat; aceasta vine cu o suma de responsabilitati ca membru al unei comunitati de valori politice. Este vorba, in principal, de sustinerea democratiei, a libertatii individuale, a suprematiei legii si a pietei libere, de rezolvarea pasnica a disputelor intr-un climat de deschidere, transparenta, dar si de cooperare internationala in vederea abordarii eficiente a provocarilor actuale. Respectarea consecventa a acestor principii este prima garantie a functionarii apararii colective in cadrul Aliantei.
• In ultimii zece ani, Romania a participat, in cadrul NATO, la misiuni in Balcani, Afganistan, precum si in zona Marii Mediterane si a Mari Negre. In prezent, militarii romani iau parte la operatiile din Afganistan si Kosovo si isi desfasoara activitatea in Marea Mediterana. Totodata, contributiile nationale la proiecte precum apararea antiracheta si dezvoltarea capacitatilor in materie de securitate cibernetica si energetica sunt unanim apreciate in interiorul Aliantei. Dezvoltarea componentei europene a sistemului american de aparare antiracheta si apropiata operationalizare a facilitatilor antiracheta de la Deveselu vor permite extinderea protectiei asupra intregului teritoriu aliat din Europa impotriva amenintarilor cu rachete balistice. Cresterea treptata a contributiei Romaniei la operatiile, misiunile si proiectele NATO a fost dublata de un mai mare activism in ceea ce priveste definirea prioritatilor Aliantei si a relevantei sale strategice. Am pledat constant pentru focalizarea pe vecinatatea estica a NATO, sursa de tensiuni si conflicte. De asemenea, Romania s-a remarcat ca unul dintre principalii promotori ai politicii usilor deschise care aduce o dimensiune strategica abordarii cuprinzatoare a securitatii.
  
• Recentele evenimente din Ucraina, in care independenta si integritatea teritoriala a unui stat suveran au fost incalcate de Federatia Rusa, prin utilizarea fortei militare, dovedesc pertinenta analizelor noastre anterioare si inscrierea regiunii Marii Negre in prim-planul agendei politico-militare a Aliantei. Nu este acceptabil in secolul al XXI-lea ca utilizarea fortei armate sa redevina instrument in atingerea obiectivelor politice pe seama altor state sau ca spectrul razboiului sa revina ca amenintare la adresa cetatenilor si a teritoriilor statelor din regiunea euroatlantica si, in mod deosebit, din estul zonei Uniunii Europene si a NATO. Astfel de momente de criza sunt momente-cheie, in care NATO isi probeaza relevanta si toti cetatenii pot vedea valorificarea deciziei Romaniei de sustinere cu tarie a principiilor si operatiunilor Aliantei. Este adevarat ca aceste operatiuni militare comune au facut ca si Armata Romaniei, poporul roman sa isi aduca tributul de sange, asa cum s-a intamplat si zilele trecute. Permiteti-mi sa aduc aici un omagiu celor cazuti la datorie si sa exprim condoleante familiilor celor care s-au jertfit in lupta.
• Dincolo de incarcatura simbolica a momentului aniversar actual, noile amenintari din mediul international, precum si evenimentele recente din vecinatate ne obliga pe toti sa regandim raspunsul NATO. O alianta puternica si capabila sa raspunda eficient la noile provocari la adresa securitatii necesita un parteneriat transatlantic dinamic si robust, precum si capabilitati consolidate care sa sustina indeplinirea celor trei sarcini fundamentale inscrise in noul concept strategic - apararea colectiva, gestionarea crizelor si securitatea prin cooperare. De aici deriva si cea de-a doua componenta - angajament al fiecarui stat membru: alocarea resurselor pentru dezvoltarea in comun a unor capabilitati militare suficiente, cu forta de descurajare credibila, repartizate echilibrat pe tot teritoriul Aliantei.
  
• Este necesara, deci, revenirea la nivelul alocarilor convenite in cadrul NATO de 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul apararii, relocarea unor capabilitati ale Aliantei si in Europa Centrala si de Est, si la granita rasariteana a NATO. Integrarea Romaniei in Alianta, in favoarea careia s-a exprimat majoritatea populatiei tarii si toate fortele politice, poate fi apreciata si astazi ca fiind un capital generator de beneficii multiple pentru siguranta si prosperitatea cetatenilor nostri. Pentru fiecare dintre noi, momentul aderarii Romaniei la NATO a adus increderea ca impreuna cu statele membre ale Aliantei Nord-Atlantice vom putea traduce in practica idealul de securitate si stabilitate de care avem nevoie.
  
• Inchei subliniind ca niciodata Romania nu a fost mai sigura, din punct de vedere al securitatii, cum este astazi. Va multumesc! (Administratia Prezidentiala)
  

Ora 11.25: Discursul lui Emil Constantinescu:

• Intrarea in NATO ofera posibilitatea istoricilor, a oamenilor politici, de a incerca sa examineze in profunzime aceasta schimbare importanta in istoria Romaniei, a Europei si a lumii
• Din partea mea mai importanta e o confesiune.
• Am inceput sa lucrez pentru acest proiect chiar in momentul in care am fost ales presedinte si ocazia s-a ivit foarte repede, pentru ca era vorba de reuniunea de la Lisabona a OSCE. Era un moment destul de dificil, iar seful SIE m-a prevenit ca Ucraina voia sa prezinte Romania ca un stat revizionist si revansard
• Am avut intilniri cu presedintele Kucima al Ucrainei si vicepresedintele SUA - Al Gore. A fost momentul in care a inceput sa se nasca ideea ca Romania sa fie o placa turnanta pentru securitate in aceasta zona
• Cuplata cu reconcilierea istorica cu Ungaria, tratatul cu Ucraina a asigurat stabilitatea celor 3 mari tari din zona: Polonia, Ucraina si Romania. S-a subliniat exemplul pe care Romania l-a putut da
  
• In tot mandatul meu ideea a fost sa avem relatii sigure cu vecinii. Trilateralele cu vecinii au avut acest rol (cu Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Ungaria, Polonia).
• Un prim rezultat s-a vazut mult mai tirziu, dupa extinderea NATO cu primele 3 tari, Parlamentele Turciei si Greciei au ratificat extinderea sub rezerva ca Romania sa fie cuprinsa in al doilea val
• Am primit telefon de la Madeleine Albrigt in care sa aratam ca NATO nu vrea sa intre intr-o disputa legata de veto-ul Frantei privind extinderea NATO cu doar trei tari (Polonia, Ungaria si Cehia)
• Romania a primit ulterior diferite semnale de apreciere a stabilitatii pe care o oferea la nivel regional
• Un punct crucial a fost momentul in care Romania trebuia sa acorde NATO permisiunea de survol pentru avioanele de lupta impotriva dictatorului sirb Slobodan Milosevici
• Romania a avut o atitudine ferma
• Romania e cea care a salvat flota civila aeriana a Serbiei, careia i-am permis sa aterizeze pe aeroportul Baneasa, apoi a fost transferata la Kiev.
• Am avut interventii personale la seful NATO ca Serbia sa nu fie bombardata de Pasti
• Am acordat sprijin opozitiei democratice din Serbia
• Primordiale sint relatiile cu vecinii, pentru ca acestea te pozitioneaza in fata marilor puteri
• Evenimentele la care asistam acum demonstreaza cu prisosinta acest lucru
• Momentul in care, dupa ajungerea la un acord intre fortele NATO si Rusia, Rusia a intreprins o actiune militara in Iugoslavia, ocupind aeroportul din Pristina. Am luat decizia unipersonala, fara a cere aprobarea cuiva, de a anula dreptul de survol avioanelor ruse invocind o intirziere de 40 de minute a avioanelor. A fost o decizie extrem de riscanta.
• A fost cuplata cu decizia ca uriasul avion rusesc care transporta trupe si armament sa fie escortat de avioane romanesti
• Decizia avea un context istoric. Dupa secole in care trupele rusesti au facut ce au vrut in Romania, a fost pentru prima oara cind li s-a spus ca trebuie sa paraseasca teritoriul. In mod neasteptat, conducerea Rusiei a acceptat acest lucru. Peste 2 saptamini, premierul Rusiei, Stepasin, in prezenta presei, la o intilnire in apartamentul meu din Salzburg, si-a cerut scuze ca nu a fost respectat orarul avioanelor.
• Acest lucru nu s-ar fi intimplat daca nu ar fi existat Parteneriatul strategic dintr SUA si Romania, lansat la Bucuresti in 1997, semnat de Bill Clinton si mine.
• Acest parteneriat strategic plasa Romania pe o linie alaturi de Turcia, Polonia si Israel
• Se opunea unei alte linii strategice: Rusia, Belarus, Ucraina, Serbia
• Poate ati uitat ca Perlamentul Serbiei votase uniunea cu Rusia. Poate s-a uitat acest lucru, poate s-a uitat ce rol important a jucat Romania atunci pentru stabilitatea in zona
• Cer istoricilor sa puna toate eforturile de integrare in NATO in acord cu evolutiile interne, dar si cu eforturile de integrare in UE. Integrarea in UE era imposibila fara integrarea in NATO
• Inchei cu un omagiu adresat celor care atunci si acum reprezinta Armata, pentru ca acest proces a insemnat restructurare si sacrificii, precum si serviciilor de informatii, care s-au integrat in NATO inaintea integrarii Romaniei.
  

Ora 11.14: Discursul lui Ion Iliescu:

• Se implinesc 25 de ani de la revolutia din decembrie 1989. Este momentul fondator care a deschis evolutia societatii romanesti, parte a unui proces mai amplu la scara zonala.
• O idee fundamentala a programului Revolutiei era scoaterea tarii din izolare externa, iar integrarea euro-atlantica a devenit proiectul esential al Romaniei pentru toate partidele politice
• La 1 martie 1990, la intilnirea primilor ministri din tarile CAER s-a adoptat decizia desfiintarii CAER
• In aprilie 1990, la Moscova, la summitul Tratatului de la Vasovia s-a propus desfiintarea sa, si a intrat in vigoare in 1991
• La reuniunea din Praga din 1991, presedintele URSS, Mihail Gorbaciov, nu a fost prezent, documentul fiind semnat de vicepresedintele Ghenadi Ianaev
• Concomitent au inceput contactele pe dimensiunea euro-atlantica
• Participarea in noiembrie 1990 la Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa a fost un moment semnificativ, ea consfintind finalul razboiului rece
• Vizita presedintelui Francois Mitterand a avut o semnificatie majora, Franta fiind un sustinator major al Romaniei
• Contactele directe cu NATO au fost senificative. Au urmat doua vizite in 1991 si 1992 ale sefului NATO la Bucuresti, Manfred Woerner
• A urmat vizita mea, ca presedinte al Romaniei la NATO, unde am organizat o conferinta de presa comuna cu secretarul general NATO
• Este semnificativ ca Parlamentul Romaniei a organizat o comisie speciala pentru relatia cu NATO, condusa de dl Ion Ratiu (PNTCD)
• Expresie a interesului Romaniei pentru NATO a fost si aderarea sa la Parteneriatul pentru Pace, forma sugerata de SUA. PFP a devenit un cadru specific de colaborare pebntru tarile candidate la aderare
• Romania a participat la operatiuni post-conflict in cadrul PFP
• Dupa 11 septembrie 2001, am declarat ca Romania intelege sa actioneze de facto ca un membru al NATO
• In vara 2002 am organizat un forum cu toate partidele politice si sociaetatea civila in care am discutat despre aderarea la NATO
• Momentul-cheie a fost summitul NATO del a Praga, 2002, unde cele 7 state au fost invitate sa adere la NATO
• Am subliniat coincidenta ca la tot la Praga am semnat in iulie 1991 teratatul privind disparitia Tratatului de la Varsovia
• Se stie ca dupa summitul de la Praga, presedintele SUA a venit in vizita la Bucuresti. A fost un miting, ziua a fost ploioasa, dar in timpul cuvintarii a aparut curcubeul.
• Pe culoarele Casei Albe am vazut ulterior fotografia cu curcubeul de la Bucuresti
• Premierul Romaniei de atunci, Adrian Nastase, a fost prezent la ceremonia din primavar 2004 de consemnare a intrarii a noi membri
• NATO ne ofera oprotunitati pe care sintem obligati sa le punem in valoare in efortul de modernizare a societatii romanesti
  

Ora 11.09: Vorbeste Sorin Ducaru, adjunct al secretarului general al NATO, care transmite un mesaj al acestuia pentru Romania.

Ora 11.07: Participantii tin un moment de reculegere in memoria soldatilor romani morti in teatrele de operatiuni

Evenimentul a inceput printr-un ceremonial militar, cu defilarea steagurilor tarilor membre ale NATO si cu intonarea Imnului National si al celui al Aliantei, informeaza Agerpres.

La ceremonie participa ministrii Apararii, Mircea Dusa, Internelor, Gabriel Oprea, directorul SRI, George Maior, seful STS, Marcel Opris, presedintele CCR, Augustin Zegrean, seful Politiei Romane, Petre Toba.

De asemenea, sunt prezenti o serie de militari si ambasadori.

Pe 29 martie 2004, Romania a depus la Washington instrumentul de ratificare a Protocolului de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord.

Depunerea instrumentului de ratificare a fost urmata de ceremonia arborarii drapelului Romaniei in fata Cartierului General al NATO din Bruxelles, organizata la 2 aprilie 2004, in marja reuniunii ministrilor aliati.