Curtea Constitutionala Romaniei a decis ca ordonanta de urgenta privind Codul insolventei este neconstitutionala, fiind admisa sesizarea Avocatului Poporului, informeaza Agerpres. CCR a constatat ca a fost incalcat art. 115 alin 4 si 6 din Constitutie, in sensul ca nu se justifica urgenta adoptarii OUG si ca Guvernul nu poate adopta ordonante care afecteaza regimul institutiilor fundamentale ale statului.

Efectele OUG vor fi suspendate la publicarea deciziei CCR in Monitorul Oficial.

Art. 115 alin 4 prevede ca "Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora', iar alin. 6 ca 'Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica".

Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.

  • Comunicat de presa al CCR

In ziua de 29 octombrie 2013, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.81 alin.(3) si ale art.348 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.91 / 2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului si a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.91 / 2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa este neconstitutionala.

Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului.

----------------------------

Amintim ca Avocatul Poporului, Anastasiu Crisu, a contestat pe data de 9 octombrie la Curtea Constitutionala Ordonanta de urgenta privind insolventa, invocand lipsa conformitatii unor dispozitii legale din actul normativ fata de articolul 1 alineatul 5 si articolul 15 alineatul 2 din Constitutie. Articolele incriminate sunt cel ce prevede suspendarea licentei audiovizuale ca urmare a deschiderii procedurii de insolventa in cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului si cel referitor la aplicarea ordonantei si in cazul procedurilor de prevenire a insolventei sau de insolventa aflate in derulare la intrarea in vigoare a actului normativ.

In sesizarea trimisa Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului semnaleaza exceptii de neconstitutionalitate la articolul 81 alineatul 3 si la articolul 348 din textul Ordonantei privind Codul insolventei. Articolul 81 este controversatul articol ce prevede ca "In cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare se suspenda licenta audiovizuala cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului".

Articolul 348 al Ordonantei prevede ca "(1) Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la data de 25 octombrie 2013. (2) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art. 183-203, care se aplica doar cererilor introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia."

Avocatul Poporului arata, in sesizarea sa, ca potrivit articolului 1, alineatul 5 din Constitutie, ("In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie"), "se instituie o obligatie generala, impusa tuturor subiectilor de drept, inclusiv puterii executive care, in activitatea de legiferare, trebuie sa respecte Legea fundamentala a tarii si sa asigure calitatea legislatiei. Este evident ca pentru a fi aplicat in intelesul sau, un act normativ trebuie sa fie precis, previzibil si totodata sa asigure securitatea juridica a destinatarilor sai."

Avocatul Poporului mai arata ca OUG 91/2013 privind insolventa include, intr-un singur act normativ, legislatia generala (aplicabila tuturor operatorilor economici), legislatia speciala (incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/reasigurare), reglementarea insolventei grupurilor de societati, precum si a insolventei transfrontaliere. De asemenea, sunt reglementate in noul act normativ modificari ale procedurilor desfasurate in fata judecatorului sindic, aplicabile proceselor aflate pe rolul instantelor de judecata.

"In activitatea de elaborare, modificare sau abrogare a unor acte normative, care contin norme de procedura, principiul securitatii juridice trebuie privit in intreaga sa dimensiune, cuprinzand, in principal, urmatoarele exigente: neretroactivitatea legii, accesibilitatea si previzibilitatea acesteia. (...) Este evident ca pentru a fi aplicat in intelesul sau un act normativ trebuie sa fie precis, previzibil si totodata sa asigure securitatea juridica a destinatarilor sai", se arata in sesizare.

De asemenea, Avocatul Poporului subliniaza, in sesizarea sa, ca principiul previzibilitatii impune ca autoritatile publice sa normeze relatiile sociale prin adoptarea de acte normative care sa intre in vigoare, in cazuri justificate, dupa trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel incat sa permita oricarei persoane sa poata recurge la consultanta de specialitate in vederea adoptarii unei atitudini potrivite. "Lipsa unei asemenea exigente a normelor juridice determina o nesiguranta a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vatamarea drepturilor subiectilor de drept vizati de ipoteza normei legale. Totodata, asigurarea securitatii juridice trebuie observata cu mai mare strictete in cazul regulilor cu implicatii si consecinte financiare, incat cei vizati de acestea sa cunoasca precis intinderea obligatiilor impuse. (...) In aceste conditii, dispozitiile art. 348 din OUG 91/2013, care prevad ca noile reglementari se aplica tuturor procedurilor aflate in derulare la data intrarii in vigoare a actului normativ, cu exceptia prevederilor art. 183-203, nu sunt constitutionale", se arata in document.

----------------------------

Codul insolventei a fost aprobat de Guvern pe data de 2 octombrie, dar ca ordonanta de urgenta, si nu ca proiect de lege care sa intre in vigoare abia dupa avizul Parlamentului, informa atunci Mediafax.

Codul insolventei a fost lansat de Ministerul Justitiei, in dezbatere publica, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anuntat, inaintea sedintei de miercuri, ca pe agenda actelor normative a fost inclus si Codul insolventei, tot ca proiect de lege.

La finalul sedintei, insa, Guvernul a anuntat ca procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa au fost aprobate prin ordonanta de urgenta.

Inaintea sedintei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat ca Guvernul are probleme cu incasarile la buget, in primul rand ca urmare a reorganizarii ANAF, si spera ca noul Cod al insolventei va combate evaziunea fiscala comisa in ultima perioada de firme care au intrat in insolventa doar pentru a nu plati taxele la buget.

Proiectul Codului insolventei, lansat in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei la inceputul lunii septembrie, prevede, printre altele, ca pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa se introduce o valoare-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Pentru evitarea aprobarii unor planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori - prin "manipularea" grupelor de vot putand fi aprobat, in prezent, un plan fara corespondent in valoarea creantelor - se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masa credala.