Clasamentul universitatilor cu cea mai buna reputatie din lume (Times Higher Education World Reputation Rankings) este realizat anual de publicatia britanica Times si se bazeaza pe cel mai mare sondaj de opinie efectuat doar pe baza de invitatie si doar in cadrul mediului universitar. Rezultatul este top 100 al celor mai puternice branduri universitare la nivel global. Clasamentul Reputatiei in Lume este un produs al Clasamentului International al Universitatilor (World University Rankings) si se bazeaza doar pe opiniile universitarilor publicati, cu experienta in domeniile lor.
Universitatile din Statele Unite ale Americii sunt cel mai bine plasate in lume in ceea ce priveste reputatia, avand in vedere ca din primele 50 de pozitii ale acestui top, 28 sunt ocupate de institutii americane (in top 100 sunt 43 de universitati americane).
Sursa foto: timeshighereducation.co.uk
Din SUA, Universitatea Harvard este primul loc in acest top, urmata de MIT (locul 2), University of California, Berkeley (locul 5), Stanford University (locul 6), Princeton University (locul 7), University of California, Los Angeles (locul 8), Yale University (locul 10), California Institute of Technology (locul 11), University of Michigan (locul 12), Columbia University (locul 13), University of Chicago (locul 14).
Pe urmatoarele locuri, din SUA sunt:
- 17. Cornell University
- 18. University of Pennsylvania
- 19. Johns Hopkins University
- 24. University of Illinois at Urbana Champaign
- 26. Carnegie Mellon University
- 27. University of Texas at Austin
- 27. University of Washington
- 29. New York University
- 30. University of Wisconsin-Madison
- 31. Duke University
- 34. University of California, San Diego
- 37. Northwestern University
- 38. Georgia Institute of Technology
- 40. University of California, San Francisco
- 42. University of Massachusetts
- 48. University of California, Davis
- 50. Purdue University
- 3. Universitatea Cambridge
- 4. Universitatea Oxford
- 14. Imperial College London
- 20. University College London
- 25. London School of Economics and Political Science
- 46. University of Edinburgh
- 47. University of Manchester
- pe pozitiile 61-70. King's College London
- 91-100. University of Bristol
Japonia cu University of Tokyo este prima tara care "sparge" blocul universitatilor americane si britanice pe primele pozitii, ocupand locul 9. Alte aparitii ale universitatilor nipone sunt Kyoto University pe locul 23, Osaka University (51-60), Tohoku University si Tokyo Institute of Technology (61-70).
Cea mai reputata institutie de invatamant superior din Canada este University of Toronto (locul 16), care este urmata de University of British Columbia si McGill University (ambele locul 31).
Elvetia este prezenta cu doua institutii in acest top: ETH Zurich - Swiss Federal Institute of Technology Zurich (locul 20), Ecole Polytechnique Federale de Lausanne (51-60).
Din Singapore, National University of Singapore se afla pe locul 22 si Nanyang Technological University se afla in intervalul 71-80.
Din China, Tsinghua University se plaseaza pe locul 35, iar Peking University pe locul 45.
Sursa foto: timeshighereducation.co.uk
Australia este reprezentata in clasament de University of Melbourne (locul 39), Australian National University (locul 42), University of Sydney (locul 49), University of Queensland Australia (71-80), University of New South Wales (81-90) si Monash University (91-100).
Din Coreea, Seoul National University se afla pe locul 41, iar Korea Advanced Institute of Science and Technology ocupa un loc in pozitiile 61-70.
Germania are o singura aparitie in primele 50 de universitati, cu Ludwig-Maximilians-Universitat Munchen pe locul 44. Technische Universitat Munchen este clasata in 61-70, Humboldt-Universitat zu Berlin si Universitat Heidelberg sunt pe pozitiile 71-80, iar Freie Universitat Berlin este in 91-100.
Din Rusia, Lomonosov Moscow State University este singura institutie prezenta in clasament si se afla pe locul 50.
Alte prezente in acest clasament sunt Delft University of Technology - Olanda (51-60), Middle East Technical University - Turcia (51-60), National Taiwan University (51-60), Hong Kong University of Science and Technology (61-70), Karolinska Institute - Suedia (61-70), University of Sao Paulo - Brazilia (61-70), Hebrew University of Jerusalem - Israel (71-80), KU Leuven - Belgia (71-80), University of Amsterdam - Olanda si Utrecht University - Olanda (81-90), Chinese University of Hong Kong (81-90), Lund University si Uppsala University - Suedia (91-100) si Wageningen University and Research Center - Olanda (91-100).
Sursa foto: timeshighereducation.co.uk
Cercetarile au aratat ca reputatia unei universitati este prioritara pentru universitari in alegerea unui loc de munca (fiind peste criteriul reprezentat de locul in care este amplasata institutia si chiar peste salariu) si este criteriul principal pentru studentii mobili, surclasand taxele de studiu si continutul cursurilor, sustine Phil Baty, editor al Times Higher Education World University Rankings.
Acest top se bazeaza pe un sondaj realizat de compania Ipsos MediaCT pentru Thomson Reuters. Respondentilor li se cere sa numeasca un numar mic de institutii, bazat pe propria lor experienta, pe disciplina lor de specialitate. Top 2013 a fost realizat pe baza a 16.639 de raspunsuri cu privire la universitatile cu cea mai buna reputatie din lume.
Metodologie
Studiul foloseste date ONU pentru a asigura o distributie care reflecta datele demografice ale burselor in lume si este raspandit uniform in ceea ce priveste disciplinele universitare.
Clasamentul este bazat pe un sondaj realizat in lunile martie si aprilie 2012 care a primit 16.639 de raspunsuri din 144 de tari. In medie, respondentii lucreaza in mediul universitar de 17 ani. In ceea ce priveste disciplinele pe care respondentii le reprezinta, 22,1% dintre acestia sunt specializati in stiinte sociale, 21,3% in inginerie si tehnologie, 18% in stiinte fizice, 15,4% in 'clinical subjects', 12,7% in stiintele vietii si 10,5% in arte si stiinte umaniste.
In ceea ce priveste aria geografica, 33% dintre respondenti sunt din America de Nord, 17% din Europa de Vest, 12% din Asia de Est, 10% din Oceania, 6% din Europa de Est, 5% din America de Sud si 5% din Orientul Mijlociu.
In cadrul sondajului, universitarii nu sunt pusi sa faca un top, ci sa numeasca cel mult 15 institutii pe care le considera a fi cele mai bune, bazat pe propria lor experienta, pe disciplina lor. In final, in realizarea clasamentului a fost luata in calcul reputatia universitatilor privind cercetarea si predarea, sustin realizatorii acestuia.
Vezi aici mai multe despre metodologie
Citeste si:
Coruptia mai izvoraste insa si din nesimtire.
Nu-i vorba sa fi supercompetitiv ca americanii, dar trebuie sa fi acolo sus daca vrei sa contezi. Uita-te si tu ca orice tara civilizata are macar 1-2 universitati in top 100 (China2, Rusia1). Altfel nu existi, sau poti sa te-mpaci cu ideea si sa spui ca putem trai si asa (fara invatamant, fara cultura, fara Schengen etc.).
Cat despre limba franceza ea este moarta la nivelul cercetarii stiintifice de orice nivel. Vorbesti in engleza sau nu te asculta nimeni la ora actuala.
Bekali, Gutza si Salam n-au facut nici una si au bani mai multi decat orice absolvent universitar.
Sunt adevaruri triste si vor ramane atat timp cat tinem in mana stampila si nu bata.
Oare suntem educati intr-un fals sistem de valori?
In plus faceti niste comparatii complet cretine: Olanda are 16 milioane de locuitori , Franta are 65 de milioane si foarte multi studenti straini care studiaza aici. Deci e cat se poate de normal ca numarul de universitari sa fie mai mare.
Chiar scrieti prostii si ma intreb de ce.
Taxele acelea de care fug unii permit Frantei sa aiba scoli si universitati gratuite si un sistem medical performant. Scolile bune din Anglia sunt cele private unde taxele sunt foarte mari. Compara ce e de comparat.
Nu m-au convins niciodata oamenii care nu pot sa se afirme intr-un sistem anume, pleaca cu coada intre picioare si pe urma mananca rahat ca sistemul ala e prost. Iar dumneata esti exemplul tipic al frustratului ignorant.
Daca nu insistai cu prostia aceea despre "mediocritatea" scolii normale si a celei politehnice, nu as fi continuat discutia. Dar cand vad atata ignoranta cuplata cu frustrarea mediocrului care nu e capabil sa inteleaga un sistem, atunci nu m-am putut stapani sa nu continui discutia.
Si pentru cultura dumitale, Franta nu are cum sa cumpere Nobelisti, deoarece sistemul universitar este public, salariile sunt plafonate, cum vrei sa-i cumpere?
Domle, daca ridicolul ar ucide, ai fi deja mort. Asa te amuzi si dumneata sa faci pe desteptul aici. Inteleg de ce nu ti-ai gasit nici un rost in Franta.
Nu pot decat sa deduc ca minti cu nerusinare.
Pierzi timpul pe aici si ii faci si pe altii sa-si piarda timpul citindu-ti aberatiile personale. Cand vei avea una rgument, atunci scrie, daca nu, abtine-te.
Concret, ce nume stii, nu asa, am aflat eu ca mi-a zis un coleg care stie de la unchiul Fane.
Ia un diazepam si du-te la culcare. ajunge.
Spune-i chestia de mai sus lui Funeriu, reformatorul invatamantului romanesc. Si lui Basescu, deoarece l-a luat consilier prezidential pe acelasi Funeriu si daca vine asta cu ideile marxiste, cancerul gabdirii europene si ce mai indrugi tu pe acolo, e de rau!
PS Tu nici nu ai nevoie de diazepam, esti deja adormit.
exact ca la noi, dar pe dos:-)
in primele zece, doara university of california cu doua campusuri, berkley si la.
2) Aia de la Sorbona traiau in copaci cand grecii construiau prima civilizatie in adevaratul sens al cuvantului din Europa.
Dar asta era acum vreo 3000 de ani.
Intre timp de greci s-a ales praful, francezii au luat-o la vale (in anii trecuti reuseau clasari mult mai bune....de fapt an dupa an invatamantul francez devine tot mai slab cotat), iar americanii domina topurile de vreo 60 si ceva de ani. Vom vedea ce o fi mai tarziu...la fel cum vedem ce-i acuma. :)
or fi diferite clasificari, dar cred ca dupa produs, adica, dupa calitatea absolventilor, este cam corect.\
o fi fost sorbona pe vremuri, si nu numai, cantemir parca a invatat la padova, upsala era hat.
dar erau si cambridge, oxford.
or fi mai noi cele americane, dar la realizari sunt on top.
ar mai fi un punct de vedere, poate la fel de important ca cel al calitatii absolventilor, anume aportul cercetarii.
universitatile americane se finanteaza in mare parte, nu din taxe scolare, sau subventii de la stat, ci din produsele cercetarii proprii.\
absolventii de succes ai scolilor superioare din america, contribuie cu donatii la univeristatile la care au absolvit, usurand acordarea de burse, granturi pentru cei merituosi, dar fara posibilitati.
Cel mai important criteriu cred eu ca is realizarile unei universitati, cati doctoranzi/masteranzi are, cate programe de cercetare de succes are. Unele is bazate mai mult pe predare, altele pe cercetare, altele-s mixte.
Dau exemplu University of Calgary, unde baza e cercetarea, marea majoritate a pofesorilor nu-s extrem de buni pedagogi....pt ca mai toti is in cercetare bagati. Dar e o universitate tanara, in plin avant.
Elvetienii si nemtii de multa vreme-s in fatza Frantei.
Oricum, sa spui ca francezii investesc mai multi bani in sistemul educational decat elvetienii e prostie curata si denota din partea dumitale o ignoranta toatal. Era evident si pana acum, dar cu chestia asta m-ai lamurit: habar nu ai despre ce vorbesti!
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_research_and_development_spending
Elvetia: populatie de 7.5 milioane si 26 de premii Nobel.
Singura concluzie logica e ca bati campii, dar asta doar pentru ca nu stapanesti aritmetica.
Sistemul francez este unul mediocru dar care, in schimb, merge din ce in ce mai rau :)
Norocul lor e ca inca mai au cateva elite (in stiinta, business, etc) care duc in spate restul panaramelor.
Deci, cine vorbeste prostii?
Dacă nu suntem în stare să avem universități în top, măcar să încurajăm puținele genii pe care le avem să aibă copii și să studieze singuri.
Dar vedet Dvs, "Ainstain" cand a luat Nobelul in 1921 nu stia de antimaterie. Stia, dar ca o propunere poate, intrucat Dirac a definit conceptul de abia un deceniu mai tarziu. Einstein nu a stiut multe din lucrurile care azi bantuie mediile academice. Fireste ca el a contribuit direct si personal la dezvoltarea in aceste directii. Insa pe masura ce aprofundezi, trebuie sa ai mai multe resurse (financiare si informationale).
PS: Marconi a luat un Nobel pe un aparat pe care este capabil orice student de liceu sa il construiasca. Daca insa azi am fi mers pe modelul sau am fi avut un singur semnal de telegraf pe intreaga banda radio pe care azi emitem cu sute de statii. Marconi nu stia de multiplex, TDM, FDM, etc.
Ca sa intelegeti mai bine: ceea ce au facut pionierii stiintei acum 100 de ani azi se invata (sau ar trebui sa se invete) in liceu.
Mai sunt domenii in care pe "frecatul mentei" poti obtine un premiu substantial, insa zona stiintelor exacte nu mai este printre ele. Problemele puse de stiintele exacte azi necesita studiu indelungat sau genialitatea unei minti capabile sa inteleaga imediat cantitati net superioare de informatie fata de acum un secol.
PS: Ecuatiile lui Galilei pentru miscarea rectilinie uniforma se invata azi la ciclul primar.
Plus ca, spre a nu dezvolta frustrari, ofera sansa si unui babuin sa ajunga doctor in drept daca are rabdare sa dea Ctr+C , Ctr+V.
Guvernul american aloca de asemenea sume uriase pentru invatamant facilitand imprumuturi. Din pacate guvernul este la cheremul institutiilor de invatamant si guvernul in loc sa tina costul scazut faciliteaza imprumuturi la preturi ridicte dupa cum cer universitatile.
Imi puteti da un nume va rog? Nu al Dvs, ca nu ma intereseaza, ci al unui om de stiinta de origine chineza, cetatean american si care s-a intors in China din patriotism si acum activeaza permanent intr-o universitate chineza.
Primul este Chen Ning Yang, premiu Nobel de fizica, face studii in China, incepe cariera la Princeton ( unde refuza chiar sa fie director) pe urma accepta catedra Einstein si postul de director la Institutul de fizica teoretica al Universitatii din New York. Revine in China si se implica in relatii stiintifice americano-chineze, Infiinteaza un institut de fizica si activeaza ca profesor la Pekin, dezvoltand o adevarata scoala in domeniul sau de activitate.
Alt exemplu, Shiing Chern, matematician, dupa studii la Hamburg si Paris se intoarce in Chna si infiinteaza un Institut de cercetare al Academiei. Ani de zile lucreaza intre China si Statele Unite ( Chicago si Berkeley), ultima parte a carierei lucrand permament in China unde mai infiinteaza un Institut de cercetare, intr-o universitate. Lasa in urma o adevarata scoala in domeniul sau de cercetare.
Si exemplele pot continua.
Multumit?
Multumesc pt raspunsuri.
PS: I-am cautat pe Wiki si intr-adevar impresionante carierele celor doi.
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_Nobel_laureates_per_capita
cu asta inchei aceasta dezbatere dar fac un apel la toti care au avut experiente proaste sau au observat incompetenta, delasarea si proasta pregatire a francezilor (din scoli sau universitati) sa spuna si sa nu ii mai lase pe unii sa vorbeasca prostii
Aflam ca de fapt inteligentele sunt in Sant Lucia, Luxemburg si Islanda, Statele Unite se cl;aseaza pe locul 15 in urma Timor-Leste si Irlandei si ca Trinidad-Tobago sta mult mai bine decat Canada si Italia, de exemplu, iar bietii japonezi sunt pe locul 41, intre Rusia si Bulgaria.
Un clasament " exceptional" care arata inca o data stimate ATP cat este de redusa logica dumitale.
Cred ca niste studii in Trinidad-Tobago nu ti-ar strica, e sigur mult mai bine decat in Japonia, vei fi sigur in elementul dumitale. Nici in Bulgaria nu ar fi rau, de altfel.
Acum inteleg mai bine de ce te-ai ratat in Franta si de ce le porti asa o ura!