Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reuneste vineri pentru a isi alege noul presedinte si noul vicepresedinte, ce vor conduce Consiliul in anul 2013, anunta Agerpres. Mandatul actualei conduceri a CSM - Alina Ghica, presedinte, si Oana Schmidt-Haineala, vicepresedinte - expira pe 6 ianuarie. Pana acum, doar judecatorul Mircea Aron - membru in Consiliul Superior al Magistraturii din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul Oana Schmidt-Haineala - membru CSM si actual vicepresedinte al Consiliului, si-au depus oficial candidatura pentru functia de presedinte al CSM, insa membrii Consiliului se pot inscrie in cursa pentru cele doua functii de conducere si in timpul sedintei.
- Click aici pentru a urmari LIVE VIDEO sedinta CSM.
Ora 15:43 Procurorul Oana Schmidt Haineala a fost aleasa presedinte al CSM, obtinand 10 voturi din partea membrilor consiliului, a anuntat pe facebook judecatorul Cristi Danilet, membru CSM. Contracandidatul sau, judecatorul Mircea Aron a obtinut 8 voturi. Oana Schmidt-Haineala este primul procuror care ocupa functia de presedinte al CSM.
Danilet a mai anuntat ca urmeaza o pauza de consultari inainte de alegerea unui vicepresedinte. Legal, daca presedintele este un procuror, vicepresedintele trebuie sa fie un judecator.
Ora 12:45 - Traian Basescu:
Am o problema, care este o problema la zi. Puteti sa spuneti: domnul presedinte, dar cum de nu ai observat-o pana acum?
Dupa cum stiti, am primit propunerea de la Ministerul Justitiei pentru functia de procuror general si procuror sef al DNA.
Trebuie sa gasim solutii rapide sa asezam pe functii procurul general si procurorii sefi-adjuncti, sefi de sectii in Parchetul general si DNA. Urmeaza si ICCJ in cursul acestui an. Teoria pana acum a fost ca nu numim sefii de sectie in parchete pana cand numim sefii acestor parchete. Pana acum, sefii nu au avut sansa sa isi faca o echipa.
Fac un apel la dvs, dincolo de a stabili calendarul de implementare a codurilor, o urgenta la zi este ocuparea posturilor vacante in Parchetul General si DNA.
La zi eu am primit propunerile pentru cele doua functii: procuror general si procuror sef la DNA.
Am venit pregatit sa ridic problema asta. Avem un articol - 134 in Constitutia Romaniei, care spune: CSM face presedintelui propunerile pentru functiile de procurori sefi. Acest articol, in opinia mea de inginer, spune clar ca CSM face propunerile. Nu ma voi grabi cu cele doua propuneri. Eu nu am un termen in care sa decid asupra celor doua propuneri. Deci propunerea, conform Constituiei, trebuie sa vina de la CSM. Aceasta prevedere nu a fost atacata la CCR pana acum.
Ma surprinde ca pana acum nu au reactionat alte structuri pe tema asta.
Astept un punct de vedere al CSM despre cum cititi acest articol de Constitutie.
Nu am in Constitutie o prevedere expresa ca ministrul Justitiei face propunerile, ci ca CSM face propunerile.
Va rog sa nu o considerati sarcina de serviciu, dar dati-mi si mie o parere, cum citesc articolul 134.
Toti consilierii mei m-au intrebat: domnul presedinte, dar cum de nu ati observat pana acum?
Mi-ar prinde bine un punct de vedere neoficial, pur si simplu o sugestie catre presedinte.
Mizati pe ceea ce am spus, ca nimic nu e de negociat in ceea ce priveste justitia. Nici numiri dubioase, nici dosare.
Eu nu ma voi grabi cu aprobarea sau repsingerea celor doua propuneri. Dar as vrea sa stiu un punct de vedere al dvs, al CSM, in zilele urmatoare. Nu am un termen in care sa decid cu privire la cele doua functii.
Sigur, ma pot adresa CCR, dar as vrea sa stiu punctul de vedere al CSM-ului. Prevederea expresa este ca CSM-ul face propunerea, nu ministerul Justitiei.
Ora 12:27:Traian Basescu: "Va garantez ca nimeni nu va negocia independenta justitiei pentru ceva, pentru pace politica. Mai bine razboi decat o justitie neindependenta."
Ora 12:20: Cristi Danilet, membru CSM:
Denunt orice forma de reactie publica de atingere a statutului colegilor nostri.
Coruptia este asumata, in 2012 au existat controale pe care noi le-am dispus si am avut procese si condamnari in ceea ce priveste coruptia la nivel inalt.
CSM-ul are rolul de a pazi, de a securiza justitia.
Independenta justitiei este garantul de corectitudine a justitiei.
Independenta justitiei este o valoare civica, nu una politica.
Cel care nu doreste justitie, pana la urma nu doreste democratie.
Justitia a constituit tinta unor atacuri inclusiv prezidentiale, ale diversilor politicieni de la putere si din opozitie.
Poate ca asta a dus justitia inainte. Acest lucru a inceput sa se vada odata cu ultimele doua rapoarte pe justitie.
Nu poti sa accepti faptul ca sunt politicieni care aduna colegii de partid in fata tribunalelor pentru a presa o solutie. Nu poti sa accepti ca un politician local iese din puscarie ca un erou. Lucrurile acestea nu trebuie sa se intample intr-o societate evoluata si intr-o democratie consolidata.
Noi CSM-ul ne putem face curatenie in propria ograda.
Aceasta incredere in justitie este sadita si prin contributia dumneavoastra, a celorlalte puteri. Aceasta independenta a justitiei inseamna ca avem separatia puterilor in stat, iar daca avem separatia puterilor in stat avem stat de drept. Justitia inseamna democratie.
Cred ca este necesar un pact intre cele 3 puteri ale statului.
Ora 12:11 Traian Basescu:
In 2010 am adoptat o strategie de securitate nationala care e foarte in regula pentru Parlament si inca nu e aprobata de Parlament. Pentru un singur lucru, o afirmatie. E trecuta acolo nu la riscuri, ci la vulnerabilitati: ca sunt unele trusturi media sunt interesate in discreditarea unor institutii.
Ce s-a intamplat in 2012 cu judecatori ai ICCJ si procurori de la DNA confirma pe deplin aceasta afirmatie. Am vrut sa subliniez ca am ridicat aceasta problema inca de acum doi ani.
Am aratat in raportul din anul 2010 ca sunt trusturi media care reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale. Am subliniat demult acest lucru, ca trusturi mass-media sunt interesate in discreditarea unor institutii.
Pentru satisfacerea intereselor de discreditarea magistratilor unele trusturi media utilizeaza mijloace de influenta infinit mai mari decat are sistemul judiciar. Cand un trust mass-media ia judecatori sau procurori si ii toaca de dimineata pana seara pentru a-i discredita, lucrurile sunt grave. Poate gasim o solutie de protejare a justitiei fata de astfel de atacuri.
Fiind si doamna ministru aici (Mona Pivniceru - n.red.) poate gasim o solutie de protejare a justitiei.
Ora 12:05:Livia Doina Stanciu, membru de drept al CSM:
Anul 2012 a fost umbrit de atacurile fara precedent la adresa sistemului judiciar, la adresa procurorilor si judecatorilor care au instrumentat dosare la nivel inalt. Daca nu s-a ajuns la derapaje este pentru ca membrii CSM au avut luari de pozitie, au luat atitudine. Anul 2012 este anul in care CSM a demostrat ca poate face fata cu brio misiunii sale constitutionale de garant al justitiei.
Nu reprezinta o normalitate ca politicienii sa sugereze ca justitia in ansamblul ei nu este independenta politic, au fost pus in discutie procedurile de numire a sefilor unor institutii din justitie in ultimii ani.
S-au produs lucruri grave, care sper sa nu se mai intample, iar noi sa luam pozitii impotriva unor astfel de acte extrem de grave la adresa separatiei puterilor in stat.
CSM trebuie sa fie un garant al independentei justitiei.
Este inadmisibil, si pot sa-mi permit pentru ca am facut parte din completele de judecata care au isntrumentat mari cazurid e coruptie, nu a fost tocmai normal ca politicieni sa preia aparari ale inculpatilor din dosare de coruptie si sa le disece in spatiul public. Au incercat multi politicieni sa induca ideea implicarii politicului in justitie. Au pus in discutie in spatiul public un lucru extrem de grav. Au incercat culpabilizarea judecatorilor si procurorilor care au avut demnitatea de a face acte de dreptate pe baze de probe in dosarele pe care le-au instrumentat. S-a produs o incalcare extrem de grava a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat.
Daca CSM si conducerea CSM a avut curajul de a apara de a-si pune in aplicare atributia de garant al independentei justitiei a fost puternic atacat de catre unele posturi de televiziune. Cu atacuri personale la adresa unor membri ai CSM. Atacuri care se faceau referire la fapte inexistente, fie se bazau pe opinii subiective si evident tendentioase.
In acest fel se incerca sa se impiedice CSM sa isi exetrcite atributiile.
Sper sa fiu auzita nu numai de membrii CSM, dar as dori sa fiu auzita si de reprezentantii celorlalte institutii ale statului.
Daca vrem sa avem o justitie independenta trebuie ca si celelalte puteri sa inteleaga ca acest lucru inseamna complementaritate, colaborare.
Ora 11:27: Traian Basescu se adreseaza plenului CSM:
O remarca ce mi se pare a fi esenta evolutiilor in justitie: intr-un moment de turbulente politice extraordinare - iulie-august 2012 - principalele institutii ale statului, inclusiv CSM, au ramas in picioare. Acest lucru inseamna ca ceva s-a intamplat in justitie - si anume cucerirea pas cu pas a independentei in justitie. Nu inseamna ca acest lucru este ireversibil. Riscul de pasi inapoi este posibil, insa eu sper ca nimeni, cel putin din justitie, nu este dispus sa faca pasi inapoi in ceea ce priveste procesul de eficienta, dar si de independenta a justitiei.
Uneori, poate cu oarecari exagerari, am fost unul dintre criticii sistemului de justitie, avand in spate expertiza celor de la Bruxelles, atunci cand nu a mers bine.
Nu e usor sa tii justitia ferita de influenta politica. Tu insuti platesti uneori atitudinea de a nu lasa oamenii politici sa influenteze justitia.
Independenta justitiei nu este inca un bun castigat de Romania, dar Romania nu are nicio sansa sa mearga inainte, ca cetatenii sa fie multumiti, daca justitia nu va fi neinfluentata politic, sa aiba drept stapan doar Constitutia.
Un procuror sau un judecator, daca nu este independent, este numai din cauza vointei lui - din motive de coruptie sau din motive structurale.
N-am intalnit un magistrat care si-a manifestat independenta si care apoi sa suporte consecinte. Am vazut magistrati care, fara sa le ceara nimeni, au fost predispusi sa aplece urechea la influentele politice.
Constat o crestere a capacitatii institutionale a CSM in 2012.
Nu pot sa nu constat promptitudinea cu care CSM a aparat reputatia judecatorilor si procurorilor care au fost subiect de atacuri publice nejustificate si reactia imediata la magistratii cu probleme de integritate.
O realizare a dvs in acest an. Ati introdus criterii serioase de selectie pentru judecatorii Inalte Curti. Acest lucru este de natura sa creasca increderea in jduecatorii inaltei curti si nu numai.
Constat o imbunatatire a standardelor de recrutare a magistratilor.
Va felicit ca ati obtinut standardele de managem,ent internationale prin obtinerea certificatului ISO 9001. Este unce rtificat internationalc are probeaza calitatea manageriala a institutiei. Este de natura sa scoata de sub semnul intrebarii capacitatea CSM de a gestiona justitia.
Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri par a-si fi imbunatatit procedurile, lucruri care par sa se vada deja in hotararile judecatoresti, actiunile procurorilor si in tot sistemul.
Mi se pare esential ca viitorul CSM sa isi propuna mentinerea timeing-ului pentru introducerea viitoarelor Coduri. Amanarile nu sunt de dorit, dar mai bine ne fixam un timeing pe care il putem respecta, decat sa ne trezim in preajma implementarii ca mai amanam 6 luni. Aici este si repsonsabilitatea Guvernului sa asigure finantarea.
Tot timpul am mers pe varianta "pentru noile Coduri ne trebuie un numar mai mare de magistrati". Va rog sa analizati daca suntem intr-o situatie de criza de magistrati sau nu. Daca privim raportul Bancii Mondiale care compara nr de magistrati din Romania cu UE, constatam ca suntem cam pe medie. Dar depinde cum consideram si nr de dosare pe magistrati. Le tot raportam , le amanam de la o sedinta la alta.
V-as ruga sa avem o analiza corecta si din acest punct de vedere si poate ca gasim solutii mai eficiente de crestere a vitezei solutionarii dosarelor, lucru care s-a imbunatatit vizibil in ultimii 2 ani, dar e loc de mai bine.
Consider justitia un pilon de echitate sociala si al evolutiei noastre pozitive.
Romania a urcat cu 7-8 locuri in clasamentul Transparency International cu privire la coruptie. M-a bucurat ca din acest punct de vedere am depasit state vechi ale UE, unde perceptia despre coruptie e mai accentuata la cetateni decat in Romania.
Mi-as dori ca perceptia cetatenilor privind coruptia sa continue trendul de diminuare in 2013.
Parlamentul a fost in cateva situatii abuziv, nepermitand anchetarea unui ministru sau unui fost ministru. Nu era vorba de arestare, dar nu ai nicio justificare sa nu permiti prezenta acestui demnitar in fata anchetatorilor. Am convingerea ca raportul MCV va sanctiona aceasta situatie.
Ora 11:21: Judecatorul Alina Ghica, presedinte CSM, prezinta bilantul CSM pe 2012:
CSM - o institutie puternica, matura, apta sa devina un actor cu un cuvant important de spus in ceea ce priveste sistemul judiciar si echilibrul intre institutiile statului.
Lipsa integritatii afecteaza insasi independenta justitiei. CSM nu a ezitat sa acorde avizul de incepere a urmaririi penale a unor magistrati.
Anul 2012 este anul in care rapoartele CE au evidentiat pentru prima data in mod pozitiv activitatea CSM, confirmandu-se rolul unui CSM solid pentru ireversibilitatea reformei justitiei.
In anul 2012, au fost aplicate masuri disuasive impotriva unor magistrati care au savarsit abateri disciplinare, inclusiv impotriva unui fost membru al CSM, suspectat de coruptie. Cu atat mai mult, CSM nu a ezitat sa acorde avizul pentru arestarea, retinerea sau efectuarea unor perchezitii in cazul unor judecatori sau procurori urmariti penal si sa dispuna suspendarea sau eliberarea din functie a acestora dupa caz
CSM si-a asumat un rol activ pentru implementarea celor noi 4 Coduri.
7 milioane euro - finantare externa nerambursabila obtinuta in 2012.
2012 a adus CSM un plus de curaj.
Ora 10:58:Presedintele Traian Basescu a sosit la sediul CSM, unde va participa la sedinta Consiliului.
documente
Proiect pentru sefia CSM - Mircea Aron
(4 Ian 2013) PDF, 64KB
Judecatorul Mircea Aron, membru in Consiliul Superior al Magistraturii din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si-a depus oficial candidatura pentru functia de presedinte al CSM, pe site-ul oficial al institutiei fiind publicat vineri dimineata proiectul sau de candidat.
Mircea Aron sustine ca a decis sa candideze deoarece, in calitate de judecator al ICCJ, intelege foarte bine situatia cu care se confrunta 'cea mai grea instanta din tara' din cauza lipsei de personal si cat de 'important este sa se revina la normal'. De asemenea, hotararea sa de a candida este rezultatul 'indemnului transparent al unei majoritati consistente din randul judecatorilor membri ai CSM', mai mentioneaza Aron, subliniind ca de-a lungul carierei de 31 de ani de magistratura nu a avut nicio functie de conducere in sistemul judiciar.
El subliniaza ca, in cursul mandatului de membru CSM, a interpretat notiunea de 'consiliu' ca fiind un organ colegial in care deciziile se iau dupa dezbateri serioase, cu argumente lipsite de emotivitati si partizanate, ca asumarea deciziilor in afara spatiului care defineste CSM-ul ca organ colegial este riscanta, pernicioasa. Mircea Aron sustine ca un alt motiv care l-a determinat sa candideze este avantajul de a fi unul dintre judecatorii ICCJ, deoarece poate intelege mai bine greutatile cu care se confrunta institutia din cauza lipsei de personal.
El mai spune ca, nu in ultimul rand, hotararea de a candida este rezultatul indemnului transparent al unei majoritati consistente din randul judecatorilor, membri ai CSM. Judecatorul mentioneaza ca de mare importanta va fi comunicarea CSM cu ministrul Justitiei, cu Legislativul si cu Executivul si considera o oportunitate ca actualul ministru al Justitiei este un magistrat care a plecat in actuala functie din calitatea de judecator al Inaltei Curti, membru al Consiliului. Aron spune ca o alta prioritate a sa in 2013 va fi aceea de a actiona in calitate de garant al independentei justitiei.
documente
Proiect pentru sefia CSM - Oana Schmidt Haineala
(4 Ian 2013) DOC, 148KB
Procurorul Oana Schmidt-Haineala, membru al Consiliului Superior al Magistraturii si actualul vicepresedinte, si-a depus oficial candidatura pentru functia de presedinte al CSM, pe site-ul oficial al institutiei fiind publicat vineri dimineata proiectul sau de candidat. Oana Schmidt-Haineala atrage atentia asupra modificarilor complexe cu care se va confrunta in acest an sistemul judiciar: "Ne aflam in situatia in care sistemul judiciar se va confrunta cu multiple schimbari - intrarea in vigoare a Codurilor si absorbtia in practica a acestora, revizuirea Constitutiei, evaluarile periodice realizate de Comisia Europeana, precum si implementarea recomandarilor auditului independent realizat de expertii Bancii Mondiale, intitulat 'Evaluarea Functionala a sistemului judiciar roman'', subliniaza procurorul.
Oana Schmidt-Haineala sustine si necesitatea pastrarii unui echilibru intre puterile statului, asigurarea independentei justitiei si lipsa ingerintelor in actul de justitie, acestea fiind in opinia sa 'pietre de temelie' pentru garantarea functionarii statului de drept: "Pentru corecta si democratica ducere la indeplinire a acestora sunt necesare pastrarea unui echilibru intre puterile statului, adoptarea de catre decidenti a unui comportament aliniat ratiunii si echilibrului iar nu intereselor politice, derularea cu buna credinta a unor relatii sincere si constante cu partenerii nostri externi. Schimbarea de paradigma nu trebuie sa duca la transformarea pana la irecognoscibil a unor institutii, ci la consolidarea lor. Imperativul oricarei institutii cu statut constitutional trebuie sa fie crearea si mentinerea unei sinergii a statului de drept, asigurarea suprematiei legii ('Rule of Law') in functionarea Statului. Independenta justitiei, garantarea statutului profesional magistratilor judecatori si procurori si garantarea lipsei oricaror ingerinte in actul de realizare a justitiei reprezinta pietre de temelie in constructia unui stat de drept. Consiliul va evolua si pe viitor intr-o ecuatie complexa, cu prea putine constante si prea multe variabile si necunoscute. Va fi sarcina noastra, a membrilor Consiliului, sa alegem intelept liderii sistemului, sa ne raliem argumentelor pro iar nu contra, ideilor constructive iar nu distructive, sa ne asiguram ca cei mai buni conduc si sa facem asta cu realism, aplicand standarde ridicate dincolo de simpatii personale si avand convingerea ca oamenii conteaza si fac diferenta", mai arata procurorul in document.
Potrivit site-ului CSM, pe ordinea de zi a sedintei plenului de vineri se afla atat alegerea noii conduceri, cat si prezentarea raportului de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2012.
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) cere public Consiliului Superior al Magistraturii amanarea alegerii conducerii CSM, programata pentru vineri, pentru a oferi posibilitatea unei dezbateri reale a proiectelor candidatilor.
UNJR precizeaza, intr-un comunicat remis joi AGERPRES, ca a solicitat inca din 19 decembrie 2012, in mod oficial, actualei conduceri a Consiliului asumarea publica a candidaturilor pentru functiile de presedinte si vicepresedinte si a proiectelor candidatilor.
"Pana in acest moment, niciun membru al Consiliului nu si-a anuntat candidatura, iar pe site-ul oficial al Consiliului nu este publicat niciun anunt in acest sens. Subliniem ca perpetuarea acestei modalitati de alegere a conducerii Consiliului, prin anuntarea doar in cadrul sedintei a candidaturilor si a proiectelor este inacceptabila, fiind in totala contradictie cu principiile transparentei si responsabilitatii asumate in mod explicit de fiecare dintre membrii actualului CSM", sustine asociatia in apelul "Apel la transparenta in alegerea conducerii CSM".
CSM are in componenta 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept - ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.
Potrivit Constitutiei si Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit.
Presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi dintre cei 14 membri alesi, avand dreptul sa candideze doar cei noua judecatori si cinci procurori alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor. Nu pot candida la functiile de presedinte si vicepresedinte membrii de drept ai CSM: presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei, ministrul Justitiei si reprezentantii societatii civile.
Conducerea CSM este aleasa prin votul membrilor plenului, iar daca presedintele este judecator, vicepresedintele trebuie sa fie procuror si invers.
Cei care vor candida pentru sefia CSM trebuie sa pregateasca un proiect managerial pentru a-si convinge colegii cu privire la viziunea pe care o au in legatura cu gestionarea competentelor Consiliului si rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar si proiectele aflate in derulare.
1
8
