De ani de zile toata lumea face misto de domnu’ Dan. Dar domnu’ Dan isi vede de treaba: face bani dintr-o garsoniera, face santaj, face vila, face partid si acum a facut si o privatizare. De luni, domnu’ Dan a aparut si in cea mai prestigioasa publicatie financiara din lume, Financial Times, care relateaza cu seriozitate despre aventurile "elegantului Diaconescu" (adjectivul e al britanicilor), al carui circ nu mai este demult inofensiv. Dar la Bucuresti continuam sa facem misto de domnu' Dan, in timp ce el ne face pe noi.
Dan Tapalaga i-a enumerat deja pe cei patru aliati ai lui Dan Diaconescu. La zece zile de la izbucnirea scandalului Oltchim este nevoie sa vorbim si despre victimele lu' domnu' Dan. Ne pacalim amarnic daca vom crede in continuare ca acest circ este unul inofensiv. Caci "elegantul Diaconescu" răneşte pe nesimtite, precum o lipitoare intr-o noapte intunecoasa.
Putini sunt constienti de faptul ca audientele uriase inregistrate de OTV au provocat drame personale. HotNews a publicat in urma cu doi ani un documentar multimedia, "Crima din telecomanda", despre una dintre victimele lui Dan Diaconescu. Numele lui Claudiu, un adolescent dintr-un sat oltenesc sarac, a stat o seara intreaga pe ecranul OTV-ului alaturi de cuvantul criminal. Baiatul fusese implicat intr-un eveniment nefericit, in urma caruia colegul sau a murit. Nevinovatia lui Claudiu a fost ulterior constatata de raportul medicilor legisti, dar eticheta de "criminal" pusa in direct de domnu' Dan era mai tare decat realitatea. Emisiunea lui senzationala fusese vazuta de tot satul. Raportul medicilor nu.
L-am intervievat pentru acel documentar pe Dan Diaconescu. La intrarea in sediul nou al OTV-ului, lucios si negru ca un sicriu, stateau umili vreo zece oameni care miroseau, precum mujicii din romanele rusesti, a pamant si intuneric. Asteptau sa vina domnu' Dan, sa faca ceva si pentru ei.
Imi amintesc si astazi cat de mult am incercat sa prind privirea "elegantului Diaconescu", in timp ce acesta asculta mesajul familiei lui Claudiu. Si-a ascuns ochii pe durata intregului interviu. Ii tinea indreptati in jos, in timp ce cu o voce robotica explica cum justitia sa televizata suplineste justitia reala. Dar niciun reporter OTV si nici domnu' Dan nu discutasera vreodata cu baiatul sau familia lui.
Cu banii incasati ca urmare a audientei acelei emisiuni, domnu' Dan si-a cumparat probabil un alt costum stralucitor. Claudiu a trebuit sa-si paraseasca familia, prietenii si practic sa fuga la 100 kilometri distanta de satul pentru care era criminalul de la OTV.
De-a lungul anilor domnu' Dan si-a hranit prin aparitiile pe micul ecran nu doar buzunarele, dar ceva mai important: respectabilitatea. Eleganta sa vestimentara contrasteaza puternic cu mizeria continuta de emisiunile OTV-ului. "Ochiul crede in ceea ce vede si autoritatea cea mai crezuta devine lucrul vazut", spune politologul Giovanni Sartori. "Ceea ce se vede pare real si, implicit, pare adevarat".
Cu timpul, domnu' Dan a inceput sa frecventeze cele mai importante televiziuni si sa fie frecventat de cei mai importanti politicieni. Pe nesimtite, ca o lipitoare in miez de noapte, domnu' Dan s-a strecurat sub pielea poporului adormit si a inceput sa para respectabil. Nimic surprinzator. Priviti-i pe cei mai mari escroci americani: Charles Ponzi, Bernard Madoff si altii. Costume impecabile, trabuce generoase, frizuri de baieti cuminti. Cu totii par respectabili.
Unul dintre muncitorii de la Oltchim spunea unui reporter: "Faceti ceva cu noi. Nu ne lasati asa. Sa vina Diaconescu cu banii lui si sa faca ceva". Aproape aceleasi cuvinte pe care le auzisem in fata sediului OTV. Oltchim-ul a fost pana de curand una dintre cele mai profitabile fabrici romanesti (cititi aici o excelenta analiza despre asta) si muncitorii valceni nu inteleg nici astazi ce li s-a intamplat exact. Amanarea privatizarii si perpetuarea blocajului falimentar de la Oltchim sunt cutite infipte in spatele miilor de muncitori cu salariile neplatite de doua luni si viitor incert.
O amanare din care "elegantul Diaconescu" isi ridica o imagine de politician salvator, spre interesul tuturor partidelor mari din Romania. Caci mult mai simple vor fi negocierile politice cu cineva al carui pret este stiut. Intre timp, salariul muncitorilor de la Oltchim a devenit deja "ajutor social".
Mai exista astazi indoieli ca Diaconescu isi va face cadou de Craciun o imunitate parlamentara? Caci va fi sef de partid parlamentar. Un partid care va vota legile tarii in functie de cine plateste mai bine. Ah ce frumoase sunt acele legi fanariote (le cunoastem deja bine), care spun hotilor "poftiti va rog, intrati ca acasa in visteria publica". Dar poate ma insel si va aparea un cod etic de la Partidul Poporului.
Ce ciudati imi par cei care se bucura astazi ca circul privatizarii Oltchim a aruncat in derizoriu guvernul Ponta. Politicienii vor suferi cam cat un guturai usor de toamna. Ei nu sunt victimele "elegantului Diaconescu". Noi, da.
2
11
