Ministrul delegat pentru Administratie, Radu Stroe, a sustinut, vineri, in cadrul unei conferinte la sediul MAI, ca erata Curtii Constitutionale este un fals. El l-a acuzat de asemenea pe presedintele suspendat Traian Basescu de instigarea autoritatilor locale la nerespectarea legii, prin "declaratii irationale si iresponsabile".

Radu StroeFoto: Agerpres

"As face o singura consideratiune desi nu cred ca este chiar de demnitatea cetateanului Basescu Traian sa o fac de la acest microfon al acestei institutii, dar trebuie sa o fac. Prin repetatele sale declaratii, le spun irationale si iresponsabile, face un mare rau Romaniei si natiunii romane. La ultima iesire, a incercat sa instige autoritatile locale sa nu respecte legea, sa nu respecte deciziile Guvernului. Astea sunt lucruri foarte grave si cred ca toata lumea intelege, vede. Cel putin ultima aventura pe care eu personal o pun in carca cetateanului Basescu Traian: a reusit aruncarea in derizoriu pana si a CCR prin cel de-al doilea document de care cu siguranta stiti, acea erata care de fapt reprezinta un fals in cadrul institutiei Curtii Constitutionale", a declarat ministrul.

"Cand ai un document publicat in Monitorul Oficial si cand dupa un timp o hartiuta cu un rand jumate doua, cu o semnatura pentru domnul Zegrean, si care vine si schimba la 180 de grade continutul dat de plenul CCR inseamna ca este un fals. Daca n-ar fi fost un fals, acest document ar fi trebuit insusit tot de plenul CCR. Nu pot sa nu remarc ca si pana acolo a intrat raul".

Referindu-se la acest document, Stroe a declarat ca "acea erata de fapt reprezinta un fals in cadrul institutiei Curtii Constitutionale."

Curtea Constitutionala a precizat luni, intr-o adresa oficiala postata pe site, ca a cerut Guvernului listele electorale permanente "actualizate conform dispozitiilor art. 17 alin 2 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului". Articolul 17, alineatul 2 din Legea 3/2000 arata ca "reactualizarea listelor electorale permanente se face de catre primari... in termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului".

Cu alte cuvinte, CCR nu a cerut Guvernului un mini-recensamant pentru actualizarea la acest moment a listelor electorale permanente, ci a cerut listele electorale permanente in baza carora s-a organizat deja referendumul de demitere a lui Traian Basescu din 29 iulie.

Judecatorul CCR Ion Predescu a declarat joi ca publicarea eratei a fost "o decizie politica"

Paragraful respectiv a fost agreat ca parte din decizia finala a celor 9 judecatori CCR de vineri, in care motiveaza de ce au respins cele cinci contestatii ale USL si ale unui ONG, privind organizarea referendumului. Pentru a putea insa trimite noua precizare privind paragraful, catre Guvern si Monitorul Oficial, a fost nevoie de obtinerea unui consimtamant al cvorumului CCR. Decizia a fost luata prin consimtamantul a cinci judecatori ai CCR.

"Decizia se discuta cum e redactata si se publica dupa ce a fost discutata, dezbatuta si acceptata de cei care au luat parte la deliberari si au adoptat acea hotarare. Tot ei pot face modificari, ma intelegeti. Fara altul, fara unu nu se poate. Au fost opt sau noua, nu pot face modificari doi. Acesta este principiul, aceasta este regula fundamentala. Cine-a facut-o? Publicarea eratei a fost o decizie politica", afirma acum Ion Predescu, pentru Jurnalul National.

In opinia sa, aceasta erata nu trebuia publicata. "Monitorul Oficial trebuia sa stie lucrurile astea si sa nu publice. Tot cei noua trebuiau sa completeze, sa adauge. Aceea e hotararea Curtii Constitutionale, aceea e legea adoptata de Curtea Constitutionala. Cum s-o modifice unul sau doi sau trei? E de neacceptat, e de neinchipuit asa ceva. Daca s-a intamplat, eu nu stiu ce s-a intamplat. Daca s-a intamplat asa ceva, ca au adaugat, au scos, au modificat ceva sau au dat alt sens, au interpretat, vedeti, sunt atatea modalitati. Daca cineva, unul, doi trei, in afara de toti cei care au facut, nu e valabil domnule, sa ne intelegem:, argumenteaza el.

El sustine ca acelasi numar de judecatori care a participat la luarea deciziei trebuiau sa fie prezenti la redactarea erati: "Nu intotdeauna sunt prezenti toti cei 9 la procese, la sedintele de judecata. Si daca s-a dezbatut si s-au acceptat considerentele si au considerat ca atare, nu le poate modifica daca a savarsit o greseala, o interpretare, o redactare, exprimare, care a dat alt sens sau un sens incomplet. Tot plenul care a luat parte la dezbatere sau adoptarea lui si publicarea, tot acelasi plen, adica tot acelasi numar de judecatori care au luat parte, tot ei pot corecta, tot ei pot face corecturile, modificari, completari".

"O decizie adoptata nu o pot modifica decat toti cei noua. Asta este. Nu pot modifica nici opt macar. Trebuie sa se intruneasca cei noua si in acord cu votul se hotaraste. Eu am fost sunat de cei doi colegi ai mei Tudorel Toader si Acsinte Gaspar care erau stupefiati si ei de aceasta erata. Nu stiu exact cine a hotarat si cine a semnat si le-a trimis, cine a hotarat, cine a semnat, cine a dispus trimiterea, cine a raspuns, cui au solicitat sa consemneze, daca au cerut aia de la Monitor, cine a raspuns la asta, si asta o vom face, o vom cerceta, o vom stabili. S-ar putea sa ne intalnim saptamana viitoare, pana in 31, daca nu, sigur se va dezbate pe 31", a continuat judecatorul CCR, in interviul acordat Jurnalului National.

Stroe, a afirmat, vineri, ca in plan local a fost transmisa o radiograma in care au fost prevazute situatiile posibile a fi intalnite in teritoriu, el subliniind ca nu putea fi exclusa nicio situatie in ceea ce priveste datele despre populatie.

"Actiunea noastra s-a declansat pe plan intern catre organele administratiei locale, dar si catre o serie de institutii la nivel central si, de asemenea, actiunea noastra se deruleaza si pe plan extern prin intermediul MAE caruia evident noi am adresat un document. Pe plan local, am adresat o radiograma in care am prevazut situatiile posibile a fi intalnite in teritoriu si nu putea fi exclusa niciuna dintre ele, pentru ca sensul acestei verificari, asa cum a cerut Curtea Constitutionala, este acela de a depista toate cazurile, atat cat omeneste este posibil", a declarat, intr-o conferinta de presa, Radu Stroe, potrivit Agerpres.

El a subliniat ca actiunea este derulata in mod legal si oficial si ca se lucreaza strict institutional.

"Ideea cu mini-recensamantul, cu mers din poarta in poarta, care la un moment dat a circulat, a fost total abandonata si lucram numai institutional si numai in virtutea prevederilor legale. (...) Noi nu am pornit aceasta actiune de dragul nostru. Asa cum am precizat la inceput, Curtea Constitutionala a solicitat in mod expres verificarea. Datele care rezulta din aceste verificari vor fi analizate si in legatura cu aceste date nu se va pronunta nici primul-ministru, nici Guvernul, nici MAI, nici macar presedintele interimar, se va pronunta numai Curtea Constitutionala. Prin urmare, noi suntem si ne consideram si sesizati in acelasi timp si obligati ca aceste date sa fie cat mai corect posibil si sa ajute Curtea in a lua o decizie", a subliniat ministrul.

Potrivit acestuia, se vor verifica date referitoare la persoanele decedate, persoanele care si-au pierdut dreptul de a vota, care au obtinut statutul de cetatean roman cu domiciliul in strainatate sau care au pierdut cetatenia romana, persoanele al caror act de identitate a expirat si nu a fost reinnoit sau care si-au schimbat domiciliul fara a fi radiate din lista localitatii rezidentei anterioare, persoanele care se identifica la un domiciliu intr-un numar ce nu se coreleaza cu suprafata locuibila si numarul de camere ale imobilului.

"Aici (in aceasta situatie din urma - n.r.) nu este numai o problema de liste pentru referendum. Dupa parerea noastra, aici este o problema de natura penala. Cand gasesti domicilii cu o suta de persoane, cu 700 de persoane, deja institutiile statului trebuie sa se sesizeze", a explicat ministrul delegat pentru Administratie.

De asemenea, se fac verificari si in ceea ce priveste persoanele care si-au schimbat numele prin casatorie, divort, pe cale administrativa si persoanele cu resedinta/ domiciliul in strainatate.

"Guvernul, prin memorandumul pe care l-a initiat, practic a luat integral decizia sa respecte decizia CCR si suntem atat de hotarati sa facem lucrul acesta incat insusi titulatura acestui memorandum este ad litteram cu textul scrisorii Curtii Constitutionale. Deci, este vorba despre masurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente. (...) Curtea a dorit sa ii transmitem listele electorale permanente pentru a se putea stabili daca referendumul national este valabil sau nu", a afirmat Radu Stroe.