Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat marti Romania la plata sumei de 60.000 euro pentru prejudiciul moral adus familiei celor doi tineri romani - Andrei Frumusanu si Aurica Crainiceanu - in timpul mineriadei din 1991 din Bucuresti, relateaza AFP.

Curtea de la Strasbourg a stabilit ca a fost incalcat articolul 2 al Conventiei europene a drepturilor omului, privind dreptul la viata.

La 25 septembrie 1991, Aurica Crainiceanu, care avea 27 de ani, si Andrei Frumusanu, de 24 de ani, au fost ucisi de gloante. Dupa 20 de ani, ancheta inca nu a fost finalizata. Potrivit rechizitoriului parchetului militar roman, in directia multimii au fost lansate tiruri dinspre sediul guvernului, care era incercuit de manifestanti.

Cererea sotului Auricai Crainiceanu si a parintilor lui Andrei Frumusanu a fost remisa CEDO in martie 2004.

Curtea de la Strasbourg deplange faptul ca, "dupa 20 de ani de la producerea faptelor si in pofida interesului public de a-i cunoaste pe responsabili, ancheta si procedura penala inca nu s-au terminat", noteaza AFP, care aminteste ca Romania a ratificat Conventia europeana a drepturilor omului in 1994.

Judecatorii CEDO releva numeroase "lacune" in ancheta si mentioneaza ca aceasta a fost incredintata unor "procurori militari (...) supusi principiului subordonarii conform ierarhiei militare", in conditiile in care "acuzatii se numarau intre cei mai inalti responsabili ai armatei aflati inca in functie".

Fara a subestima complexitatea cazului, CEDO "considera ca doar contextul general socio-politic al perioadei in cauza nu poate justifica nici durata anchetei, nici modul in care a fost desfasurata aceasta in tot acest interval".

In consecinta, Romania va trebui sa acorde cate 30.000 de euro apropiatilor fiecareia dintre cele doua victime, cu titlul de daune morale. Totodata, fiecare parte poate solicita reexaminarea deciziei in fata instantei supreme a CEDO, Marea Camera.

Dosarul a fost redeschis in 2011

Cazul Frumusanu - Crainiceanu soldata cu demisia Guvernului Petre Roman, a fost redeschis de catre Sectia Parchetelor Militare, potrivit unei comunicari a institutiei la solicitarea agentiei Mediafax, publicata pe 25 decembrie 2011.

In noiembrie 2003, procurorii militari au comunicat parintilor lui Andrei Frumusanu ca au fost retrase acuzatiile aduse maiorului din cadrul Serviciului de protectie si paza (SPP) Vasile Gabor, inculpat pentru impuscarea tinarului, anchetatorii adaugind ca dosarul ramine cu autor necunoscut.

In cazul privind uciderea lui Frumusanu si Crainiceanu, Sectia Parchetelor Militare a dispus in 10 octombrie 2011 "redeschiderea urmaririi penale in rem", pentru omor deosebit de grav, fiind intocmit un plan de ancheta cu privire la aspectele probatorii mentionate in sentinta penala numarul 5 din 26 ianuarie 2011 a Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti (unde a fost contestata solutia de scoatere de sub acuzare a ofiterului SPP-n.r.) si mijloacele de proba ce urmeaza a fi administrate pentru clarificarea acestora.

Evenimentele din 25 septembrie 1991

In rechizitoriul prin care Vasile Gabor a fost deferit justitiei se arata ca, in 25 septembrie 1991, in urma venirii in Piata Victoriei a unor grupuri mari de mineri, in jurul Guvernului au fost plasate cordoane de militari, apartinind UM 0305 si Politiei Capitalei, inclusiv din cadrul Brigazii de Asigurare a Ordinii si Linistii Publice Bucuresti. Paza interioara a obiectivului a fost asigurata de efective apartinind UM 0530, precum si de forte din cadrul MApN.

Securitatea demnitarilor, inclusiv a premierului Petre Roman, a fost garantata de SPP, UM 01064 Bucuresti. Intrucat premierul se afla in cladire, SPP a triplat efectivele prezente in imobil. In plus, la fata locului s-a deplasat o subunitate de la Formatiunea de Interventie Antiterorista a SPP, condusa de Vasile Dorel Gabor, la acea data capitan.

Conform rechizitoriului, la aproximativ o ora dupa ce au ocupat Piata Victoriei, manifestantii au trecut la actiuni de o extrema violenta, atacand si ranind fortele de ordine cu obiecte contondente si sticle incendiare. Actiunile violente au determinat reactia organelor de ordine, care au trecut la restabilirea situatiei, folosind, pentru inlaturarea manifestantilor turbulenti, bastoane de cauciuc si incarcaturi chimice iritant-lacrimogene.

La ora 18.00, s-a ordonat dispersarea manifestantilor din jurul cladirii Guvernului. Acest lucru a determinat cresterea intensitatii confruntarilor directe si violente dintre fortele de ordine si manifestanti. In acele momente, ofiterul Gabor se afla la etajul al II-lea, in anticamera cabinetului secretarului general al Guvernului, cu vedere spre Bulevardele Iancu de Hunedoara si Ana Ipatescu (actual Lascar Catargiu).

Pe fondul violentelor care se petreceau in jurul cladirii (parterul suferise distrugeri majore, iar un militar in termen fusese incendiat, decedind ulterior), Gabor a inceput sa traga cu un pistolul de semnalizare, calibru 26 de milimetri, in manifestantii care se aflau in directia "blocului TAROM" (acum sediul unei banci), din Piata Victoriei.

In jurul orei 18.15, sotii Aurica si Viorel Crainiceanu au sosit in Piata Victoriei, venind dinspre Piata Romana. Ei s-au oprit pentru citeva momente linga "blocul TAROM". In acea clipa, unul din cartusele trase a lovit-o pe Aurica Crainiceanu (33 ani). Ea a fost transportata la Spitalul Municipal Bucuresti si internata la ora 19.30, insa, in pofida tratamentului, ea a decedat a doua zi.

In jurul orei 18.40, un al doilea cartus tras l-ar fi lovit in piept pe studentul Andrei Frumusanu (20 ani). El a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, unde, la ora 19.05, s-a constatat decesul.

Vasile Gabor a fost trimis in judecata dupa aproape patru ani de la uciderea celor doi tineri, in august 1995, impreuna cu capitanul Marian Constantin, acuzat de fals si uz de fals pentru ca, prin intocmirea unor documente, ar fi incercat sa ascunda faptul ca ofiterul a tras cu munitie reactiva. Marian Constantin, condamnat in prima instanta la sase luni de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, a fost achitat in 16 iunie 2000, dupa ce judecatorii au constatat ca faptele, comise cu aproape noua ani in urma, s-au prescris, iar inculpatul nu mai putea raspunde penal.

Dupa 20 de ani de cercetari in acest caz si confruntari politice pe aceasta tema, persoana care i-a impuscat pe Aurica Crainiceanu si Andrei Frumusanu ramine necunoscuta, la fel ca si in cazul jandarmului Nicolae Lazar, mort tot in urma mineriadei din septembrie 1991. Militarul, care se afla in sediul Guvernului, a fost ars de viu de flacarile produse de o sticla incendiara aruncata pe fereastra de unul dintre minerii care atacau Palatul Victoria.