Barladul iese la protest pe strada. Lünne striga: „Fara otrava in pamantul nostru!“. Oraselul din Romania si satul german sunt legate prin aceeasi atitudine a localnicilor fata de marile concerne care au pus ochii pe gazul lor din subteran. E vorba de un gaz neconventional, disipat in roca. Gazul de sist nu poate fi exploatat decat prin fracking. Fracturarea rocii de la mare adancime se face cu apa sub presiune, in care se amesteca substante chimice toxice. Impotriva otravii pompate in subsol, care se poate infiltra in apa potabila, protesteaza romanii din Barlad si nemtii din Lünne. Pe oameni ii mai ingrijoreaza posibilele cutremure de dupa exploziile subterane si gazele ce le pot curge pe robinete, odata cu apa de baut.
„Agentia Internationala de Energie (Internationale Energieagentur) evalueaza ca, prin metode de exploatare neconventionale, pot fi produse 921 de mii de miliarde de metri cubi de gaz – de cinci ori mai mult decat prin metodele clasice“ scrie Spiegel. „In SUA, exploatarea prin noua metoda (n.r. fracking) s-a extins atat de mult, incat tara a devenit practic independenta de importuri“ mai scrie publicatia numita.
• Legislatii pentru corporatii
Europa e inca la inceputurile „febrei fracking-ului“. Desi Franta a interzis in iunie anul trecut, prin lege, exploatarea gazelor de sist prin noua metoda, Germania inca ezita, la nivel legislativ. De aceasta ezitare profita marile concerne producatoare de gaz, care isi fac treaba cu acordul tacit al politicienilor si fara „a trezi“ opinia publica. Pana nu demult. Intre timp, atat ONG-urile de mediu, cat si presa din Germania au inceput sa se ocupe de fenomen si de impactul sau asupra mediului.
Sub presiunea acestora, ca si a Partidului Verzilor, la 21 octombrie 2010 Ministerul Economiei din landul Nordrhein-Westfalen a facut pentru prima oara publice datele despre firmele care fac explorari si, in parte, exploateaza deja gaz in land prin metode neconventionale. Milioane de kilometri patrati sunt amenintate de fracturari in adancuri.
Alte landuri insa, nu dau dovada de aceeasi buna intentie in privinta transparentei. Din cercetarile facute de Spiegel, concerne ca Exxon, BNK Petroleum 3Legs Resources si Reals Energy au inceput competitia pentru cele mai bune campuri de exploatare a gazului neconventional. Aceste concerne si-au asigurat deja drepturile de explorare in landurile Thüringen, Sachsen-Anhalt si Baden-Württemberg. In Niedersachen, Exxon a folosit deja metoda fracking.
Analize cuprinzatoare a metodei si riscurilor ei pentru oameni si mediu ofera doua platforme germane din internet: www.gegen-gasbohren.de si www.zentrum-der-gesundheit.de/fracking-ia.html#ixzz1pSk3d8sk.
Este vorba de interesele marilor concerne pentru maximizarea profiturilor si cresterea actiunilor la burse. Pentru state, este vorba de asigurarea macar partiala a unei independente energetice, mii de locuri de munca si importante incasari din impozite. De aceea, lobby-stii bransei energetice au cale aproape libera pe holurile politice, unde pot dispune relaxarea controalelor si impunerea unei legislatii favorabile intentiilor lor.
Criticii sustin ca metoda fracturarii hidraulice nu e o metoda „curata“, desi studiile platite de concerne incearca sa o prezinte intr-o lumina cat mai favorabila. Mixtura folosita intr-o operatiune de fracking consta din 98% apa, combinata cu nisip cuartos si 0,2% chimicale, care curata caile de pompare. O parte din aceste chimicale ramane inevitabil in subsol, riscandu-se scurgerea lor in apa freatica. La cantitatile imense de apa pompata in pamant pentru a sparge roca, sunt necesare tone de adaos chimic.
Firmele producatoare de gaz tin secreta componenta solutiei folosita in fracking, argumentand ca e o masura de protectie impotriva concurentei. In Germania, in emisiunea Monitor a postului TV WDR a fost facuta publica o lista cu chimicalele folosite in fracking, ziaristii sustinind ca unele sunt extrem de toxice si au efect cancerigen sau asupra sistemului nervos.
Surprize de la robinet
Foto: Captura YouTube
Insa prin fracking nu se risca numai atat. In documentarul „Gasland”, Josh Fox incearca sa-i avertizeze pe oameni si de alte efecte ale fracturarii hidraulice. In timpul cercetarilor sale, el da peste apa de robinet cu un continut ridicat de metan usor inflamabil. El descopera, in zonele afectate de exploatarile neconventionale de gaz, mari suprafete de ape contaminate, pe malurile carora vegetatia s-a uscat si zac lesuri de animale. Josh sta de vorba cu oameni bolnavi si cu altii care-i povestesc despre exploziile de gaz de pe campurile de exploatare.
In Germania, pe postul TV ZDF este difuzat la finele anului trecut un documentar de o jumatate de ora. Cu titlul „Lacomia periculoasa. Riscanta cautare de gaze naturale in Germania”, filmul analizeaza in detaliu metoda fracking, riscurile si efectele sale de mediu.
In afara celor deja enumerate, jurnalistii germani dau peste crapaturi in peretii locuintelor din zonele proxime exploatarilor. Prin fracturarea rocii din adancime se produc mici cutremure subterane, care pot fisura si zidurile constructiilor de la suprafata. Proprietarii acestor locuinte sunt revoltati, casele lor devin fara valoare.
In Romania, grupului petrolier american Chevron si-a anuntat anul trecut intentia de explorare si se pare ca forajul va incepe deja anul acesta. „Presedintele Traian Basescu a vorbit, cu ocazia discursului din urma cu doua saptamani din Parlament, despre potentialul economic al exploatarii gazelor de sist din Romania”, scrie Hotnews.ro, cu prilejul mitingului de protest al barladenilor, din 22 martie.
5
17
