Invatamantul profesional se va modifica anul acesta. Un nou curriculum va fi lansat pentru clasa pregatitoare si a V-a. BAC-ul a recredibilizat profesorii. Sindicatele trebuie sa se redinamizeze. Fondurile europene atrase in invatamant au crescut substantial - acestea sunt coordonatele principale ale bilantului unui mandat de doi ani in functia de ministru al Educatiei. Descopera in text si o analiza a sistemului de invatamant german realizata de Deutsche Welle.

Daniel FuneriuFoto: HotNews.ro

Vezi aici raspunsurile lui Daniel Funeriu la intalnirea online cu cititorii.

Modificarile la invatamantul profesional:

Odata cu inceputul anului scolar 2012-2013 va intra in vigoare noua forma de invatamant profesional in Romania.

Daniel Funeriu:

  • Vor intra copii care termina acum clasa a noua pentru o perioada de doi ani. Ei vor face 60% practica in primul an si 75% in anul al doilea la locul de munca.
  • Vor intra doar copiii care au un contract intre elev, scoala si angajator pentru ca aceasta practica sa fie facuta la angajator.
  • Copiii vor primi cel putin 200 RON lunar pentru aceasta practica.
  • Vor fi 100 milioane Euro accesati din Fonduri Europene pentru a plati acesti bani inclusiv in cadrul firmelor. Firmele vor fi foarte implicate in procesul de selectie si in cel de obtinere a certificatului de calificare nivel III european.

Combaterea coruptiei in Educatie

Daniel Funeriu:

Cred ca in mare masura, prin ceea ce s-a intamplat la Bacalaureat, cadrele didactice s-au recredibilizat si le multumesc. Procedura de inscriere la clasa pregatitoare si la clasa intai ar trebui sa starpeasca aceasta coruptie.

Stim cu totii ce se intampla, dar nu o spunem. Eu din fosta mea functie ministeriala aveam o datorie de actiune, nu de vorba. Acum sigur am regasit libertatea vorbelor.

Sunt convins ca echipa care urmeaza la minister va continua pe aceeasi linie.

Funeriu versus Sindicate

Daniel Funeriu:

  • Unui cadru didactic nu i se poate lua fara acordul sau o suma din salariul brut nici pentru sindicat, nici pentru o asociatie, nici pentru nimic.
  • Sunt cateva lucruri care nu se negociaza. Nu am batut niciodata palma pe sub masa cu lideri sindicali pentru avantajul lor personal.
  • Relatia cadrelor didactice cu sindicatul trebuie sa fie una corecta. Atunci cand platesti cotizatia unui sindicat inseamna ca acel sindicat te reprezinta. 
  • Astazi, 7-8% din cadrele didactice isi platesc cotizatia de sindicat. Care este reprezentativitatea si credibilitatea unor lideri de sindicat care au in spate 7-8%. Cu un asa procent abia intri in Parlament.
  • Deci astept ca sindicatele sa se redinamizeze, sa se reformeze, sa se recredibilizeze si acest lucru va fi benefic pentru sistemul educational romanesc.
  • Ii invit pe toti profesorii sa plateasca o cotizatie la sindicatul sau la organizatia care ii reprezinta. Atat.
  • Nu este vorba de un razboi cu sindicatele. E vorba de aplicarea unei legi.
  • Stiu ca in Romania era ciudat cand chiar aplicai o lege, dar iata ca se poate.

Eliminarea testelor de admitere in clasa I la scolile cu predare in limbi straine

Robert Schwartz, redactor sef Deutsche Welle:

  • Vorbim despre Colegiul Goethe din Bucuresti unde limba germana nu este un scop in sine, ci este un instrument de lucru. Limba germana ca limba materna. Cred ca acesti copii care invata acolo fac parte dintr-o minoritate, e adevarat nu una etnica, ci una lingvistica.
  • Testul de limba este, cred eu, o discriminare pozitiva a copiilor care au invatat germana si vor sa lucreze mai departe in limba germana la un nivel ridicat.
  • Absolventii liceului german, nu numai din Bucuresti, devin punti de legatura intre Romania si Germania, intre Romania si Europa.
  • Nu trebuie distruse competentele si nu trebuie distruse nici avantajele pe care le ofera o scoala de tipul celei germane din Bucuresti.

Daniel Funeriu:

  • Nimeni nu distruge aceste competente.
  • Deciziile au fost luate strict in baza legislatiei in vigoare si vreau sa va spun ca principalul avocat al deciziilor luate cu care m-am consultat este chiar reprezentatntul comunitatii germane in Parlamentul Romaniei. 
  • Refuz orice sugestie de elitism la varsta de cinci sau sase ani. Cine vorbeste de elitism sau de selectie la cinci sau sase ani fie nu stie despre ce vorbeste, fie are conceptii care nu au nimic de-a face cu un copil la acea varsta.
  • Va imaginati ca un parinte al carui copil nu vorbeste limba germana va vrea sa-l dea la o scoala in limba germana?
  • Deciziile pe care le-am luat referitoare la invatamantul in limbile minoritatilor le-am luat conform cadrului legal, dupa nenumarate discutii. Daca se considera ca aceste decizii nu au fost optime, exista un nou ministru care trebuie convins de alternativa. Insa aceste decizii au fost luate cu tot ministerul si, dupa cum bine stiti, domnul Catalin Baba a fost secretar de stat pana ieri.

Atragerea de fonduri europene si banii in Cercetare

Daniel Funeriu:

  • Sunt multumit de rezultatele avute.
  • Atragerea fondurilor in cercetare functioneaza foarte bine. Comisia Europeana a spus ca cercetarea este un domeniu in care atragerea de fonduri a functionat foarte bine.
  • Nu am acum cifre exacte, insa sunt fonduri care au fost cheltuite corect si care vor fi in continuare cheltuite corect. 
  • Invatamantul profesional va fi finantat in mare parte din 100 milioane Euro fonduri europene.
  • Proiectul ELI a atras aproape 300 milioane din fonduri europene.
  • Cercetarea este un domeniu care functioneaza foarte bine. Bugetul alocat din fnduri publice romanesti pe 2011 a fost cu 43% mai mare decat in 2010. Dar banii nu sunt totul. Cum distribui acesti bani? Granturile au fost alocate pe baza unor evaluari facute exclusiv cu experti din strainatate - asta a fost o premiera. Banii din cercetare au mers catre oamenii importanti.
  • Mi-as fi dorit mai multi bani, evident, mi-as fi dorit sa se intample mai multe, dar cred ca ritmul in care cercetarea s-a dezvoltat e unul bun.
  • Si sa nu uitam: am dat o noua lege a cercetarii. Toate institutele din Romania vor fi evaluate, rezultatele vor aparea in martie aprilie, iar finantarea va fi pe baza de performanta.

Bilantul lui Funeriu

  • E greu de spus care e cea mai mare realizare a mandatului meu. Cred ca cel mai important lucru e ca am aratat ca e posibil. Am aratat ca se poate daca ai perseverenta, daca lupti, daca vii cu un concept bine gandit. Cred ca generic asta e cea mai mare realizare.
  • Sigur a fost Legea Educatiei care a facut multe: clasificarea universitatilor, ierarhizarea programelor de studii, reforma doctoratelor, reforma promovarii in universitati, clasa pregatitoare care va aduce 20.000 de copii la scoala.
  • In septembrie, 20.000 de copii care ar fi fost pe strada vor merge la scoala.
  • Faptul ca s-a pus in functiune mecanismul de elaborare a noului curriculum, lucru extrem de ficil, dar el s-a pus in functiune si va da rezultate curand.
  • Invatamantul profesional este fundamental. Un invatamant profesional modern.
  • Alocarea banilor din cercetare pe criterii de excelenta.
  • Si faptul ca am depus acum doua zile la Comisia Europeana proiectul ELI de la Magurele. Cred ca este cel mai mare proiect de cercetare pe care Romania l-a avut vreodata.
  • Sprijinul premierului Boc a fost din prima secunda. Fara el si fara sprijinul presedintelui nimic nu s-ar fi putut realiza.
  • Sunt multe lucruri pe care as fi vrut sa le vad incheiate, sunt multe lucruri pe care as fi vrut sa le duc la bun sfarsit. Criza economica a facut ca noi sa nu avem resurse sa facem anumite lucruri. De exemplu, este fundamentala cresterea calitatii cadrelor didactice. Aici cred ca este punctul cheie.
  • Avand in vedere resursele pe care le-am avut, timpul la dispozitie si contextul politic, am asezat sistemul pe un fagas normal, pe unul temeinic. Romania nu a avut niciodata un sistem legislativ in educatie atat de complet si atat de bine articulat.
  • In perioada care va urma va trebui sa alocam resurse pentru formarea cadrelor didactice. Vreau sa fac o destainuire. Urma sa o fac in luna martie, dar pot sa o fac acum. 
  • Eu am luat decizia sa nu ne grabim cu un nou curriculum. Un nou curriculum intr-un sistem in care cadrele didactice nu au fost suficient de bine pregatite, un curriculum care sa aduca nevoia de modernizare, dar nici sa prezinte o ruptura in procesul educational al copiilor trebuie introdus atunci cand lucrurile sunt pregatite. 
  • E usor de scris un nou curriculum, e usor de pus pe masa, dar este foarte greu de aplicat. Ar fi fost o decizie gresita daca am fi inceput cu un nou curriculum intr-un sistem care nu era atat de bine organizat si cu cadre didactice care nu erau pregatite sa-l puna in practica. 
  • Introducerea noului curriculum este garantata pentru 2012 la clasa pregatitoare si la clasa a V-a. La restul se va intampla gradual pe masura ce tot angrenajul se pune in functiune ca sa putem sa ducem la bun sfarsit modificarea curriculara.
  • In Educatie, acum, salarizarea este facuta riguros. Consider ca salarizarea este una din problemele fundamentale ale sistemului. Salariile sunt prea scazute. Din pacate atat isi poate permite Romania astazi.
  • Cel mai bun mod de a creste salariile este sa facem economia sa functioneze. Iar invatamantul profesional, performanta in invatamantul superior este ceea ce va face Romania sa functioneze. 

ANALIZA A SISTEMULUI EDUCATIONAL GERMAN (Deutsche Welle)

Educatia, soldat in razboiul impotriva crizei

Ca si cultura, educatia este, in Germania, atribut al guvernelor regionale - dar se deruleaza in paralel cu politicile de natura economica si sociala, ambele fiind nu doar apanajul landurilor ci si al Executivului federal. Or, primul interes este pastrarea rangului de campion mondial al competitivitatii detinut de Germania. Asadar, strategiile, desi specifice fiecarui land, functioneaza intr-un mecanism deopotriva integrat dar si maleabil. Si, lucru important: sistemul educational este, pe toate palierele sale, unul puternic orientat spre formare, si nu literalmente informativ.

Asadar: nu doar fuga investitorilor spre pietele mai ieftine de munca determina maleabilitate ci si imbatranirea populatiei dar, mai ales, schimbarea la fata a cererii. In zadar mai ies de pe bancile scolii sau din anii de ucenicie proverbialii mesteri si ingineri capabili sa faca o masina care tine pana la sfarsitul lumii si chiar dupa. Societatea tine oricum greu pasul cu progresul galopant, vine mereu in urma posibilitatilor oferite de tehnologie; o exploateaza, in loc sa si-o asume. Pana la urma, e inevitabil. Or, ca atare, admitea si ministrul federal al Educatiei, Annette Schawvn, ansamblul educational german trebuie sa se reorienteze structural, anume, catre stiinta si creativitate, sa ofere pietei un alt fel de perfectionisti, anume, in domeniul serviciilor si inovatiei. Educatia de baza ramane fundamentala dar educatia permanenta castiga o importanta semnificativa. Altfel spus: timpul petrecut in segmentul educational al vietii trebuie optimizat.

Excelenta se pregateste la toate nivelele

Exista, din 2004, o serie intreaga de initiative stimulative lansate prin programe guvernamentale in colaborare cu mediul economic, avand drept obiectiv exploatarea ideala a creativitatii si apritudinilor.

Un exemplue este asa-numitul impact national pentru specializare si crestere a noilor specialisti, incheiat intre executivul federal, autoritatile de land si asociatiile patronale din economia germana. Se ofera, astfel, oricarui tanar posibilitatea de a opta in deplinatatea dorintelor si aptitudinilor si trebuie accentuate aceste doua aspecte mai ales in contextul in care stilul traditional de pregatire generalista a fost amendat serios, in ultimii ani, de rezultatele studiilor PISA.

Un accent deosebit se pune, in fazele puternic formative ale ciclului educational, in cei in medie trei ani petrecuti in scolile post-secundare, pe practica. O practica reala (sigur, diferentele culturale fac in buna masura diferenta, la acest capitol, dar discutia tine de alt subiect). Responsabilitatea se manifesta deopotriva la nivelul ucenicilor cat si al celor ce ofera informatia. Fara a fi un proces de formare profesionala, ele ofera premisele unei integrari mai eficiente in mecansimul de pregatire la locul de munca. Acesta din urma functioneaza cu rateuri iminente, in contextul economic actual - dupa un sistem dual, imbinand clasele scolare si exercitiul practic. Este deseori o povara (birocratica si financiara) pentru antreprenori, dar pentru a imbunatati contextul, statul a derogat companiile de responsabilitatea ulterioara fata de invatacel (care poate fi pastrat in firma dar nu in mod obligatoriu); pe de alta parte, statul finanteaza si organizeaza cursuri de educare profesionala specializata in scoli sau colegii profesionale.

Inteligenta, la mare pret

Mediile academice primesc, de asemenea, ratia lor de suport guvernamental si, asta, intr-o maniera sensibila. Cercetarea si inovatia sunt prioritati nationale. Germania, tara a ideilor este o strategie federala de aceelerare a progresului in materie de inalta tehnologie, aplicata in 17 domenii cu bataie spre viitor cum ar fi nanotehnologia, protectia mediului sau medicina. Functioneaza, astfel, 750 de institutii de cercetare finantate din bugetul public, cu peste 500.000 de angajati permanenti si peste 250.000 de colaboratori. Relevanta cercetarii in preocuparile federale este data, insa, de dimensiunea bugetului alocat: 61,5 miliarde de euro. La aceasta suma se adauga investitiile in inovatie si inventica ale companiilor si diversele fundatii functionand pe langa centrele academice de excelenta sau pe langa retelele de cercetare. Destinatarii finantarilor sunt deopotriva proiecte cat si cercetatorii individuali care promit sa aduca plus valoare economiei Germane. Inutil de spus ca, in competitia cu progresul, Germania este interesata si de absorbtia de inteligenta deschidere fara precedent, cu schimbari structurale ce au atins inclusiv norme cu valoare constitutionala.