Legea ANI este din nou supusa discutiilor in Comisia Juridica a Camerei Deputatilor. Deputatul UDMR Marton Arpad a propus mai multe amendamente prin care atributiile ANI ar fi mult reduse. Printre propunereile deputatului UDMR se numara si eliminarea declaratiilor de avere pentru candidati, eliminarea posibilitatii ANI de a cere informatii de la institutiile statului pentru verificarea averilor si eliminarea obligatiei de a afisa declaratiile de avere pe site-ul institutiei. De asemenea, contractele incheiate de o persoana aflata in conflict de interese si care fac obiectul conflictului de interese nu mai sunt anulate.

Marton Arpad, UDMRFoto: AGERPRES

• Marton Arpad: Am eliminat articolele declarate neconstitutionale. Eu doresc o lege ANI aplicabila si corecta. Vezi in text ce modificari propune deputatul UDMR
• In 2006 tot Marton Arpad a fost varful de lance al UDMR pentru restrangerea atributiilor ANI.
  

La inceputul lunii septembrie, deputatul Tudor Ciuhodaru a depus la Camera Deputatiloro propunere legislativa de modificare a legii ANI prin care parlamentarii, alesii locali, functionarii si persoanele care intra sub incidenta legii ar trebui, pe langa declaratia de avere si cea de integritate, sa isi declare si studiile.

Aceasta propunere a ajuns in discutie la Comisia Juridica a Camerei Deputatilor. Aici, deputatul UDMR, Marton Arpad, a depus mai multe amendamente care insa nu au legatura cu propunerea lui Tudor Ciuhodaru. Deputatul UDMR a propus eliminarea mai multor articole din legea ANI.

Spre exemplu, Marton Arpad a propus eliminarea obligativitatii ca persoanele care candideaza la alegeri, indiferent de ce alegeri ar fi vorba, nu mai sunt obligate sa depuna o declaratie de avere. Deputatul doreste sa elimine si publicarea declaratiilor de avere si interese pe site-ul ANI.

Doua din cele mai importante articole pe care deputatul Marton Arpad doreste sa le elimine sunt articolele 15 si 16. Acestea permit inspectorilor de integritate sa solicite “tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice, altor persoane juridice de drept public sau privat, precum şi persoanelor fizice, documentele şi informaţiile necesare desfăşurării activităţii de evaluare”.

De asemenea, ar urma sa fie eliminat articolul care permite ANI sa declare starea de incompatibilitate pentru un ales sau functionar in declaratia caruia s-au determinat, in urma investigatiei ANI, diferente majore intre averea declarata si cea reala.

A fost eliminat si articolul care spune ca, “in cazul unui conflict de interese, daca au legatura cu situatia de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse, cu incalcarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absoluta”. Altfel spus contractele incheiate de o persoana aflata in conflict de interese vor ramane in picioare. Vezi cazul Botis unde contractele au fost anulate tocmai pe baza acestei prevederi.

Marton Arpad a declarat pentru HotNews.ro ca a propus eliminarea articolelor din legea ANI pentru ca ele au fost declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala si ca astfel doreste sa creeze o lege ANI mai buna. Citeste mai jos explicatiile deputatului UDMR:

Descarca fisierul audio in format MP3

• Am propus eliminarea obligativitatii ca persoanele care candideaza la alegeri pentru ca aceasta lege este aplicata persoanelor care au obtinut demnitatea publica si nu celor care urmeaza sa obtina. Se urmareste averea persoanei cand intra in functie si cand iese din functie. Momentul candidaturii nu are nici o relevanta. Practic, aceasta prevedere ingreuneaza activitatea ANI pentru ca sunt foarte multi candidati.
• Am propus eliminearea articolului 15 pentru ca acest articol a fost declarat neconstitutional si apoi a fost repus in lege. El ramane insa tot neconstitutional. Si restul articolelor pe care le-am propus pentru eliminare au fost declarate neconstituionale.
• Problema ANI este ca se doreste a fi un organism care nu face parte din Justitie, nu se regaseste in capitolul de justitie. Mai mult, chiar pe langa faptul ca nu sunt magistrati cei care lucreaza acolo nu sunt nici macar juristi si habar nu au de legislatia in vigoare. Ca atare nu pot emite decizii de natura unor instante.
• Prin amendamentele mele, ramane in vigoare competenta ANI de a sesiza organul competent daca depisteaza o problema. ANI trebuie sa observe si sa sesize. ANI nu face parte din puterea judecatoreasca. Trebuia sa se reglementeze ca o parte din Inalta Curte sau Curtile de Apel sa se ocupe de aceasta problema si totul era in regula. Numai in Romania exista aceasta institutie. S-a inventat ceva ce nu face parte din puterea judecatoreasca.
• Orice persoana care este afectata de aceasta lege ataca legea la Curtea Constitutionala pentru ca legea este proasta. Eu doresc sa fac o lege buna si aplicabila.
• Pe mine nu ma intereseaza ce spune opinia publica in privinta propunerilor mele. Aceasta lege nu vorbeste numai despe parlamentari. Aceasta lege afecteaza 2 milioane de oameni care activeaza in domeniul public. Drepturile acestor cetateni sunt lezate de unele din prevederile legii. E posibil sa avem un stat comunist la care foarte multe persoane ar dori sa revenim. Eu nu doresc asta. Eu doresc o lege ANI aplicabila si corecta.

Citeste mai jos lista cu articolele din legea ANI propuse spre eliminare de catre deputatul UDMR Marton Arpad:

• Art. (4) Persoanele care candidează pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, membru din România în Parlamentul European, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar sunt obligate să îşi declare averea şi interesele.
  

• Art. (5) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale persoanelor prevăzute la alin. (4) se depun la Biroul Electoral Central sau, după caz, la biroul electoral de circumscripţie, odată cu declaraţia de acceptare a candidaturii, în două exemplare. Biroul Electoral Central şi biroul electoral de circumscripţie transmit un exemplar al declaraţiilor de avere şi al declaraţiilor de interese la Agenţie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunere. 
  

• Art. (6) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor pentru funcţia de Preşedinte al României, întocmite potrivit anexelor nr. 1 şi 2, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

• Art. (7) Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese ale candidaţilor pentru funcţia de deputat, senator, consilier judeţean, consilier local, preşedinte al consiliului judeţean sau primar, întocmite potrivit anexelor nr. 1 şi 2, se afişează pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de 10 zile de la data primirii.   
  

• Alineatul (6) al articolului 12.  6)Agenţia asigură afişarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepţia localităţii unde sunt situate, a adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii. Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese se menţin pe pagina de internet a Agenţiei pe toată durata exercitării funcţiei sau mandatului şi 3 ani după încetarea acestuia şi se arhivează potrivit legii.
  
• Articolele 15 şi 16 Art. 15 (1) Pe parcursul desfăşurării evaluării, inspectorul de integritate poate solicita tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice, altor persoane juridice de drept public sau privat, precum şi persoanelor fizice, documentele şi informaţiile necesare desfăşurării activităţii de evaluare, cu obligaţia păstrării confidenţialităţii.

• (2)La solicitarea motivată a inspectorului de integritate, persoanele fizice şi juridice, conducătorii autorităţilor, ai instituţiilor sau ai societăţilor publice ori private, precum şi cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestuia, în termen de cel mult 30 de zile, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele solicitate potrivit prevederilor alin. (1), indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea lucrării. 
  
• Art. 16 (1)Pentru lămurirea tuturor aspectelor privind diferenţele semnificative, în sensul prevederilor art. 18, poate fi efectuată o expertiză extrajudiciară, potrivit legii, cu acordul persoanei a cărei avere este supusă evaluării.

• (2)Persoana a cărei avere este supusă evaluării are dreptul să-şi aleagă un expert asistent, pe cheltuială proprie, în condiţiile prevederilor alin. (1).
• (3)În cazul în care persoana a cărei avere este supusă evaluării nu îşi dă acordul pentru efectuarea expertizei, inspectorul de integritate poate solicita judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul persoana cercetată admiterea efectuării unei expertize extrajudiciare, pe cheltuiala Agenţiei.   
  

• Art. 17 alineatul (6) Persoana a cărei declaraţie de avere a fost supusă evaluării, fiind identificate diferenţe semnificative, în sensul prevederilor art. 18, este considerată incompatibila.

• Art 19 alineatul (2)Organele fiscale şi organele de urmărire penală vor informa trimestrial Agenţia asupra măsurilor luate în dosarele transmise potrivit prevederilor alin. (1)

• articolul 23 (1) In cazul unui conflict de interese, daca au legatura cu situatia de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse, cu incalcarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absoluta. 
(2) Actiunea in constatarea nulitatii absolute a actelor juridice sau administrative incheiate cu incalcarea obligatiilor legale privind conflictul de interese poate fi introdusa de Agentie chiar daca persoana in cauza nu mai detine acea functie. 
(3) Instanta va putea dispune motivat, pe langa constatarea nulitatii absolute, si repunerea partilor in situatia anterioara. 


• Alineatele (2), (3) şi (4) al articolului 25 se abrogă. Persoana eliberata sau destituita din functie potrivit prevederilor alin. (1) sau fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului.

• Daca persoana a ocupat o functie eligibila, nu mai poate ocupa aceeasi functie pe o perioada de 3 ani de la incetarea mandatului. In cazul in care persoana nu mai ocupa o functie sau o demnitate publica la data constatarii starii de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdictia de 3 ani opereaza potrivit legii, de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de confirmare a existentei unui conflict de interese sau a unei stari de incompatibilitate. 
(3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din functie ori, dupa caz, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarii aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective. 
(4) Prin derogare de la dispozitiile legilor speciale care reglementeaza raspunderea disciplinara, sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a savarsirii unor abateri dintre cele cuprinse in prezenta lege nu pot consta in mustrare sau avertisment.

• Alineatele (2) şi (3) art 26 (2) Sanctiunea disciplinara se dispune si in cazul in care raportul de evaluare al Agentiei a fost comunicat si organelor de urmarire penala, potrivit prevederilor Art. 21 alin. (4). 
(3) Prin derogare de la dispozitiile legilor speciale care reglementeaza raspunderea disciplinara, sanctiunea poate fi aplicata in termen de cel mult 6 luni de la data ramanerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale. In cazul in care cauza de incompatibilitate a incetat inainte de sesizarea Agentiei, sanctiunea disciplinara poate fi aplicata in termen de 3 ani de la incetarea cauzei de incompatibilitate, daca legea nu dispune altfel.

Istoricul tentativelor UDMR de a modifica legea ANI

UDMR nu este la prima tentativa de a restrange competentele ANI. In iunie 2010 senatorul Gyorgy Frunda a reusit sa impuna cateva amendamente care practic amputau preogative ANI. Prevederile legii elimnate de senatorul Frunda au fost reintroduse de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor iar legea a fost votata cu toate articolele ulterior.

In aprilie 2010 legea de functionare a ANI a fost din nou afectata dupa ce avocata Alice Draghici a ridicat mai multe exceptii in in dosarul Bradisteanu, in cazul caruia ANI a propus confiscarea sumei de 3,6 milioane de euro. Inca inainte ca ANI sa functioneze UDMR a fost contestat vocal atributiile si necesitatea institutiei. In 2006 tot UDMR a fost partidul care a propus amendamente in parlament prin care atributiile ANI sa fie reduse. In 2006 tot Marton Arpad a fost varful de lance al UDMR pentru restrangerea atributiilor ANI