Centrul National al Cinematografiei despre finantarea filmelor lui Thomas Ciulei: Cel mai simplu este sa se hotarasca in instanta

de V.M.     HotNews.ro
Miercuri, 30 septembrie 2015, 19:26 Actualitate | Cultură

Thomas Ciulei - regizor
Foto: Hotnews
Anca Mitran, directorul Centrului National al Cinematografiei (CNC), a declarat pentru Mediafax, referitor la faptul ca Thomas Ciulei a acuzat "atitudinea destructiva" a Consiliului, ca problemele se vor rezolva cel mai simplu in instanta, precizand ca filmele tatalui acestuia, Liviu Ciulei, sunt in patrimoniul national.

Thomas Ciulei a fost prezent, marti, in sedinta de consiliu al Centrului National al Cinematografiei (CNC), iar subiectul principal al discutiei a fost cea de-a patra transa din suma de 2.000.000 de lei pe care casa de productie Europolis Film, detinuta de Ciulei, trebuia sa o primeasca de la CNC conform unui contract de finantare. Contractul incheiat cu institutia de stat a expirat din luna martie 2013, potrivit directorului general al CNC.

Thomas Ciulei a produs, in perioada 2010 - 2013, filmele "Matei Copil Miner", de Alexandra Gulea, si "2+2", in regie proprie, care au beneficiat de o parte din finantarea din partea Televiziunii Romane. Potrivit regizorului si producatorului, institutia, in urma dificultatilor financiare, nu si-a onorat la timp obligatiile asumate prin contract, lucru care a dus la depasirea perioadei contractuale de predare a filmelor la CNC de catre firma producatoare Europolis Film, care a intrat in faliment.

"Acesta este marul discordiei - faptul ca nu i se acorda celelalte transe. Contractul a expirat in martie 2013, astfel, nu exista suport legal si nu putem face asta. Semnand contractul de productie, trebuia sa isi asume clauzele. Acestia sunt bani publici si exista fiscalitate. In plus, avea in lege instrumente sa suspende sau sa prelungeasca acest contract, dar nu a facut-o", a declarat Anca Mitran, directorul general al CNC, pentru Mediafax.

Potrivit directorului general al CNC, in aceeasi situatie mai sunt 11 producatori.

"Ca orice act administrativ, acesta poate fi atacat in justitie, iar daca instanta ii va da dreptate, nu am nicio problema sa i se acorde banii. Noi discutam strict de sumele acordate de CNC, nu avem nicio legatura cu finantarea din partea Televiziunii Romane. Cel mai simplu este sa se hotarasca in instanta", a mai spus Mitran.

"Consiliul a fost de acord in unanimitate sa nu i se acorde cea de-a patra transa", a completat Anca Mitran.

Referitor la decizia privind interzicerea de la difuzare publica in Romania a filmelor sale si ale tatalui sau, Liviu Ciulei, Anca Mitran a spus ca Thomas Ciulei o va lua pe propria raspundere. "Legea nu-i recunoaste drepturi patrimoniale. Toate filmele lui Liviu Ciulei sunt realizate cu fonduri de la stat si apartin patrimoniului national. Thomas Ciulei nu are niciun drept sa interzica difuzarea filmelor tatalui sau, este strict pe raspunderea dansului", a declarat pentru Mediafax directorul general al CNC.

In ceea ce priveste restaurarea filmelor, in special a peliculei "Padurea Spanzuratilor", pentru care Thomas Ciulei isi dorea ca aceasta sa fie facuta "la cele mai inalte exigente", Anca Mitran spune ca "pelicula nu avea nevoie de restaurare".

Thomas Ciulei mentiona la inceputul saptamanii faptul ca Fundatia World Cinema Foundation, infiintata de Martin Scorsese, a dorit sa ofere un proiect de restaurare a filmului "Padurea Spanzuratilor", in valoare de peste 200.000 de euro. De cealalta parte, membri ai Consiliului CNC declara ca nu s-a gasit, din 2008 pana in prezent, nicio solicitare oficiala transmisa Consiliului privind aceasta oferta.

"Negativele sunt intr-o stare buna. Filmele trebuie digitalizate, nu restaurate", a mai spus Anca Mitran, iar despre acuzatia lui Thomas Ciulei de "cenzurare" a filmului "Padurea spanzuratilor", directorul general al Centrului National al Cinematografiei spune ca acest lucru nu s-a intamplat niciodata. "Filmul a fost scurtat in anii '70, din cauza faptului ca era foarte lung, iar in arhiva exista ambele variante ale acestuia", a completat Mitran.

Regizorul si producatorul Thomas Ciulei a decis luni ca, din 19 octombrie, sa nu mai acorde dreptul de difuzare publica in Romania a filmelor sale si ale tatalui sau, Liviu Ciulei, din cauza "atitudinii destructive a Centrului National al Cinematografiei", a declarat acesta pentru Mediafax.

"Sunt mostenitor unic al drepturilor de autor pentru filmele lui Liviu Ciulei si autor pentru ale mele, astfel, am tot dreptul. Este decizia mea si, pana acum, nu au fost incalcari decat in ceea ce priveste site-urile pe care au fost link-uri", a mai spus acesta.

Exceptie de la aceasta "masura extrema", cum o numeste, vor face proiectiile in institutiile de invatamant, a transmis Thomas Ciulei.

"Am fost nevoit sa ajung la aceasta masura extrema in urma atitudinii destructive ale Centrului National al Cinematografiei legate de restaurarea filmelor lui Liviu Ciulei si a tratamentului discriminatoriu si destructiv legat de productiile mele", a notat Thomas Ciulei in comunicatul transmis.

In finalul comunicatului, Ciulei catalogheaza atitudinea Centrului National al Cinematografiei ca fiind "discriminatorie, destructiva si in contradictie cu obiectivele formulate in legea Cinematografiei: "dezvoltarea industriei filmului din Romania", si "incurajarea initiativei private in domeniile creatiei, finantarii si productiei (...) filmelor romanesti sau celor realizate cu participare romaneasca" (Art. 2 a, b.)".

Liviu Ciulei (nascut pe 7 iulie 1923, la Bucuresti, si decedat 24 octombrie 2011, la Munchen) a studiat teatrul, la Conservatorul Regal de Muzica si Teatru din Bucuresti, iar apoi arhitectura. A debutat ca actor in 1946, jucand rolul lui Puck in "Visul unei nopti de vara" la Teatrul Odeon din Capitala. Ulterior s-a alaturat echipei Teatrului Municipal din Bucuresti, actualul Teatru Bulandra, unde a debutat ca regizor in 1957, punand in scena "Omul care aduce ploaia" de Richard Nash. Liviu Ciulei, descris de Newsweek drept "una dintre cele mai indraznete si provocatoare figuri ale scenei internationale", a fost numit, de altfel, director onorific al Teatrului Bulandra, in semn de apreciere pentru creatia sa artistica.

Cariera spectaculoasa a lui Liviu Ciulei include peste 20 de filme, la care a lucrat in calitate de regizor, actor sau scenarist, precum si numeroase spectacole de teatru, unde si-a pus semnatura ca regizor, scenograf sau actor, aceste productii fiind recompensate de-a lungul timpului cu distinctii prestigioase.

Filmografia sa include, alaturi de unul dintre titlurile care au marcat istoria cinematografiei romanesti, "Padurea Spanzuratilor", si "O scrisoare pierduta" (1977), "Valurile Dunarii" (1959) si "Eruptia" - debutul sau in regia de film, din 1957.

Despre scena finala a filmului "Padurea spanzuratilor", Liviu Ciulei spunea, cu cateva luni inainte de a muri, ca este cea mai buna pe care a filmat-o vreodata. "Padurea Spanzuratilor" a primit, in anul 1965, premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.

"Valurile Dunarii", cel de-al doilea film semnat de Liviu Ciulei, a fost recompensat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary, in 1960.

Printre distinctiile obtinute de Liviu Ciulei se mai numara premiul UNITER, in 1996, premiul de Excelenta UNITER, 2001, premiul de excelenta in cinematografia romana, 2002.

Experientei de regizor, actor, scenograf si scenarist i s-a adaugat cea de director artistic, Liviu Ciulei ocupand aceasta pozitie, timp de zece ani, pentru Teatrul "Bulandra" din Bucuresti, dar si pentru Teatrul "Tyrone Guthrie" din Minneapolis.

De asemenea, Liviu Ciulei, tatal regizorului de film Thomas Ciulei, a fost profesor de teatru la doua universitati prestigioase, Columbia University si New York University, dar si membru de onoare al Ordinului Arhitectilor.

Thomas Ciulei, in varsta de 50 de ani, a urmat studii de cinematografie la Munchen si New York. A regizat si produs filme, punand un mare accent pe documentare. In comunicatul remis luni, regizorul mai spunea ca stie ca in Romania sunt putine conditii pentru a face film documentar, deoarece televiziunile si cinematografele nu sunt interesate de aceste productii, dar nu a renuntat niciodata la acest gen brut si onest de film. In schimbul fidelitatii regizorului, documentarele i-au adus multe premii internationale. Printre cele mai importante filme ale sale se numara "Gratian" (1995), "Nebunia capetelor" (1997), "Asta e" (2001) si "Podul de flori" (2008).












[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
1797 vizualizari
  • 0 (2 voturi)    
    instantele sint foarte specializate la noi!!!! (Miercuri, 30 septembrie 2015, 20:02)

    anaerobik [anonim]

    Anca Mitran e o proasta daca isi inchipuie ca permisiunea de utilizare/difuzare/exploatare a unei opere in termenul de protectie a drepturilor patrimoniale are legatura cu legislatia patrimoniului cultural. Faptul ca avem un termen comun - patrimoniu, -al - in doua legi permite numai prostilor intersectarea efectelor juridice. Instanta ce poate constata sau decide? ca Ciulei e autor? Opera cinematografica este una comuna, e drept, dar daca nu exista un agrement de dispozitie de cesiune a drepturilor intre titularii drepturilor de autor/conexe fiecare isi manifesta dreptul de a pemite cesiunea. Mai spinoasa este lipsa drepturilor conexe, definite in legea 8/1996, in Decretul din 1956. In acel decret pina si dreptul de autor salarial revenea autorului salariat dupa 2 sau 3 ani.


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri