VIDEO-FOTOGALERIE De ce nu are Bucurestiul cladiri noi emblematice

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Joi, 11 decembrie 2014, 11:50 Actualitate | Administratie Locala

Patinoar Flamaropol
Foto: Hotnews
In ultimii ani, cele mai mari proiecte publice demarate de Primaria Capitalei - reamenajarea bd-ului Magheru, reamenajarea Caii Victoriei, Sala Polivalenta, reconstructia patinoarului Flamaropol, Academia de Tenis, Spitalul Gomoiu, Spitalul Foisor - au fost facute fara concurs de arhitectura. Primaria a facut doar licitatie pentru desemnarea constructorului care face la pachet si solutia de arhitectura, iar castigatoare a fost desemnata oferta cu pretul cel mai scazut. In majoritatea cazurilor nici macar nu se cunoaste arhitectul sau biroul de arhitectura care s-a asociat cu constructorul si face proiectul. Specialistii in domeniu sunt de parere ca acest lucru explica de ce Bucurestiul nu are cladiri publice de o calitate arhitecturala exceptionala, majoritatea fiind catalogate drept "urate".

Singurul concurs realizat de Primaria Capitalei este cel pentru reamenajarea Pietei Universitatii
, care a fost un fiasco deoarece concursul a fost mai mult de forma, iar municipalitatea nu a implementat pana la capat proiectul castigator. Acum, Piata Universitatii este un desert de beton. In ciuda criticilor facute de presa si de societatea civila, Primaria Capitalei nu s-a tinut de cuvant nici macar sa planteze vegetatie in piata, asa cum a promis.


"Am o parere foarte proasta ca Primaria Capitalei nu face concurs de arhitectura pentru aceste proiecte. Din pacate se pierde sansa de a pregati niste constructii de calitate. Calea spre calitate este concursul de arhitectura. Solutia Design&Build este cea mai paguboasa din punct de vedere a sanselor de a obtine calitatea, cea mai riscanta, depinzand mult prea mult de norocul ca cei care castiga licitatia, cu preturile cele mai mici, sa fie realmente furnizorii unei solutii de calitate. Aceasta sansa este foarte mica. In al doilea rand, nu permite clientului, respectiv primariei, sa decida intai proiectul pe care vrea sa-l faca, iar mai apoi asupra modului si costurilor de implementare. Eu inteleg cum s-a ajuns la acest design&build. Este solutia confortabila pentru Primarie deoarece face un contract in loc de doua, ceea ce inseamna un efort mai mic de negociere si un timp mai scurt de realizare a obiectivului. Numai ca pe langa aceste avantaje, dezavantajele sunt prea mari deoarece risti banii publici. Autoritatile trebuie sa garanteze calitatea in investitiile publice, nu sa riste banii nostrii", a explicat Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania pentru HotNews.ro.

"Toate investitiile publice din domeniul urbanismului / arhitecturii in Bucuresti raman in mare masura invaluite in mister - de la justificarea lor pana la selectia proiectantilor. Proiecte care, intr-o ordine normala, ar trebui sa constituie obiectul unor dezbateri si a unor concursuri publice de urbanism / arhitectura, sunt adjudecate numai prin licitatii "la pachet", in care proiectarea este subordonata executiei si in care criteriul absolut este cel al pretului cel mai scazut", spune si Dan Marin, arhitect si membru in Comisia de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei.

O problema este si ca cetatenii sunt pusi in fata faptului implinit dupa ce se decide castigatorul licitatiei, care prezinta si proiectul de arhitectura si nu mai pot avea obiectii in ceea ce priveste proiectul.

"La nivel european se discuta foarte serios de participarea cetatenilor, a comunitatilor, la procesul de decizie. Prin acest contract design&build comunitatile sunt excluse. Ele nu au posibilitatea sa reactioneze si sunt puse in fata faptului implinit. Daca se organizeaza un concurs, daca se parcurg acesti pasi, ai posibilitatea sa ai participarea comunitatilor si ceea ce realizezi este acceptat de comunitate", este de parere Tiganas.


Dan Marin, arhitect si membru in Comisia de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, spune ca sunt situatii in care nici macar nu se cunoaste numele arhitectului care a facut proiectul pentru o lucrare publica.

"De exemplu, nu am aflat niciodata cine sunt arhitectii noii Sali Polivalente din Bucuresti, un proiect important, care merita un concurs international de arhitectura si care a fost lasat ¬ de ce oare - in sarcina exclusiva a unor firme de constructii. Uneori, chiar natura reala a problemei este in mod grav deformata. De pilda, remodelarea Caii Victoriei, reamenajarea spatiilor pietonale de pe Bulevardul Magheru sau de pe Bulevardul Unirii nu au fost lucrari de reabilitare a infrastructurii rutiere, asa cum au fost prezentate, ci lucrari care au schimbat in mod substantial imaginea acestor artere. Reabilitare inseamna inlocuirea materialelor existente, uzate, cu alte materiale, noi, or, ceea ce s-a intamplat in realitate a fost cu totul altceva. Nu au fost (doar) lucrari ingineresti, ci (in primul rand) lucrari de urbanism / arhitectura: s-a schimbat profilul transversal al zonelor pietonale ¬ pe Calea Victoriei, chiar al intregii artere , s-au amenajat spatii pietonale cu o noua organizare a solului, au aparut noi materiale, piese de mobilier urban, corpuri de iluminat etc. Eu nu imi amintesc insa sa fi asistat vreodata la o discutie publica referitoare la aceste lucrari - incepand cu faza de initiere, nu imi amintesc ca Ordinul Arhitectilor din Romania sau alta organizatie profesionala din acest domeniu sa fi participat la procedurile de achizitie, nu imi amintesc sa fi vazut aceste proiecte supuse avizarii vreunei comisii tehnice de specialitate (PMB, Ministerul Culturii)", spune acesta.

O alta problema este ca in acest fel se limiteaza si accesul arhitectilor in mod egal la aceste lucrari. Astfel, daca un arhitect nu are o relatie cu un anumit constructor sau cu Primaria, nu are cum sa ajunga la acea lucrare.


Cum se intampla in alte tari


"In strainatate exista mai multe formule si depinde de la caz la caz. Exista tari in care toate investitiile publice de maxima importanta se fac prin concurs de arhitectura existand lege in acest sens, in special in tarile scandinave. Aceeasi regula este si la investitii care depasesc o anumita suma. La celelalte nu este obligatoriu, dar de multe ori se alege si aici varianta concursului. La obiectivele de importanta nationala se fac super-concursuri - concursuri internationale -  tocmai pentru a creste sansele ca acel proiect sa devina unul de valoare exceptionala. Aceste concursuri se fac dupa regulile Uniunii Internationale a Arhitectilor. Asa ceva se intampla acum in Ungaria, unde s-a lansat un concurs pentru un parc al muzeelor in Budapesta", a explicat Serban Tiganas, presedintele OAR. 

Studiu de caz - Tate Modern

Cladirea in care astazi functioneaza muzeul Tate Modern a functionat pana in 1981 o centrala electrica. In 1995 autoritatile au organizat un concurs de arhitectura pentru transformarea cladirii in muzeu de arta contemporana - Tate Modern. Concursul a fost castigat de celebrii arhitecti Herzog & de Meuron, iar rezultatul a fost unul spectaculos. Reconversia cladirii a costat 137 milioane de lire.


Interior Tate Modern in prezent



La deschidere conducerea muzeului se astepta ca muzeul sa primeasca anual circa doua milioane de vizitatori insa in primul an au fost circa 5 milioane de vizitatori.

Datorita numarului mare de vizitatori, in urma cu cativa ani s-a luat decizia de extindere a muzeului, facandu-se din nou concurs de arhitectura. Si acest concurs a fost castigat de prestigiosii arhitecti Herzog & de Meuron. Acum cladirea este in lucru si se estimeaza ca va fi inaugurata in 2016.Investitia este estimata la circa 130 milioane de lire.


Simulare cum va arata muzeul Tate Modern dupa extindere - cladirea noua


the TATE modern project by herzog & de meuron from designboom on Vimeo


Lucrari facute de Primaria Capitalei fara concurs de arhitectura


  • Modernizare bd. Magheru
Primaria Capitalei a finalizat in aceasta primavara lucrarile de reamenajare a spatiilor publice de pe bulevardul Magheru - trotuarul de pe partea dreapta cum mergi de la Romana spre Universitate. Lucrarile au inceput in toamna anului 2012 si au fost executate de firma Tehnologica Radion, proiectul fiind realizat de firma Procons. Costul total al lucrarilor, care include si proiectarea, este de 7,6 milioane de lei.


Cum arata bd. magheru dupa reabilitare

Presa si cetatenii au aflat de intentia municipalitatii de a face aceasta lucrare abia cand a inceput santierul si nu se cunoaste ce arhitect a facut proiectul pentru modernizarea acestui spatiu public. Administratia Strazilor a raspuns la solicitarea HotNews.ro ca proiectantul si constructorul sunt Tehnologica Radion si Procons. Nu s-a facut concurs de arhitectura desi este una dintre cele mai importante artere din Capitala.

  • Reamenajare trotuare Calea Victoriei
Lucrarile de largire a trotuarelor de pe Calea Victoriei si amenajarea unei piste pentru biciclete au inceput in aceasta primavara fiind realizate de Administratia Strazilor Bucuresti, institutie care tine de Primaria Capitalei. Proiectul prevede largirea trotuarelor, amenajarea de piste pentru biciclisti, iar circulatia rutiera se va desfasura pe doua benzi, sens unic, fata de patru in prezent.


Cum arata Calea Victoriei dupa reamenajare

Lucrarile de reamenajare a Caii Victoriei costa 8,7 milioane de lei, fiind executate de firma Tehnologica Radion. Acum, lucrarea este aproape finalizata mai fiind nevoie de trasarea unor marcaje rutiere pentru finalizarea pistei pentru biciclete. Nici aici nu se cunoaste arhitectul care a facut proiectul si nu s-a facut concurs de arhitectura desi este una dintre cele mai importante artere din Capitala.

  • Reconstruire Patinoar Flamaropol
Patinoarul vechi, inchis de aproape doi ani din cauza starii avansate de degradare, va fi demolat, iar in locul sau va fi ridicata o noua cladire. Noul patinoar va avea o capacitate de 3.100 de locuri. Functiunea principala va fi patinoarul artificial olimpic si pe langa sportivii de performanta, va avea acces si publicul consumator de sport pe gheata. Functiunile complementare constau in bazin de inot, sala de sport, spatii pentru relaxare si intretinere fizica, spatii pentru recuperare fizica, sala de escalada indoor si dotari pentru escalada outdoor, spatii comerciale si pentru alimentatie publica, potrivit municipalitatii.


Simulare cum va arata noul patinoar Flamaropol

Investitia preconizata este de aproximativ 23 milioane euro. Licitatia pentru desemnarea constructorului care va face si proiectul este pe ultima suta de metri.

  • Sala Polivalenta
Lucrarile la sala polivalenta din incinta complexului National Arena vor demara in acest an, daca vremea o va permite, a anuntat primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu. In plus, licitatia a fost contestata. Desi este unul dintre cele mai importante proiecte de investitii din ultimii 20 de ani, Primaria Capitalei nu a facut concurs de solutii pentru aceasta, felul cum va arata fiind lasat la mana constructorului.





Propunere Sala Polivalenta - Astaldi



Propunere Sala Polivalenta - Strabag

Sala va avea o capacitate de 12.000 de locuri pe scaune
, dintre care 2000 de locuri VIP, la care se vor adauga 500 de locuri noi de parcare. Valoarea investitiei se ridica la circa 60 milioane de euro.

  • Spitalul Gomoiu
Lucrarile pentru extinderea si modernizarea Spitalului Clinic de Copii "Doctor Victor Gomoiu" au inceput in iunie 2013. Costul lucrarii este estimat la circa 210 milioane de lei, bani platiti de municipalitate, si ar urma sa fie gata in 2015 (in 21 de luni de la data inceperii lucrarii). Cladirea noua a spitalului, un imobil de sase etaje, va fi construita in curtea vechiului spital "Gomoiu". Investitia ar urma sa se finalizeze in 2015.


Simulare cum va arata Spitalul Gomoiu dupa extindere


  • Spital Foisor
Primaria Capitalei a inceput in martie 2013 lucrarile de extindere si modernizare a Spitalului Clinic de Ortopedie Foisor (Bd. Ferdinand). Termenul de finalizare al lucrarii este martie 2015, iar valoarea investitiei se ridica la 40 milioane de euro. Extinderea spitalului consta in construirea unor corpuri noi de cladire, a caror inaltime maxima este de 6 etaje, in spatele cladirii vechi, construite in 1892. In fata spitalului se afla Foisorul de Foc, monument istoric si unul dintre simbolurile Bucurestiului.



Simulare cum va arata spitalul Foisor dupa extindere

Cladirea veche a spitalului, construita in 1892, va fi restaurata, iar cladirea noua, cu o inaltime de circa 28 de metri (6 etaje), se va construi in spatele acesteia. In fata spitalului se afla Foisorul de Foc, monument istoric. Corpul nou de cladire va avea si trei nivele de parcare subterana ce insumeaza 74 de locuri. Mai mult decat atat, vor fi amenajati 1137 mp de spatii verzi astfel: 
- la parter, peste parcajul subteran -  851.00 mp;
- terase verzi peste parter si etajul 1 - 286.00 mp;

Arhitectul care realizeaza proiectul Christian Tanascaux, spune ca imobilul se incadreaza in zona si este in armonie cu aceasta. "Intai m-am plimbat timp de cateva saptamani prin spital ca sa vad cum functioneaza. Dupa, ne-am gandit daca putem face ce trebuie facut in asa fel incat sa nu fie necesara intreruperea activitatii spitalului. Abia dupa asta ne-am gandit la design-ul arhitectural. Cladirea noua este la inaltimea cladirii de care se lipeste si se incadreaza in caracterul arhitectural al zonei", a declarat acesta, pentru HotNews.ro. Christian Tanascaux spune ca a proiectat in Franta inca zece spitale, printre care si spitalul Oyonnax, situat in regiunea Rhone-Alpes si inaugurat in 2007.





















Material sustinut de BRD Groupe Société Générale

5 motive de cheltuit banii - electronice pentru casa. Idei de cadouri si rasfat

Decembrie este luna cadourilor si in toata nebunia asta trebuie sa mai cumperi si cate ceva pentru casa ta. Bine, sau poate vrei sa faci un cadou unor apropiati, asa ca de "casa noua". Motive de cheltuit bani se vor gasi mereu. Asadar, va propunem o lista de "motive" pentru cheltuit banii, mai ales ca acum e ocazia perfecta sa beneficiezi de ofertele de Craciun ale comerciantilor.

8420 vizualizari

  • +8 (8 voturi)    
    Aranjamente... nu arhitectura si urbanism! (Joi, 11 decembrie 2014, 13:21)

    EuSiCuMine [utilizator]

    Cel mai interesant mi s-a parut cazul Stadionului National, care este copia stadionului din Frankfurt. Oare murisera toti ahitectii si nu se putea construi o cladire cu arhitectura originala. Vorbim de o capitala eurpeana si macar de dragul blazonului trebuia facuta o cladire cu arhitectira noua, impresionanta, o cladire reprezentativa, nu o copie. Chiar si in aceste conditii, pretul stadionului de la noi a fost mult mai mare decat a stadionului din Frankfurt! Oar de ce, odata ce proiectul fusese deja efectuat in alta parte si nu trebuiau sa mai apara situatii neprevazute? Dupa parera mea este vorba de sifonarea banilor publici. Aceste proiecte sunt niste pretexte pentru directionarea banilor catre firmele de casa ale primarilor. Este vorba de coruptie. De aceea nu se organizeaza concursuri de arhitectura, de aceea se cheltuiesc bani cu nemiluita! Nu arhitectura, urbanismul, sportul, cultura, patrimoniul, etc... sunt importante, ci sifonarea banilor. Poate intra si DNA-ul pe fir ca se simte nevoia la Bucuresti. Sa-i viziteze pe domnii: Oprescu, Negoita, Ontanu, Manescu, etc.. dar si pe arhitectii sefi in frunte cu Patrascu.
    • +1 (1 vot)    
      d'mle (Joi, 11 decembrie 2014, 19:51)

      Snitzelvienez [utilizator] i-a raspuns lui EuSiCuMine

      Banu tre sa ramana in circuit inchis,aia care au prouectat canalul Dambovita tre sa traiasca si ei
  • -7 (9 voturi)    
    nu cladirile emblematice lipsesc din oras! (Joi, 11 decembrie 2014, 13:55)

    hot news [utilizator]

    Ci oamenii care sa le aprecieze.
    Astfel, domnul primar Negoita a rdicat un superb Zid la Piata Unirii, si vroia sa valorizeze parcul IOR cu o foarte necesara sala polivalenta, dar basishtii s-au prepezit sa conteste superbele proiect, iar acum strang semnaturi pentru demiterea dumnealui. Rusine!
    • +5 (7 voturi)    
      E gluma!?! (Joi, 11 decembrie 2014, 15:38)

      EuSiCuMine [utilizator] i-a raspuns lui hot news

      Daca e gluma, nu v-a iesit!
      • +1 (1 vot)    
        Care gluma?! (Joi, 11 decembrie 2014, 21:20)

        hot news [utilizator] i-a raspuns lui EuSiCuMine

        Cum sa fie gluma?
        Lumea apreciaza foarte mult realziarile domnului primar Negoita, ma ales superbele diafragme de beton roz sau pergola mov, prcum si faptul ca lupta impotriva corcodurilor, teilor, castanilor , etc , ce fac numai mizerie!
        Cum ar putea cineva sa glumeasca despre magnificul Zid de la la Piata Unirii?!
  • +8 (8 voturi)    
    Nu exista oameni de calitate (Joi, 11 decembrie 2014, 14:09)

    Robert M [utilizator]

    In domeniile ce au legatura cu amenajarea orasului nu exista oameni de calitate.
    Domeniul a fost monopolizat de saltimbanci fara bun gust care incearca sa impuna uratenii pe post de frumos.
    Trebuie sa intelegem ca acesti oameni trebuie sa plece de acolo si sa-i lase pe cei buni.
    Nu suntem prosti cu totii ca sa consideram arta orice imbinare de forme geometrice simple.
  • +4 (4 voturi)    
    ... (Joi, 11 decembrie 2014, 17:46)

    a.nonim [utilizator]

    Ce sa ne asteptam de la o primarie care incurajeaza si finanteaza cea mai mare crima arhitectonica de dupa demolarile lui Ceausescu, numita reabilitare termica. Nici macar pentru blocurile din Piata Romana sau Universitatii n-a fost in stare sa gaseasca o solutie decenta, de restul cartierelor nici nu mai vorbim.
    Stiu ca multi considera ca blocurile reabilitate arata superb, si de fapt aici e problema. Dupa ce s-a obisnuit cu anonimele cladiri ceausiste si cu hidoasele improvizatii de dupa 90, bucuresteanul a devenit complet indiferent (ca sa nu spunem incult). E tragic pentru un oras care promitea sa devina o capitala a arhitecturii...
    • +1 (1 vot)    
      daca imi este ingaduit (Joi, 11 decembrie 2014, 21:22)

      hot news [utilizator] i-a raspuns lui a.nonim

      daca imi este ingaduita trasgresarea regulilor gramaticale, dintre toate cladirile reabliltate, "cel mai superb" arata blocurile de pe Magistrala (bdul Dimitire Cantemir), de un verde-praz extrem de indraznet!
    • +3 (3 voturi)    
      Trist dar adevarat! (Joi, 11 decembrie 2014, 21:44)

      Chiar Eu [utilizator] i-a raspuns lui a.nonim

      Aceasta raschetare de fatade si placarea cu polistiren continua lucrarea de demolare a orasului inceputa de Ceausescu. Ma refer in principal la cladirile antebelice, dar si la cladirile postbelice valoroase si nu la blocurile lui Ceausescu, desi si acolo sunt cazuri unde se pot distruge fatadele(ex. bd. Unirii). Practic daca ii distrugi fatada, pentru spatiul public, cladirea respectiva nu mai exista. Poti sa o demolezi. Din nefericire exista destule cazuri. Cele 7 servicii de urbanism (6 sectoare + primaria generala) si cei 7 arhitecti sefi nu isi fac deloc meseria, ba dimpotriva. Despre primari, ministerul cuturii sau diectiile de cultura, nu mai vorbesc. De multe ori, fac mai mult rau decat bine. Sunt un cancer pentru acest oras.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version