Desi consolidarea celor circa 400 de blocuri incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public este o chestiune de viata si de moarte, Primaria Capitalei si Guvernul Romaniei aloca bani cu taraita pentru rezolvarea problemei. Mai exact, in 2013 cele doua institutii au alocat fiecare cate 6,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro). In comparatie, municipalitatea plateste 3 milioane de euro/an chirie pentru sediul in care functioneaza, intretinerea spatiilor verzi (gazon, panselute, flori, tuia) costa circa 100 milioane lei (22 milioane de euro), iar pentru Pasajul de la Piata Presei, considerat inutil de arhitecti si societatea civila - 18 milioane de euro.
In plus, desi unii primari de sector au cerut de la Primaria Capitalei competente sa poata consolida blocurile care prezinta risc seismic, institutia a refuzat descentralizarea. Reamintim ca in acest moment, la nivelul Bucurestiului, potrivit legii, doar Primaria Capitalei are competente in acest sens. Desi programul de reabilitare termica nu este o chestiune de viata si de moarte - tine de economisirea energiei si aspectul estetic al blocurilor - edilii de sector au alocat in 2012 peste 100 de milioane de euro, la care se adauga banii luati din credite interne/externe in ultimii ani - 336 milioane euro. In total - aproape jumatate de miliard de euro.
Un calcul simplificat al costurilor pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic arata ca, daca alocam in medie 5 milioane de lei pe bloc pentru consolidare si inmultim cu cele 375 de blocuri, rezulta ca ar fi nevoie de 1,8 miliarde lei (aproximativ 416 milioane euro). Daca sectoarele s-ar putea apuca de consolidare, cu bugetul alocat in 4 ani pentru reabilitare termica s-ar putea consolida toate blocurile incadrate in clasa I de risc seismic din Bucuresti. In plus, banii alocati consolidarii sunt recuperati de la proprietari in 25 de ani (potrivit prevederilor legale), in timp ce banii platiti pentru reabilitare nu se mai recupereaza niciodata, fiind un "cadou" al administratiei locale si Guvernului pentru proprietarii apartamentelor din acele cladiri.
Pe ce cheltuieste Primaria Capitalei sume imense de bani in detrimentul consolidarii:
- chiria pentru sediul in care isi desfasoara activitatea institutia este de circa 3 milioane de euro pe an. Pana acum s-au platit circa noua milioane de euro si urmeaza chiria pentru anul in curs. Asta in timp ce lucrarile la vechiul sediu al institutiei treneaza de patru ani. Chiria platita de municipalitate este mult mai mare decat pretul pietei. Citeste aici mai mult
- pentru anul 2013 s-au alocat circa 100 milioane lei (22 milioane de euro) pentru ingrijirea spatiilor verzi care apartin municipalitatii - marile parcuri si fasiile verzi de pe marile bulevarde.
- in 2011, Primaria Capitalei prin Administratia Strazilor a incheiat un contracte de 350 milioane de euro pentru astuparea gropilor de pe marile bulevarde. Contractele se desfasoara pe o perioada de 4 ani si au fost castigate de asocieri intre cele 11 firme abonate la lucrari pe bani publici in materie de asfatari. Citeste aici mai mult
Cu aceasta suma puteau fi consolidate aproape toate blocurile incadrate in clasa I de risc seismic din Bucuresti. Alte primarii din tara isi astupa singure gropile si cheltuielile sunt mai mici decat in cazul externalizarii serviciului.
- In 2011, Administratia Lacuri Parcuri si Agrement din Primaria Capitalei a cumparat 16 chioscuri in valoare de 37.000 de euro fiecare. In total circa jumatate de milion de euro. Totodata, institutia a achizitionat 20 de ceasuri in valoare de 35.000 de euro fiecare. In total, 700.000 de euro. Acesti bani ajungeau pentru consolidarea a cel putin doua blocuri. Potrivit datelor furnizate de municipalitate, costurile aferente consolidarii unui bloc variaza intre 700.000 lei si 11 milioane lei, in functie de complexitatea lucrarilor si marimea cladirii.
- municipalitatea a alocat 18 milioane de euro pentru construirea pasajului rutier subteran de la Piata Presei Libere. Asta in conditiile in care societatea civila si Ordinul Arhitectilor Bucuresti spun ca lucrarea este inutila dupa ce autostrada A3 va intra in Bucuresti, 30% din traficul de pe DN1 fiind preluat de aceasta. Citeste aici mai mult
- municipalitatea a alocat 15 milioane de euro pentru pasajul pietonal subteran de la Piata Romana. Asta in conditiile in care societatea civila spune ca este inutil intrucat intersectia functioneaza in prezent foarte bine, iar pietonii nu ar trebui bagati in subteran. Citeste aici mai multe
Cat cheltuiesc Primariile de sector pentru reabilitarea termica
In 2013, Primariile de sector au alocat peste 100 de milioane de euro pentru reabilitarea termica, la care se adauga banii luati din credite interne/externe in ultimii ani - 336 milioane euro. In total - aproape jumatate de miliard de euro.
- Sectorul 1
- 500 de blocuri reabilitate - investitie de 150 milioane de euro;
- in 2013 vor fi reabilitate alte 200 de blocuri;
- Sectorul 2
- 187 de blocuri reabilitate; nu detinem date despre valoarea investitiei;
- in 2013, ar urma sa se finalizeze lucrarile la 514 blocuri si vor intra in executie alte 600 de imobile;
- Sectorul 3
- s-au reabilitat 170 de blocuri; nu detinem date despre valoarea investitiei;
- sunt in curs de executie alte 162 de cladiri;
- Sectorul 4
- au fost reabilitate 97 de cladiri - investitie de 170 milioane lei;
- Sectorul 5
- se afla in curs de reabilitare 215 blocuri- nu detinem date despre valoarea investitiei
- Sectorul 6
- au fost reabilitate 123 de blocuri - investitie de 263 milioane lei;
Situatia imprumuturi credite luate de primarii pentru reabilitarea termica - 336 milioane euro
- Sectorul 1 a imprumutat de la BEI 125 milioane euro, din acesti bani urmand sa fie reabilitate termic circa 400 de blocuri. Primaria este acum in negocieri pentru accesarea unui alt imprumut, de 125 milioane euro, pentru reabilitarea termica a caselor;
- Sectorul 2 a imprumutat de la BEI 60 milioane euro, din acesti bani urmand sa fie reabilitate termic circa 245 de blocuri;
- Sectorul trei a imprumutat de la BCR 235.000.000 de lei - 54 milioane euro;
- Sectorul 4 a imprumutat de la BEI 27 milioane euro, din acesti bani urmand sa fie reabilitate termic circa 94 de blocuri;
- Sectorul 6 a imprumutat de la BEI 70 milioane euro, din acesti bani urmand sa fie reabilitate termic circa 300 de blocuri;
Alex Ichim, purtatorul de cuvant al Primariei sectorului 1, a declarat pentru HotNews.ro ca inainte de criza, primarul Andrei Chiliman a cerut competente de la Primaria Capitalei sa se poata implica in consolidarea blocurilor, insa acum nu mai sunt bani pentru asta.
"Noi am cerut competente in acest domeniu inainte de criza si inainte sa incepem programul de reabilitare termica. Acum nu am mai avea bani pentru consolidare. Nu poti spune despre programul de consolidare ca functioneaza, daca se desfasoara cu incetinitorul. Pe de o parte sunt de vina proprietarii care fie nu vor, fie nu au bani, pe de alta parte este un vid legislativ. Apoi, nu poti sustine de la bugetul local o investitie privata, chiar daca are ca scop punerea in siguranta a blocurilor. Nu poti obtine nici finantare UE. De asta nu s-au dat bani nici pentru reabilitare. In plus, in cazul consolidarii, investitia este mult mai mare si mai dificila decat la reabilitarea termica", a declarat acesta.
Informatii de context despre reabilitarea cladirilor
In Bucuresti sunt 374 de cladiri expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezinta pericol public. In clasa II de risc seismic sunt incadrate 302 cladiri. In perioada 2002-2012 au fost consolidate 14 cladiri. Lucrarile au dutrat intre doi si cinci ani si au costat intre 700.000 lei si 11 milioane de lei.
0
6
