Afluxul masiv de cetățeni ucraineni determinat de conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei a fost gestionat de companiile private și numeroșii voluntari români printr-o mobilizare fără precedent. Deși majoritatea ucrainenilor care au intrat pe teritoriu României se află în tranzit, un procent semnificativ se va stabiliza aici în perioada următoare. Pe lângă nevoile obișnuite de cazare și hrană, aceștia vor dobândi acces la mai multe măsuri de sprijin și asistență umanitară, la educație și la servicii de asistență medicală, conform unei reglementări speciale adoptate ieri, 8 martie, de Guvernul României, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 20 din 7 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 8 martie 2022.
Aceasta reglementează și condiții excepționale pentru angajarea cetățenilor ucraineni, măsuri care derogă de la regulile obișnuite aplicabile accesului la muncă. În prezent, până la intrarea în vigoare a Ordonanței, cele două proceduri prin care cetățenii ucraineni pot munci în mod legal pe teritoriul României includ (i) solicitarea protecției speciale reglementate de Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, sau (ii) parcurgerea procedurii ordinare pentru obținerea vizei de lungă ședere în scop de muncă.
Măsuri de facilitare a accesului pe piața forței de muncă
În mod obișnuit, cetățenii străini care vor să lucreze în România trebuie să îndeplinească o serie de condiții specifice, între care obținerea unui aviz de angajare anterior începerii activității, încheierea contractului individual de muncă, obținerea vizei de lungă ședere în scop de muncă, fiind necesare documente și formalități specifice (precum nivelul salarial, un anumit nivel al veniturilor, respectarea contingentului aprobat anual pentru lucrători străini, obținerea unui număr de identificare fiscală).
Față de acest cadru general, cetățenii ucraineni erau deja scutiți de obținerea avizului de angajare în cazul încadrării în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic (dar era în continuare necesar să obțină viza de lungă ședere și un permis de ședere la prelungirea dreptului inițial de ședere).
Ordonanța stabilește reguli speciale pentru încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni:
- cetățenii ucraineni pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare (practic, pentru ca excepția să se aplice, nu mai este necesar că durata contractului de muncă să fie limitată la 9 luni, cum prevăd regulile generale);
- cetățenilor ucraineni li se prelungește dreptul de ședere în scop de muncă (la expirarea primelor 90 de zile ulterior intrării pe teritoriul României), fără obligativitatea obținerii unei vize de lungă ședere pentru angajare în muncă;
- cetățenilii ucraineni care nu dețin documente care să probeze calificarea profesională sau experiența în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se pot încadra în muncă în baza unei declarații pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condițiile de calificare profesională și experiență în activitate necesare ocupării locului de muncă respectiv și nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea în cauză. Angajarea se poate face în aceste condiții doar pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire ulterioară cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an. Această excepție nu se aplică însă profesiilor reglementate, cum ar fi cea de medic, medic dentist, farmacist, arhitect și altele asemenea.
Aceste reguli speciale se vor aplica doar cetățenilor ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România (respectiv statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecția subsidiară). Deși la acest moment procentul celor care au solicitat statutul de azilant este unul foarte mic, efectele pot fi benefice: obținerea azilului (sau protecției subsidiare) garantează cetățenilor ucraineni acces pe piața forței de muncă din România în aceleași condiții ca cele aplicabile cetățenilor români.
Termenul obișnuit pentru soluționarea cererilor de azil este de 30 de zile, putând fi prelungit. Legea prevede și posibilitatea ca cererile de azil depuse la frontieră să fie soluționate cu prioritate de Oficiului Roman pentru Imigrari, respectiv în termen de 3 zile de la primire. Realitatea practică este că soluționarea durează mai multe luni, așa încât cel mai probabil cetățenii ar putea lucra după 3 luni de la data depunerii cererii, în temeiul unei prevederi speciale din lege. Așadar, dezavantajul principal al acestei proceduri rezidă în durata destul de lungă în care se anticipează soluționarea practică a acestor cereri, de cel puțin 3 luni.
Dificultăți practice și demersuri viitoare
Ordonanța va aduce simplificări importante în ceea ce privește dreptul la muncă al cetățenilor ucraineni pe teritoriul României. Subzistă însă numeroase dificultăți practice care, în următoarele zile, vor trebui clarificate de către autoritățile competente în vederea asigurării unei șanse reale de angajare în România. Printre subiectele intens discutate în aceste zile se numără oportunitatea eliminării taxelor aplicabile formalităților premergătoare obținerii dreptului de muncă în România, modalitatea concretă de echivalare a statutului profesional de către instituțiile abilitate, aderarea la corpurile profesionale relevante pentru anumite profesii sau posibilitatea eliminării unor condiții dificil de îndeplinit la acest moment din punct de vedere practic (cum ar fi analiza istoricului medical pentru eliberarea fișei de aptitudini necesară la angajare).
Un articol semnat de Cristina Tudoran (senior associate) și Bianca Chera (associate) - Filip&Company
1
1
