Exploatarea aurului si argintului de la Rosia Montana a revenit pe agenda publica in ultima luna. Impactul asupra mediului este unul dintre punctele - cheie ale controverselor din jurul afacerii, dosarul fiind blocat acum chiar la ministerul de resort. Horea Avram, vicepresedinte Mediu RMGC, si Remus Cernea, Co-presedinte partidul MVDA si unul dintre cei mai cunoscuti opozanti ai proiectului, au discutat online despre cele mai importante aspecte legate de mediu: utilizarea cianurii in exploatarea de la Rosia Montana, siguranta barajului, garantiile post - exploatare.

  • Pentru coerenta si relevanta discutiei, nu vom aproba comentariile care nu se refera la tema anuntata, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
  • Puteti posta intrebari prin intermediu formularului de comentarii. Fiecare cititor poate posta un singur comentariu, care poate contine cel mult 2 intrebari, pentru a da posibilitatea cat mai multor cititori sa intre in dialog cu invitatii
  • Cele mai interesante intrebari vor fi adresate invitatilor din studio
  • Vezi cele mai importante declaratii ale invitatilor - LIVE TEXT

Nota: Aceasta dezbatere face parte dintr-un ciclu de 6 dezbateri, sustinute de Rosia Montana Gold Corporation

ARGUMENTE:

1. Rosia Montană: Exploatarea auro-argentifera e sigură sau periculoasă?

2. Proiectul minier Roşia Montană se suprapune peste zonele minere deja exploatate la suprafaţă – carierele Cârnic şi Cetate. Impactul asupra mediului inconjurator

3. Barajul de la Roşia Montană: sigur sau nu?

4. Garantii post-exploatare – cât sunt ele şi ce acoperă? Cum va arăta Roșia Montană la finalul exploatării

​Argumente PRO

1. Roșia Montană: Exploatarea auro-argentifera e sigură sau periculoasă?

- Tehnologia de leşiere cu cianură pentru separarea aurului şi argintului din zăcământ se foloseşte pentru 90% din aurul obţinut în întreaga lume în ultimii 100 de ani. Este folosită în SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Europeană (Spania, Suedia, Finlanda etc.). A fost folosită în România timp de peste 50 de ani.

- Pentru denocivizarea sterilului, RMGC a ales, după teste de laborator făcute pe zăcământul de la Roşia Montană, metoda INCO, metodă sigură şi verificată la nivel mondial în ultimii 30 de ani,care foloseşte dioxid de sulf şi aer pentru a aduce concentraţia de cianură din steril la limita permisă de UE.

- Limita permisă în UE la descărcarea în iazul de decantare este cea mai mică din lume: 10 mg/l (sau 10 ppm - părţi pe million). RMGC va descărcă o concentraţie de 5-7 mg/l, comparabilă cu concentraţia naturală a cianurii în cafea, spre exemplu.

-Mai multe informaţii, date tehnice, mituri şi utilizări ale cianurii se pot găsi pe http://www.cyanidedestruct.com/cyanide.htm sau pe site-ul http://www.marthamine.co.nz/cyanide.html.

- Planul de dezvoltare minieră propus de Proiectul RMGC a prevăzut reabilitarea progresivă zonelor afectate de minerit, începând din anul al cincilea al exploatării

2. Barajul de la Roşia Montană

- O analiza a riscurilor realizata de Institutul Norvegian de Geotehnică (NGI) împreună cu o serie de experţi in 2009 are urmatoarea concluzie: aşa cum este proiectat, barajul va fi printre cele mai sigure din lume.

- Există unele voci care susţin că roca pe care va fi amplasat iazul este una permeabilă. Cercetările geologice şi hidrologice au relevat exact contrariul: valea este căptuşită cu un strat de 5-12m de coluviu (argilă). Acest fapt conferă iazului o manta naturală care izolează masa de sterile de zonele învecinate.

3. Garantii post-exploatare - cât sunt ele şi ce acoperă?

- Costurile aferente reabilitării şi închiderii minei de la Roşia Montană vor fi suportate în întregime de către RMGC. La începutul fiecărui an de exploatare, RMGC va depune într-un cont special constituit (fond de garanţie) întreagă sumă estimată pentru lucrările de reabilitare şi monitorizare pe termen lung a mediului.

- Costurile actuale de închidere a proiectului Roşia Montană sunt estimate la 135 milioane USD, calculate pe baza funcţionării minei timp de 16 ani. Actualizările anuale vor fi stabilite de experţi independenţi, în colaborare cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM).

Vorbim în cazul Roşia Montană despre trei niveluri de garanţie (primul fiind descris mai sus):

- garanţia financiară pentru refacerea mediului (descris mai sus)

- Programul de monitorizare derulat prin societatea civilă, autorităţi şi companie, se asigură că mina este proiectată la standarde de siguranţă, în conformitate sau chiar mai stricte decât normele în vigoare. Autorităţile statului şi compania au rol şi responsabilitate în monitorizarea construcţiei şi operării conform normelor în vigoare. (Programul WATCH - monitorizare a societăţii civile şi experţilor - independent de autorităţi şi companie.)

- În plus, proiectul prevede o asigurare prin broker internaţional - acoperă impactul de mediu în caz de accident, inclusiv despăgubiri pentru cei afectaţi.

4. Protecția și reabilitarea mediului în mineritul modern

- Cel mai bun exemplu în privința îmbinării mineritului aurifer cu grija pentru oameni și mediul înconjurător este mina Waihi (Noua Zeelandă), carieră deschisă în mijocul unui oraș. Noile tehnologii permit desprinderea minereului fără a afecta viața locuitorilor din vecinătatea minei, casele fiind dotate cu detectoare de vibrații. Orice depășire duce la sistarea operațiunilor până la soluționarea cauzelor.

- Mai multe informații despre mină și regiune gasiti aici.

- Mina Golden Cross este unul din cele mai bune exemple de reabilitare post exploatare. Mina a funcționat până la sfârșitul anilor 90, după care a intrat în proces de reabilitare. După cum se poate vedea în imaginile din 2001, zona a fost complet revegetată și reabilitată - http://www.minerals.co.nz/html/green_from_gold/gx.html.

​Argumente CONTRA:

1. Rosia Montană: Exploatarea auro-argentifera e sigură sau periculoasă?

Riscuri de mediu: efecte imediate si ulterioare exploatarii cu cianuri.

- Cianura nu este singurul pericol; namolurile si apele rezultate din procesul tehnologic prezinta riscuri de poluare grava si prin continutul de metale grele toxice extrase din minereu, mai persistente chiar decat cianura si care nu pot fi neutralizate. De altfel, nici produsii de "neutralizare" a cianurii (cianat, complecsi metalo-cianici) - desi mai putin toxici – nu sunt lipsiti de efecte negative, in cantitatile mari acumulate in lacul de decantare.

- La ora actuala se fac cercetari in diverse tari pentru inlocuirea cianurii in procesul de extragere a aurului.nbsp;

- Accidente mortale au fost consemnate ca urmare a unor deversari de cianura la mina Kutmor din Kirghizstan. Statul Montana, din Statele Unite, a interzis lesierea cu cianura in stiva pentru minele nou deschise. Lesierea cu cianura in stiva a fost interzisa si in Republica Ceha.

- Reprezinta riscuri serioase posibilitatea scurgerii apelor din bazinul de decantare, infiltrarile in subteran, formarea de acid cianhidric (un gaz extrem de toxic) in timpul verii mai ales sub influenta unor ploi acide, riscuri agravate de imediata vecinatate a unor localitati populate (Campeni, Abrud).

2.Barajul de la Roşia Montană

Citat user, de comentat - "Stiti care este singura metoda de a stopa propagarea cianurii in panza de apa freatica la o fosta exploatare din Canada? Se foloseste tehnologia de criogenizare a solului pe zeci de km patrati. Nu exista solutii la ora actuala de "decontaminare" a zonelor afectate. Tot ce putem face este sa inghetam solul pentru a impiedica arsenicul si cianurile sa se infiltreze adanc in panza de apa freatica.

Protectia tamponului de scurgere este subtire cat o moneda de cinci centi si inevitabil apar scurgeri sub greutatea milioanelor de tone de minereu care sunt impinse prin zona de masinarii grele.

3. Garantii post-exploatare – cât sunt ele şi ce acoperă?

Proiectul promite reducerea concentratiei de cianura la 1 parte pe million in apele evacuate in lacul de decantare. Costurile reducerii acestuia la valori atat de mici sunt considerabile si nu este sigur ca aceasta conditie va fi indeplinita..

Industria extragerii aurului se autoreglementeaza si, odata ce o mina este deschisa si activa, guvernele au prea putina putere sau deloc pentru a interveni sa remedieze situatia. Poate de aceea companiile miniere, cu putine exceptii, inca scapa nepedepsite in urma accidentelor ce implica scurgeri de cianura, mercur etc. Cand o mina ajunge sa fie functionala, daunele se vor adauga distrugerilor initiale.

Citat user, de comentat: "La mina Zortman-Landusky, Pegasus Gold a decalarat faliment, abandonand gropile deschise imense, dealurile de minereu si lacurile de scurgere din care cianura acida se va scurge intotdeauna. Garantia Pegasus s-a dovedit a fi insuficienta pentru a acoperi costurile de curatare, lasand platitorii de taxe sa plateasca facturile care au ramas, estimate le 40 de milioane de dolari sau mai mult."

4. Impactul asupra mediului inconjurator si a peisajului din Roșia Montană

Exploatarea la suprafata (in cariera deschisa) produce o degradare semnificativa a mediului natural, lasand in urma cratere imense si masive depozite de material steril, dupa cum se poate vedea in cariera deschisa din imediata vecinatate, la Rosia Poieni.

Poluarea aerului, apelor si solului din zona, produsa de mijloacele tehnice de exploatare la suprafata (prin decopertare) si de transportul masiv, cu utilaje grele (camioane de 150 tone), a unor cantitati uriase de minereu si material steril nu poate fi ignorata.

Exploziile folosie in tehnologia de decopertare prin "puscare" (de cinci ori pe saptamana) prezinta riscul unor vibratii si unde seismice care pot avea efecte negative in imediata vecinatate a exploatarii, riscand slabirea si prabusirea unor constructii si a unor galerii miniere vechi.

Despre Horea Avram

Horea Avram este Vicepreşedinte de Mediu al RMGC din ianuarie 2007, anterior fiind Coordonator monitorizare de mediu (2003-2006) şi apoi Director de mediu (2006-2007) în cadrul companiei. Principalele sale responsabilităţi sunt coodonarea procesului de avizare a proiectului din punct de vedere al protecţiei mediului şi elaborarea strategiei şi politicii de mediu a companiei. Între 1996 şi 2003, Horea a deţinut diferite funcţii în sectorul guvernamental, în domeniul protecţiei mediului, cea mai importantă fiind cea de Comisar-şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul local Deva. Horea Avram este inginer de mediu, absolvent al Universităţii Tehnice din Petroşani şi şi-a definitivat pregătirea prin studii post-universitare: Eco Management de la Universitatea Tehnică din Cluj şi Minesotta Institute of Technology, precum şi Executive Master for Business Administration (MBA) de la Kennesaw State University Atlanta, Statele Unite, în colaborare cu Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti (IAAB).

Despre Remus Cernea

Remus Cernea (n. 25 iunie 1974) este un activist pentru drepturile omului şi pentru apărarea valorilor societăţii deschise, dar, din 2009, este şi un politician ecologist. În prezent este preşedinte al Asociaţiei Umaniste Române şi Co-preşedinte al partidului "Mişcarea Verzilor - Democraţi Agrarieni". S-a implicat de mulţi ani în protestele împotriva exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montană. În 21 martie 2010, rezoluţia pe care a scris-o împreună cu Claudiu Crăciun şi intitulată "The necessity of European legislation against cyanide based mining" (Necesitatea unei legisdlaţii europene împotriva mineritului pe bază de cianuri) a fost adoptată la Consiliul Verzilor Europeni de la Barcelona. Şase săptămâni mai târziu, pe 5 mai 2010, Parlamentul European a votat cu o largă majoritate (cca 90% voturi pentru) o rezoluţie asemănătoare pentru interzicerea acestui tip de minerit în Europa, date fiind riscurile majore pe care le presupune.