Mai multe obiective militare aflate in administrarea Corpului 4 Armata Teritorial au fost transferate discret in subordinea Directiei Administrative si Servicii (DAS) a MApN. Directia a preluat recent hotelurile militare de la Stana de Vale si Vatra Dornei si se pregateste sa insface Hotelul-Camin de garnizoana din Cluj.
Promotorul acestor actiuni este generalul Zisu, al carui nume il regasim in multiplele scandaluri care macina clubul Steaua: licitatiile de inchiriere a stadionului Ghencea, constituirea societatii pe actiuni SC FC Steaua SA, schimbul de terenuri dintre Becali si MApN.
Directia Administrativa si Servicii (DAS) a MApN este cea care se ocupa de tot ceea ce inseamna gospodarire in Armata.
Directia respectiva este condusa de generalul de brigada Catalin Zisu, militar care a urcat treptele ierarhice cu o viteza comparabila cu cea a luminii: Zisu este general la doar 37 de ani! In numai cativa ani, Directia condusa de Zisu a reusit sa puna mana pe o serie de obiective militare, trecandu-le din administrarea
Corpului, direct in cea a structurilor centrale ale MApN. Administrarea obiectivelor militare precum camine de garnizoana sau hoteluri militare presupune posibilitatea intermedierii si derularii unor afaceri banoase in domeniul turistic. Mai ales daca obiectivele respective se afla in zone cu un ridicat potential turistic.
Astfel, nu este de mirare ca o serie de cadre militare din structurile centrale ale MApN reusesc intr-un timp record sa isi inalte vile in zonele rezidentiale ale Capitalei.
Turism militar
Ultimele ispravi ale Directiei conduse de Zisu sunt “inghitirea” unor obiective turistico-militare in statiuni montane. Astfel, doar din administrarea Corpului 4 Armata Teritorial “Maresal Constantin Prezan” au fost preluate hotelurile militare de la Stana de Vale si Vatra Dornei.
De asemenea, si caminul de garnizoana de la Baltatesti, o statiune montana din Moldova, a trecut in administrarea directa a Directiei Administrative si Servicii condusa de generalul Zisu.
In aceste conditii, cadrele militare de la Corpul 4 “Maresal Constantin Prezan” trebuie sa mearga cu jalba in protap la Bucuresti pentru obtinerea unui bilet de odihna in hotelurile militare.
Biletele respective sunt aprobate de generalul Zisu personal, iar acesta, din spusele cadrelor transilvanene, este extrem de zgarcit in acordarea de locuri de cazare ardelenilor. Pana acum, aprobarile se dadeau de conducerea Corpului 4, cea care avea hotelurile in administrare. Toate aceste hoteluri militare si camine de garnizoana sunt excelent dotate.
Mondialele lui Zisu
Zona Predeal - Sinaia este o alta tinta a lui Zisu. Intamplator sau nu, inaintea organizarii Campionatelor Militare de Ski, competitie ce s-a derulat saptamana trecuta pe Valea Prahovei, sefii hotelurilor militare din Predeal si Sinaia au fost schimbati de generalul Zisu.
Organizarea unei competitii sportive de un asemenea nivel inseamna o adevarata infuzie de capital in zona, mai ales in ceea ce priveste structurile hoteliere, acestea beneficiind de un aflux mare de clienti.
De asemenea, forurile internationale de specialitate precum si structurile organizatorice, MApN in speta, contribuie cu sume importante la organizarea evenimentului. O mare parte din aceste sume este inghitita de hotelurile militare.
Controlul strict asupra acestora inseamna asigurarea posibilitatii unor deturnari de sume catre firme adiacente. De exemplu, pentru o firma agreata de conducerea hotelului militar, firma ce asigura masa delegatiilor, un asemenea eveniment inseamna o mina de aur.
Hotelul si popota din Cluj
La Cluj, generalul Zisu a reusit pana acum sa-si treaca in administrare Hotelului Camin de garnizoana Cluj (cel din Piata Ştefan cel Mare). Dupa modelul instaurat la Predeal si Sinaia, Zisu isi pune oamenii sai in functie la noile obiective.
Directorul acestuia, Constantin Ludusan, va fi schimbat in aceste zile pentru incompetenta si management defectuos. Ludusan este un angajat civil, iar gurile rele spun ca din aceasta cauza subordonarea sa fata de generalul Zisu nu atingea nivelul dorit de seful DAS.
De asemenea, se pare ca si popota este pe punctul de a fi inghitita de lacomia DAS-ului. Restaurantul de la subsolul Centrului Militar este inchis de aproape doua luni. In asteptare de noi administratori probabil. In ceea ce priveste hotelul militar din Dej, acesta nu se afla deocamdata in atentia DAS -ului. “Inca nu l-am renovat.
Nu s-au investit in el bani destui. Nu este inca suficient de modern pentru Directia lui Zisu”, a spus, sub protectia anonimatului, un cadru militar.
Incubator ratat la Cluj
Clujul a fost tinta si unei alte afaceri “cu grade”: crearea unui incubator de afaceri.
In anul 2002, MApN a inclus in Programul de Reconversie profesionala a personalului militar disponibilizat, ca obiectiv prioritar, un proiect privind serviciile de tip “incubator de afaceri”.
Acest proiect se deruleaza in parteneriat cu Banca Mondiala, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Deocamdata in Romania functioneaza un Incubator la Bucuresti si unul la Timisoara, iar un al treilea este in curs de punere in functiune la Sibiu.
Incubatorul de afaceri este un instrument de dezvoltare economica ce sprijina extinderea de noi afaceri si derularea lor eficienta si acorda asistenta si facilitati firmelor care se afla la inceput, ajutandu-le sa supravietuiasca si sa se dezvolte in regim “protejat” in primii 2-3 ani de
functionare, cand sunt cel mai vulnerabile. MApN pune la dispozitie spatiile necesare, prin Hotarare de Guvern, trecand terenul respectiv din administrarea sa in administrarea Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
Banca Mondiala finanteaza proiectul, iar Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei, prin Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, implementeaza proiectul, organizand o licitatie publica pentru desemnarea unei firme de specialitate care sa asigure managementul incubatorului si incheie cu
aceasta un contract de prestari servicii.
La Cluj, in zona lacurilor din Cartierul Gheorgheni, Corpul 4 Armata Teritorial “Maresal Constantin Prezan” detine 11,5 hectare de teren. In prezent, acolo se afla un hotel militar care este lasat in paragina. Terenul are o pozitionare excelenta, fiind, spre deosebire de restul zonei care este umbrita de blocuri, mereu expus luminii solare.
De asemenea, accesul este direct, cladirea necesita doar reparatii curente, iar amplasamentul este unul pretabil pentru aproape orice afacere.
Potrivit surselor noastre, acolo s-a intentionat crearea unui Incubator de Afaceri. Aceleasi surse spun ca o firma apropiata fostului sef al Marelui Stat Major, in prezent senator PSD, Mihail Popescu, urma sa fie castigatoarea licitatiei de management a Incubatorului.
Hotararea de Guvern care trebuia sa treaca terenul respectiv in adminsitrarea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si Familiei urma sa fie data la finele anului trecut.
Alegerile din decembrie 2004, precum si demersurile administratiei locale si judetene au incurcat insa planurile lui Popescu, care nu a mai putut pune mana pe valorosul teren. Hotararea de Guvern nu a mai aparut. Deocamdata, terenul din cartierul Gheorgheni ramane in administrarea MApN prin Corpul IV.
Vulturii insa se rotesc deasupra terenului asteptand momentul oportun pentru a-si infige ghearele in prada!
Zisu da HG-uri
Actualul general Zisu a fost implicat si in patru megascandaluri legate de clubul Steaua: cel referitor la licitatiile de inchiriere a stadionului Ghencea, cel referitor la constituirea societatii pe actiuni SC FC Steaua SA, cel referitor la demisia colonelului Laurentiu Rosu si numirea colonelului George Boroi in functia de sef al Clubului
Sportiv Steaua, precum si cel referitor la schimbul de terenuri dintre Becali si MApN. Catalin Zisu a fost membru in cadrul Adunarii Generale a CSA Steaua tocmai in perioada in care MApN pierdea controlul sau asupra clubului in favoarea lui Becali.
La vremea respectiva, anul 2002, Viorel Paunescu, presedintele Consiliului de Administratie al FC Steaua si Gigi Becali, vicepresedinte al CA si principal finantator al echipei, s-au duelat pentru sefia viitoarei societati pe actiuni.
Zisu, alaturi de generalii Eugen Badalan si Traian Pigui, erau militari disciplinati, partizanii lui Paunescu, fiind implantati in Adunarea Generala de ministrul Apararii Victor Babiuc tocmai pentru a executa ordinele acestuia si a-i asigura succesul lui Paunescu.
Cei trei, Badalan, Pigui si Zisu, dupa ce Becali si-a adjudecat lupta, au fortat aparitia unei Hotarari de Guvern care a anulat HG din 1999, prin care FC Steaua primea in folosinta, gratuit, pe o perioada de 20 de ani, stadionul si baza sportiva.
Imediat dupa aparitia HG, in vara anului 2003, Gigi Becali lua foc si afirma ca nu sunt decat niste masinatiuni menite sa-i puna lui, proaspatului patron al clubului, bete-n roate, dupa ce se razboise cu Viorel si George Constantin Paunescu pentru stapanirea gruparii de fotbal din Ghencea.
Zisu, care devenise intre timp ofiterul insarcinat sa descurce problema cu stadionul, afirma ca acesta poate fi atribuit, cu titlu de inchiriere, doar in baza unei licitatii. Dupa un duel cu replici dure cu Paunescu si Zisu, Gigi Becali a fost singurul care a licitat, incheind cu MApN un contract de inchiriere pe doi ani.
Initial, Becali n-a fost de acord cu chiria ceruta -circa 7.000 de dolari lunar, propunand sa plateasca 13.000 pe luna, dintre care 3.000 bani gheata, iar 10.
000 sa se scada din suma de 1,354 milioane de dolari, pe care MApN trebuie sa i-o returneze dupa ce a achitat acesti bani la AVAB, in contul unei datorii a clubului catre Bancorex.
Beeecali, AVAB-ul si Steaua
Becali nu a ajuns la Steaua tocmai prin mijloace ortodoxe. Pe 14 iunie 2000, AVAB scotea la licitatie creanta detinuta asupra debitorului - clubul Steaua - pentru a recupera o datorie de peste 20 de miliarde de lei pe care MApN, prin clubul militar, o avea la fosta Bancorex, datorii preluate de AVAB.
Era vorba despre banii pe care clubul ii investise pentru modernizarea tribunei I de la stadion. Dar, stadionul fusese dat in folosinta gratuita catre echipa de fotbal pe o perioada de 20 de ani, iar clubul Steaua a ramas cu datoriile. Dupa o prima amanare a licitatiei organizate de AVAB, intervine rolul “investitorului” Gigi Becali.
Acesta a rascumparat, in nume propriu, creanta de la AVAB, contra sumei de 200.000 de dolari si a intrat in hora celor care se ocupau de soarta FC Steaua.
Nimic neobisnuit, numai ca, asa cum se precizeaza in procesul-verbal al sedintei Adunarii Generale din mai 2002, autentificat la notariat, in actele contabile ale clubului din Ghencea rascumpararea are valoarea de 1,354 milioane de dolari.
Diferenta de peste un milion de dolari urma sa fie convertita in actiuni la societatea comerciala si apoi in dividende, lucru care insa nu s-a intamplat.
Zisu, nota doi
Zisu nu este strain nici de demiterea, in 2003, a fostului comandant al Clubului Sportiv al Armatei “Steaua”.
Potrivit MapN, motivele care au stat la baza eliberarii colonelului Laurentiu Rosu din functia de comandant al CSA Steaua Bucuresti au fost depasirea unor atributii functionale, prin semnarea unui act aditional cu SC FC Steaua SA, care prevedea un alt termen de utilizare a Stadionului “Ghencea” decat cel convenit in cadrul
discutiilor anterioare. “La eliberarea din functie a contat si dorinta manifestata de catre colonelul Laurentiu Rosu de a se pensiona, motivata de presiunile exercitate de situatia creata asupra pozitiei domniei sale”, se arata in comunicatul oficial.
Conform actului aditional, FC Steaua urma sa joace in Ghencea pana pe 6 decembrie 2003, in loc de luna ianuarie a aceluiasi an. Gigi Becali a declarat insa ca masura eliberarii din functie a colonelului Laurentiu Rosu este un act de razbunare.
“Daca eram colonelul Rosu, cand venea sa ma demita domnul Zisu, ii spuneam: “Cine esti tu sa ma demiti pe mine? Eu sunt colonelul Rosu, am in spate o istorie ca sportiv de performanta si vii tu, un colonel de 33 de ani, fara nici o legatura cu sportul, care ai luat nota doi la examenul de admitere la
Academia Tehnica Militara, te-ai dat pe langa sefi si ai lingusit tot pe acolo, sa ma dai afara?”. Il si injuram”, a spus Becali, care a precizat ca Laurentiu Rosu a fost destituit la dorinta colonelului Catalin Zisu.
“S-a dus domnul Zisu la ministru si i-a spus ca Rosu a tinut cu Becali. Şi domnul ministru a vazut ordinul si a zis: “Bine, daca zici tu, Zisule!”. A semnat ordinul si i l-a dat”, a comentat Becali. “Multi ofiteri din MApN sunt nemultumiti de Zisu, dar le este frica.
Unul vrea sa iasa la pensie, altul vrea casa…”, tuna si fulgera la acea vreme Becali.
Generalul tacerii
Scandaloasa afacere a schimburilor de teren dintre MapN si Gigi Becali, schimb de pe urma caruia Becali s-a imbogatit cu peste 3 milioane de dolari, este din nou pe masa Justitiei. Sectia Parchetelor Militare din cadrul Ministerului Public a fost sesizata oficial in legatura cu acest caz in august 2001, de catre Directia Juridica a MApN.
Procurorul general Ilie Botos a scos de la sertar dosarul respectiv, reincepand audierile sapamana trecuta. Becali, desi a fost chemat la Parchetul Militar, nu s-a prezentat, latifundiarul motivandu-si absenta prin faptul ca nu a fost informat ca trebuie sa se prezinte la audieri.
In iunie 1999, intre Gigi Becali si Ministerul Apararii Nationale s-a incheiat un proces-verbal prin care au fost schimbate doua suprafete de teren: Becali primea de la MApN 20,9 hectare in zona Baneasa-Pipera, iar MApN primea de la Becali 21,5 hectare in Ştefanestii de Jos, judetul Ilfov.
In timp ce, la Baneasa, metrul patrat de pamant se vindea cu 20-25 de dolari, pretul la Ştefanestii de Jos era mult mai mic, respectiv 6-7 dolari. De aici rezulta o diferenta de circa 3 milioane de dolari in favoarea lui Gigi Becali. In acest dosar au fost audiati, anul trecut, atat Victor Babiuc, cat si Gigi Becali.
Actul propriu-zis de schimb a fost semnat de catre lt.col. Aurel Iorga din partea MApN si de catre capitanul-comandor Petre Cristea, seful UM 01877, care administra terenul de la Ştefanestii de Jos.
De asemenea, seful Directiei Constructii si Domenii Militare din cadrul MApN i-a prezentat ministrului Victor Babiuc mai multe rapoarte din care rezulta ca schimbul este util si avantajos. Semnatarii actului de schimb sustin insa ca acesta a fost incheiat ca urmare a dispozitiei personale a ministrului Victor Babiuc.
Potrivit unor surse din cadrul Armatei, actualul general de brigada Catalin Zisu nu a fost strain de schimbul respectiv. La vremea aranjamentului, in vara anului 1999, colonelul Zisu activa in cadrul Directiei Administrative si Servicii a MApN, care a avut un cuvant greu de spus in intreaga afacere.
Nu este exclus ca avansarea fulgeratoare a lui Zisu la gradul de general, la numai 37 de ani, sa fi fost o polita de asigurare a tacerii sale in dosarul “Becali - Pipera - MApN”.
