Reprezentantii Puterii au fortat, marti, in plenul reunit validarea angajarii raspunderii pe Legea Educatiei. Deputatul PDL, Mircea Toader a propus suplimentarea ordinei de zi cu validarea Legii Educatiei. Propunerea a starnit protestul Opozitiei insa fara nici un rezultat. Dupa ce presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase a cerut ca liberalii sa-si anunte individual, in plen, retragerea semnaturilor de pe motiunea de cenzura, Legea Educatiei a fost considerata adoptata. PSD si PNL ameninta ca vor contesta din nou la Curtea Constitutionala continuarea procedurii de angajare pe Legea Educatiei.

In ciuda deciziei judecatorilor de la CCR, Birourile Permanente ale Parlamentului, controlate de Opozitia PSD-PNL au decis, in urma cu doua saptamani, retrimiterea Legii Educatiei inapoi la Guvern. Reprezentantii Puterii au profita,t marti, de majoritatea detinuta in plen si au suplimentat ordinea de zi introducand din nou in dezbatere validarea angajarii raspunderii pe Legea Educatiei. Premierul Emil Boc a declarat in Parlament ca Guvernul sustine continuarea calendarului asumarii pe Legea Educatiei Nationale, justificand punctul de vedere prin textul deciziei Curtii Constitutionale.

"Cred ca punctul de vedere al guvernului este fundamentat pe textul Constitutiei si pe decizia Curtii (Constitutionale - n.r.), care nu lasa nicio urma de indoiala. Parlamentul nu a respectat termenul de prezentare a motiunii de cenzura", a afirmat Boc

Plenul reunit al Senatului si Camerei Deputatilor a adoptat, in sedinta de marti, introducerea pe ordinea de zi a continuarii angajarii raspunderii Guvernului pe legea educatiei, propunere venita din partea grupului PDL.Decizia a fost luata cu 183 pentru, 0 impotriva, 1 abtinere, reprezentantii Opozitiei, desi prezenti in sala, abtinandu-se de la vot, anunta Agerpres. PSD si PNL au protestat

"Daca considerati ca procesul de asumare este incheiat, prin urmare legea urmeaza sa-si continue mersul cum doriti dvs. catre promulgare, va avertizez atunci ca grupul PNL se va retrage de la lucrarile Parlamentului pentru ca gestul dvs. nu face decat sa demonstreze inca odata ceea ce numim stat de drept in Romania. Daca Parlamentul, prin majoritatea lui, va nesocoti decizia Curtii Constitutionale, care considera ca angajarea raspunderii este neconstitutionala, atunci evident ca nu mai suntem in cadrul statului de drept in Romania," a afirmat Calin Popescu Tariceanu.

.

Pentru a valida procedura de angajare a raspunderii pe Legea Educatiei, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase a cerut liberalilor sa-si anunte de la tribuna, individual, retragere semnaturilor de pe motiunea de cenzura. Dupa o pauza de consultari, 22 de liberali au anuntat retragerea semnaturilor.

In urma retragerii semnaturilor parlamentarilor PNL, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a anuntat ca motiunea de cenzura nu mai exista si ca, in consecinta, Legea Educatiei este considerata adoptata. Anastase a precizat ca 22 de parlamentari liberali si-au retras semnaturile, din 138 de semnatari, ceea ce face ca pe motiune sa mai existe 116 semnaturi, care sunt insuficiente pentru depunerea si discutarea acesteia.

PSD si PNL au anuntat ca vor contesta la Curtea Constitutionala din nou modalitatea in care a fost continuata procedura de angajarea pe Legea Educatiei. Totodata, protivit unor surse parlamentare, presedintele Senatului, Mircea Geoana va refuza sa semneze legea care trebuie sa mearga la promulgare la presedintele Traian Basescu.

Calin Popescu Tariceanu: "O procedura declarata neconstitutionala nu poate fi continuata cu nesocotirea deciziei Curtii Constitutionale. Solicitarea pe care au facut-o domnul Mircea Toader si domnul prim-ministru Boc nu are obiect si noi trebuie sa tinem cont de decizia Curtii, pentru ca nesocotind aceasta decizie iesim din modul legal in care Parlamentul poate sa functioneze si cred ca ar fi pentru prima oara in istoria de 20 de ani a republicii parlamentare cand Parlamentul ar nesocoti o decizie a Curtii Constitutionale".

Mircea Geoana: "Exista in acest moment o fortare a Constitutiei, a Regulamentului Parlamentului si a sedintelor comune pe care numai disperarea poate sa o justifice. Este absolut aberant si este lipsit de orice forma de consecinta politica sau juridica asa-zisa angajare a raspunderii pe o motiune de cenzura care nu mai exista prin retragerea semnaturilor. Este pur si simplu o farsa procedurala pe care disperarea Guvernului Boc de a tine voturile UDMR pentru buget si pentru angajarea raspunderii pe Legea salarizarii ii face sa se nesocoteasca orice forma minima de decenta in statul de drept numit Romania'".

In sedinta de marti a Parlamentului era programata asumarea raspunderii Guvernului asupra proiectului legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, precum si a proiectului de lege privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.

CCR a decis, pe 3 noiembrie, ca Legea educatiei este neconstitutionala constatand ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern deoarece si-a asumat raspunderea pe o lege care era deja in dezbatere parlamentara. Cererea a fost formulata de presedintele Senatului, Mircea Geoana.

In aceste conditii, motiunea de cenzura anuntata de PNL si PSD nu mai avea obiect, si urma sa fie retrasa sau sa nu fie inclusa spre dezbatere pe ordinea de zi.

In motivarea CCR privind conflictul dintre Executiv si Legislativ pe Legea Educatiei, publicata marti seara in Monitorul Oficial, se arata ca guvernul ar fi putut fi obligat de catre Curtea Constitutionala sa renunte la procedura angajarii raspunderii asupra Legii Educatiei, in cazul in care CCR ar fi fost sesizata de presedintele Senatului inainte de stabilirea calendarului asumarii de catre Parlament.

Curtea Constitutionala mai arata ca, in sedinta comuna a Birourilor Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului din 18 octombrie, a fost discutata solicitarea Guvernului transmisa Legislativului la data de 12 octombrie si a fost fixat un calendar in ceea ce priveste procedurile, iar sesizarea presedintelui Senatului, Mircea Geoana, care a dus la pronuntarea deciziei CCR din 3 noiembrie, a fost facuta in data de 19 octombrie.

In cazul de fata, Curtea constata ca decizia din 3 noiembrie nu poate sa se aplice unor raporturi juridice de drept public deja incheiate, intrucat pentru a "bloca" angajarea raspunderii Guvernului prin intermediul deciziei CCR, "titularii drepturilor de a sesiza Curtea (...) trebuiau sa uzeze de acest drept pana cel tarziu la data de 18 octombrie", se mai arata in document.

Instanta constitutionala subliniaza ca, daca, din contra, s-ar considera ca ipoteza de fata se constituie intr-o situatie juridica aflata in curs de executare, inseamna ca decizia Guvernului de a-si angaja raspunderea este un act de vointa care se prelungeste in timp cu mai multe faze decizionale.

"Tinand cont de cele de mai sus, Curtea retine ca decizia sa din 3 noiembrie nu poate fi invocata in sensul blocarii procedurii de angajare a raspunderii Guvernului asupra Legii Educatiei Nationale si in consecinta urmeaza sa constate ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament generat de refuzul Parlamentului de a dezbate motiunea de cenzura depusa de opozitia parlamentara, dezbatere care, odata declansata, tinand seama de prevederile Constitutiei, nu poate fi oprita", se mai arata in motivare.