Agentia Nationala de Integritate (ANI) anunta intr-un comunicat de presa ca nu sustine propunerea legislativa a unor deputati PSD si UDMR de interpretare a art. 38 din Statutul deputatilor si senatorilor prin care practic sa se dezincrimineze conflictul de interese pentru cei care si-au angajat rudele pana in anul 2013, aratand ca interventia legislativa nu este necesara, intrucat "nici anterior adoptarii Legii nr. 219/2013 parlamentarii nu puteau dispune fara nicio constrangere legala asupra angajarii rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare".

  • Citeste pe larg despre propunerea legislativa aici si aici.

Intr-un comunicat remis luni redactiei, Agentia Nationala de Integritate informeaza ca "nu sustine propunerea legislativa privind interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, intrucat interventia legislativa nu este necesara, in acord cu principiul aplicarii in timp a legii civile, modificarile propuse fiind in totala contradictie cu dispozitiile art. 70 si 71 din Legea nr. 161/ 2003 si ale art. 301 din Codul Penal - prevederi care reglementeaza conflictul de interese in materie administrativa si penala".

Care sunt precizarile ANI cu privire la propunerea legislativa: [n.r. sublinierile apartin redactiei]

Textul propus este de natura sa excluda parlamentarii de la aplicarea sanctiunilor pentru conflictul de interese, prin eliminarea situatiilor de conflict de interese pentru pentru perioada 2003-2013 (perioada cuprinsa intre adoptarea Legii nr. 161/2003 si intrarea in vigoare a Legii nr. 219/2013).

Concret, initiatorii proiectului legislativ propun interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor care prevede faptul ca "Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia pana la gradul al III-lea nu pot fi angajati la respectivul birou parlamentar" - prevedere introdusa in anul 2013 prin Legea nr. 219 pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006.

Prin propunerea legislativa se creeaza premisa conform careia interdictia de angajare a rudelor in cadrul propriilor birouri parlamentare opereaza doar de la data introducerii art. 38, alin. (11) in Statutul deputatilor si al senatorilor, si anume de la data adoptarii Legii nr. 219/2013, cu toate ca anterior acestui moment exista o dispozitie expresa care sa interzica parlamentarilor sa-si angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare, si anume art. 70 din Legea nr. 161/2003 - dispozitie legala aplicabila parlamentarilor referitoare la conflictul de interese de natura administrativa, conflict de interese care este generat tocmai ca urmare a angajarii la birourile parlamentare a rudelor sau afinilor deputatilor si senatorilor, conform practicii judiciare a Curtii Constitutionale si Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Prin urmare, nici anterior adoptarii Legii nr. 219/ 2013, parlamentarii nu puteau dispune fara nicio constrangere legala asupra angajarii rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare intrucat aveau obligatia de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, in speta dispozitiile art. 70 si 71 din Legea nr. 161/2003 si ale art. 301 din Codul penal.

Mai mult decat atat, consideram ca interventia legislativa nu este necesara, in acord cu principiul aplicarii in timp a legii civile, modificarile aduse Legii nr. 96/ 2006 prin Legea nr. 219/ 2013 se aplica numai pentru viitor, nefiind astfel necesara o interventie legislativa care sa mentioneze expres acest principiu fundamental de drept.

Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupa functii/demnitati publice este cel reglementat de dispozitiile Legii nr. 161/2003, coroborat, din punct de vedere procedural cu dispozitiile Legii nr. 176/2010.

Din aceste considerente, opinam faptul ca definitia conflictului de interese cuprinsa in art. 70 din Legea nr. 161/ 2003 este suficient de clara, precisa si neconditionata de adoptarea altor reglementari, subsecvente, pentru diferite categorii de demnitati si functii publice.

ANI mai aminteste ca, in perioada 2011 - 2015, a constatat in cazul deputatilor si senatorilor 56 de cazuri de conflicte de interese de natura administrativa si 26 de cazuri de conflicte de interese de natura penala.

"In ceea ce priveste conflictele de interese de natura administrativa, ANI a castigat definitiv si irevocabil in 22 de cazuri si doar intr-un singur caz instanta a anulat raportul de evaluare emis de Agentie, restul dosarelor fiind pe rol", arata ANI.

"Referitor la conflictele de interese de natura penala, in 18 cazuri instanta a emis sentinte de condamnare la inchisoare cu suspendarea pedepsei, in 3 cazuri amenda administrativa iar in 5 cazuri, dosarele se afla pe rolul organelor de cercetare penala", mai arata Agentia de Integritate.