O serie de actori-manageri de teatre publice vor fi iertati de acuzatiile de conflict de interese ca urmare a deciziilor pe care ei le iau in folos propriu sau al nevestelor, respectiv sotilor, ori in beneficiul altor rude, potrivit unui proiect de lege introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei Deputatilor, la sedinta de plen de marti.
Codul penal actual, datand din 1986, prevede la art. 253 ca "fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat direct sau indirect un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda sau un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima".
Legea pusa pe ordinea de zi a Camerei, pe ultima suta de metri din actuala sesiune parlamentara, introduce o exceptie de la incriminarea acestui tip de conflict de interese, in favoarea artistilor-manageri de teatre publice sau de alte institutii de acest tip.
"Dispozitiile nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative, precum si in cazul incheierii unui act, a luarii unei decizii ori a participarii la luarea unei hotarari in ceea ce priveste creatia literara, stiintifica, creatia, interpretarea si executia artistica, care fac obiectul dispozitiilor legale privind dreptuirle patrimoniale se autor si conexe", prevede propunerea de reglementare.
Initiatorii isi motoveaza proiectul prin faptul ca managerii-artisti nu pot fi catalogati drept infractori pentru ca si-au exercitat profesia de baza, aceea de artist, in paralel cu deciziile lor manageriale.
"In prezent, multi manageri din cultura sunt, in paralel, si autori si/sau artisti interpreti, aceasta fiind profesia lor de baza, in timp ce calitatea de conducatori au unor institutii publice de cultura nu reprezinta decat o modalitate de a le recunoaste meritele si talentul artistic. Creatiile acestor manageri-artisti interpreti/autori sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor, dar privind lucrurile din punctul de vedere al Codului penal, la nivelul anului 1986, toti acestia pot fi incadrati ca infractori", atrag atentia parlamentarii initiatori.
Printre managerii din domeniul artistic care, de-a lungul timpului, au fost implicati in investigatii sau procese penale privind conflictul de interese se numara fostul senator Mircea Diaconu (PNL) sau deputatul Brandusa Novac (PDL).
Proiectul de lege a fost initiat in martie 2012, in vechea legislatura, de 28 deputati si un senator, majoritatea de la PDL, la vremea respectiva.
De la PDL, deputatii initiatori erau: Anghel Florin Serghei, Ardeleanu Sanda-Maria, Axenie Carmen, Balan Ioan, Barbu Sulfina, Chircu Doinita-Mariana, Cionca-Arghir Iustin-Marinel, Coroama Gheorghe, Dobre Cristina Elena, Ghita Cornel, Gondor Marius-Sorin, Ionescu George, Iorgus Zanfir, Movila Petru, Prigoana Vasile-Silviu, Rogin Marius, Roman Gheorghe, Stoica Mihaela, Surpateanu Mihai, Trasculescu Alin Silviu, Turcan Raluca, Uricec Eugen Constantin, Visan Gelu.
Dintre senatori, initiatoare era Mihaela Popa, pe atunci la PDL.
De la UDMR, initiatori erau deputatii Farkas Anna-Lili, Kelemen Atilla-Bela-Laszlo, Koto Iosif, Olosz Gergely, Peto Csilla-Maria.
