Ghetarul Scarisoara, prima pestera declarata monument al naturii in Romania, in 1938, care a fost electrificata in urma cu peste un deceniu, beneficiaza acum de iluminare cu leduri, capatand astfel, potrivit presedintelui Asociatiei Speologice ''Sfinx'' Garda, Christian Ciubotarescu, ''un aspect feeric'', relateaza Agerpres.

''Dupa ce, in 2001, a fost refacuta amenajarea si a fost electrificata si iluminata pestera Ghetarul Scarisoara, in ultimele zile a beneficiat de inlocuirea iluminarii cu sisteme de leduri la care, in urma cu 11 ani, nici nu puteam visa'', a spus Christian Ciubotarescu, intr-un comunicat de presa. Prin noul iluminat, ''batranul (cea mai veche gheata subterana din lume) Ghetar Scarisoara a capatat un aspect feeric'', a apreciat acesta.

Reamenajarea a implicat eforturi deosebite din partea speologilor, in conditiile in care o mare parte a reflectoarelor au fost instalate pe tavan, in puncte foarte greu accesibile, a afirmat presedinte Asociatiei Speologice ''Sfinx''.

Lucrarea a fost realizata in cadrul proiectului "Conservarea speciilor de lilieci in Muntii Padurea Craiului, Bihor si Trascau'', derulat in perioada ianuarie 2010 - decembrie 2013, care are ca beneficiar Agentia pentru Protectia Mediului Bihor, iar ca parteneri Agentia pentru Protectia Liliecilor din Romania si Institutul de Speologie ''Emil Racovita''- departamentul Cluj.

Tot in cadrul acestui proiect va avea loc modificarea iluminarilor in Pestera Unguru Mare si Pestera Vadu Crisului.

Cel mai important obiectiv turistic natural din judetul Alba, Ghetarul de la Scarisoara, este vizitat anual de zeci de mii de turisti, romani si straini.

Amenajarea din 2001 a fost realizata de Directia Silvica Alba, Ocolul Silvic Garda, Primaria Garda de Sus si Asociatia Speologica ''Sfinx'' Garda.

Blocul de gheata de la Scarisoara are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura ghetii in profunzime, grosimi intre 11 si 36 de metri.

Primele mentionari despre Ghetarul Scarisoara ca obiectiv turistic au fost facute in 1847 si 1857, unde se arata echiparea cu scari de lemn a avenului de intrare in ghetar. Acest lucru dovedeste ca Ghetarul era cunoscut si explorat de moti, care utilizau gheata si apa din aceasta zona secetoasa cu mult timp inaintea primilor vizitatori.

Primele observatii stiintifice in legatura cu aceasta pestera au fost publicate in 1861 de geologul Karl Peters. Prima harta a pesterii a fost publicata de geograful Adolf Schmidl, in 1863.

Primul studiu monografic a fost publicat in 1927 de Emil Racovita, cercetatorul roman care a intemeiat, in 1907, biospeologia ca stiinta (studiul animalelor ce traiesc in pestera).

Ghetarul Scarisoara a fost prima pestera declarata monument al naturii in Romania, in 1938.

In urma unei expeditii organizate in 1947 au fost descoperite si explorate cele doua rezervatii stiintifice. Au urmat doua etape de cercetare si studiere a ghetarului intreprinse de cercetatorii Institutului de Speologie 'Emil Racovita' din Cluj, in perioadele 1963-1968 si 1983-1992.

In 2001, Asociatia Speologica ''Sfinx'' Garda a explorat noi laterale ale pesterii si a finalizat amenajarea portiunii turistice a ghetarului, introducand lumina artificiala in sala 'Biserica'.

Pestera are trei intrari si se afla la o altitudine de 1.165 de metri fata de nivelul marii. Are o lungime de peste 700 de metri si o diferenta de nivel de 105 metri.

Traseul turistic este format dintr-un aven (put vertical) adanc de peste 50 de metri si un diametru de 50 de metri, echipat cu scari metalice. La baza acestei coborari se afla ''Sala Mare'', al carei planseu este ocupat de un bloc de gheata cu un volum de peste 100.000 de metri cubi, ce are o grosime maxima de 36 de metri, si ale carui straturi de la baza au intre 2.000 si 3.500 de ani vechime.

Parcursul turistic de pe blocul de gheata se face pe podete de lemn. Din capatul nord-vestic al 'Salii Mari', de pe un balcon al Salii ''Biserica'', se pot admira cele peste 100 de formatiuni stalagmitice perene de gheata.

Din ''Sala Mare'', intre blocul de gheata si peretele de calcar, se formeaza deschideri verticale numite rimae, precum si cele doua rezervatii stiintifice, ''Rezervatia Mare'' si ''Rezervatia Mica'', in care se poate intra numai pentru scopuri stiintifice, cu autorizatie de la Institutul de Speologie ''Emil Racovita''.

In ghetar traiesc lilieci, gandacei de doi-trei milimetri, numiti Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ''Rezervatiei Mari'' a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (stramosul caprei).

Amatorii de explorari speologice au la dispozitie pe raza judetului Alba cea mai ramificata pestera din Europa, cel mai mare si adanc lac subteran din Romania, cel mai mare dom stalagmitic sau cel mai adanc sifon din tara noastra.

Zona de ''Izvoare a Ariesului'' din Muntii Apuseni cuprinde zeci de obiective speologice. Faima pesterilor din Apuseni este binecunoscuta, astfel incat acestea sunt explorate nu numai de speologi romani, ci si din strainatate.