Într-un interviu pentru HotNews.ro, Taras Vysotsky, prim-adjunct al ministrului pentru Politici Agrare și Alimentație din Ucraina, a povestit cum se desfășoară uriașa operațiune de export a cerealelor, în condițiile blocadei rusești de la Marea Neagră, operațiune din care și România face parte. Demnitarul spune că prețurile alimentelor în toată lumea vor continua să crească în condițiile în care cantități mari de grâu și floarea soarelui sunt încă blocate în Ucraina.
Ucraina este unul dintre cei mai importanți jucători pe piața mondială a cerealelor. Nu mai puțin de 12% din producția mondială de grâu provine din această țară. Subiectul blocadei navelor ucrainene în porturile de la Marea Neagră de către armata Rusiei a fost discutat inclusiv la reuniunea Forumului Mondial de la Davos, unde președinta Comisiei Europene, Ursula von der Layer a remarcat faptul că Rusia se folosește de criza alimentară ca de o armă împotriva Occidentului.
„Vom avea foamete în întreaga lume” a avertizat și directorul Programului Alimentar Mondial, David Beasley.
În acest context complicat, România, alături de alte state din Europa, pune umărul la scoaterea cerealelor ucrainene din țară, pe alte căi decât cele blocate de navele rusești din Marea Neagră. Numai că țara noastră întâmpină mari dificultăți în gestionarea unui volum atât de mare de mărfuri agricole.
Zilele trecute, de exemplu, 90 de vapoare ucrainene așteptau la coadă să intre pe canalul Sulina. O situație complicată este și în portul Constanța.
Pentru a afla mai multe despre criza cerealelor ucrainene, care riscă să agraveze o situație economică mondială și așa destul de complicată, l-am intervievat pe Taras Vysotsky, prim-adjunct al ministrului pentru Politici Agrare și Alimentație din Ucraina. Interviul integral cu demnitarul ucrainean poate fi citit mai jos:
Organizațiile internaționale, în special ONU, avertizează asupra pericolului unei crize alimentare în multe părți ale lumii, în special în țările în curs de dezvoltare din Africa și Asia, din cauza războiului și a blocadei porturilor ucrainene de către Rusia. Puteți să ne explicați ce cantitate de cereale produce Ucraina în fiecare an și care sunt cei mai mari cumpărători de grâu, porumb, ulei de floarea soarelui și alte cereale?
Taras Vysotsky: În 2021, noi am produs mai mult de 100 de milioane de tone de cereale și floarea soarelui. Exporturile de produse agricole în 2021 au fost în jur de 90 milioane tone. În primul rând e vorba de cereale și semințe de floarea soarelui. În ceea ce privește destinațiile, în jur de o treime din produsele agricole din Ucraina merg către Uniunea Europeană, aproximativ 30% către Orientul Mijlociu și Africa și restul către sudul și estul Asiei.
Care este situația actuală? Ce cantitate de grâu și alte cereale este blocată în Ucraina și ar trebui să fie exportată până la următoarea recoltă?
Din cauza războiului, până acum, 20 de milioane de tone de cereale și semințe pentru ulei, care ar trebui să fie exportate, sunt blocate. Nu pot fi transportate din cauza blocadei porturilor de la Marea Neagră (n.r.- de către navele militare rusești).
În mod normal care sunt principalele căi de ieșire pentru aceste cereale?
Înainte de război în jur de 90% din toate exporturile noastre agricole aveau loc prin porturile de la Marea Neagră, în principal Odesa și Nicolaev.
Secretarul general al ONU a spus, în urmă cu câteva zile, că speră să ajungă la o înțelegere cu Rusia pentru a permite vaselor ucrainene să transporte cereale către restul lumii. Care sunt așteptările dumneavoastră în privința acestor negocieri?
Bineînțeles că Ucraina are nevoie să reînceapă efectiv exporturile de cereale și semințe de floarea soarelui prin porturile de la Marea Neagră. Am cerut Națiunilor Unite și așteptăm rezultatele pentru a organiza sub umbrele ONU reluarea exporturilor de cereale.
Opinia dumneavoastră personală care este?
Pentru a se realiza acest lucru există două căi. Ucraina ar putea primi armament puternic care să fie amplasat pe coasta noastră, împotriva navelor militare rusești, fie organizațiile internaționale ori alte țări ar putea să trimită nave militare care să însoțească vapoarele civile (n.r.- ucrainene) pe toate rutele de export. Ambele variante sunt posibile, dar până astăzi nu s-au realizat. Lucrăm la asta, nu putem garanta că se va întâmpla.
„Puteți să vă imaginați că avem stocuri de semințe de floarea soarelui pentru zece ani”
Agricultori din Ucraina. FOTO: AP/ Profimedia
De ce este atât de important pentru Ucraina să exporte cereale acum? Mulți s-ar putea gândi că ar fi mai înțelept să păstreze cerealele în țară din cauza războiului și pentru că niciodată nu știi ce se va întâmpla în viitor…
În primul rând, înainte de război, 75% din producția noastră agricolă era exportată. Noi nu avem nevoie de atâtea produse pentru consumul intern. Puteți să vă imaginați că avem stocuri de semințe de floarea soarelui și ulei de floarea soarelui pentru zece ani de consum. Se va strica această producție, nu avem nevoie de asemenea rezerve pentru următorii ani.
De asemenea, am plantat noile culturi și vom începe să culegem noile recolte din luna iulie. Încă o dată, asemenea volume nu le putem consuma pe plan intern. Aceste recolte nu pot fi conservate, se vor strica, le vom pierde.
De asemenea este foarte important pentru fermieri să încaseze veniturile, iar dacă nu exportă nu pot asigura continuarea activității agricole.
În ceea ce privește fermierii ucraineni, au reușit anul acesta să-și cultive terenurile, în condițiile războiului? Cum va fi recolta în acest an?
Din cauza războiului au reușit să planteze aproximativ 75% din suprafețe. Un sfert din teren a rămas necultivat. Dar având în vedere că suntem în timp de război aș spune că este un rezultat bun și așteptăm noua recoltă.
Am citit în presa internațională rapoarte despre furtul cerealelor ucrainene de către armata Rusiei în teritoriile ocupate. Puteți să-mi dați mai multe detalii?
Rușii într-adevăr au furat din partea de sud-est a Ucrainei, care până acum este ocupată (n.r.- de armata Rusiei), în jur de 400 de mii de tone de cereale. Această cantitate a fost furată și mutată pe teritoriul Rusiei sau în Crimeea ocupată.
„Suntem gata să furnizăm barje ucrainene și echipaje pentru transportul cerealelor prin canalul Sulina”
Care sunt în acest moment principalele rute de export pentru cerealele ucrainene, inclusiv rutele din România?
Având în vedere că porturile sunt blocate, noi folosim rute alternative, în principal în două direcții: către Polonia prin porturile baltice, în interiorul Uniunii Europene, și prin România.
Prin România sunt câteva rute diferite: pe calea ferată, către Portul Constanța și cu camioane, tot către portul Constanța. De asemenea, o altă rută este pe fluviul Dunărea, pe canalul Sulina, cu ajutorul barjelor.
Ce știți despre aceste operațiuni, pentru că am citit articole despre congestionarea canalului Sulina cu nave ucrainene. Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile române? Și, de asemenea, ce pot face ucrainenii ca să-i ajute pe români să gestioneze problema?
Într-adevăr, înainte de război nu au fost niciodată asemenea volume de marfă, iar aceste mărfuri transportate prin canalul Sulina au generat blocaje.
Lucrăm îndeaproape cu guvernul român pentru câteva soluții: în primul rând, prin simplificarea documentelor pentru mărfurile care nu sunt destinate consumului în România, care merg doar spre port și pleacă în alte țări, ca mărfuri de tranzit. De asemenea, lucrăm și am solicitat creșterea numărul de angajați în vămile de la frontieră pentru a accelera procesul de verificare a acestor bunuri.
Suntem gata să furnizăm, dacă este necesar, barje ucrainene pentru transport prin canalul Sulina. La fel, suntem pregătiți să trimitem angajați de-ai noștri, piloți și membri de echipaj care pot manevra aceste barje.
Suntem într-o comunicare constantă pentru a grăbi lucrurile și pentru a nu crea probleme în interiorul României, dar și pentru a crește în mod real exporturile prin România.
Și care a fost răspunsul României referitor la propunerile dumneavoastră?
Am primit asigurări pentru înlesnirea tranzitului camioanelor, aceasta era una dintre probleme, și transportului pe calea ferată. Suntem mulțumiți de răspunsurile pozitive primite. Până acum cel mai mare blocaj este pe canalul Sulina.
În aceste zile suntem în contact cu Guvernul României pentru a sprijini cu oamenii noștri transportul barjelor și să crească astfel posibilitatea ca acestea să treacă prin canal.
În ceea ce privește portul Constanța care este situația? Am citit că este o mare provocare pentru autoritățile portuare să gestioneze o cantitate atât de mare de cereale. Ce știți?
Încă din primele zile ale războiului am fost în legătură constantă cu autoritățile din portul Constanța, am avut chiar o întâlnire fizică la începutul lunii aprilie. Până acum situația este gestionabilă, pentru că multe mărfuri au ajuns în port, pe canal sau pe calea ferată. Sigur, creșterea volumului de tranzit poate fi o provocare. Noi lucrăm împreună să creștem volumul și să planificăm în avans transportul astfel încât să nu creăm blocaje.
Ce părere aveți despre „Coridoarele solidarității” create de Comisia Europeană? Comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean, a spus că principala problemă o reprezintă conectarea infrastructurii ucrainene la cea din Uniunea Europeană. Ce părere aveți despre acest lucru? Cred că ar fi nevoie de investiții pentru crearea unei noi infrastructuri.
Pentru a crește exporturile de produse agricole către Uniunea Europeană există două căi: una dintre acestea implică investiții, trebuie să construim noi terminale, noi linii de cale ferată, să avem mai multe camioane și așa mai departe. Această cale necesită timp.
A doua direcție presupune coordonare. Pentru că sunt mulți participanți în acest proces și e nevoie de o coordonare generală pentru a crește eficiența folosirii infrastructurii existente. Acum ne focusăm pe această problemă a coordonării.
Am avut două întâlniri importante cu mulți participanți la acest proces, mai mult de 400 de participanți de la Comisia Europeană, am stabilit mai multe direcții de acțiune: un focus pe fluviul Dunărea, pe căi ferate și așa mai departe. Și vedem această coordonare comună de asemenea ca pe un sprijin.
„Fără întoarcerea Ucrainei pe piața internațională nu este nicio șansă să se rezolve criza alimentară”
Taras Vysotsky. FOTO: Ukrinform/ Profimedia
Ce părere aveți despre prețurile la grâu, porumb sau ulei de floarea soarelui? Care sunt predicțiile pentru perioada următoare?
Dacă situația nu se schimbă și porturile ucrainene de la Marea Neagră nu se deschid, desigur, prețurile vor continua să crească. Pentru că, de obicei, Ucraina exportă mult în timpul verii. Asta pentru că începem să recoltăm grâu și alte produse și exportăm repede.
Acum, sunt deja trei luni de război, iar rezervele pe care țările și le-au făcut au scăzut. Dacă nu facem exporturile pe care în mod normal le facem în timpul verii, atunci prețurile vor continua să crească.
Credeți că ar trebui să ne așteptăm la o criză alimentară anul acesta, anul viitor?
Aș spune că această criză alimentară a început deja cu o creștere de 30 % a prețurilor la produsele agricole. Deja oameni din țările sărace nu-și pot permite aceste prețuri și, bineînțeles, dacă situația rămâne ca acum criza alimentară se va înrăutăți.
Ucraina nu face exporturi, deci cererea și competiția pentru mâncare vor crește. Fără menținerea Ucrainei, care este unul dintre cei mai mari exportatori de alimente, pe piețele internaționale, nu este nicio șansă să se rezolve criza alimentară.
Ultima întrebare: există vreo lecție care trebuie învățată pentru viitor în ceea ce privește colaborarea dintre Ucraina și România, între Ucraina și țările din această parte a Europei?
Suntem siguri că dezvoltarea colaborării, pornită activ de la începutul războiului, va continua. Cu siguranță, ar trebui să existe o diversificare a riscurilor. Ar trebui conservate noile rute dezvoltate, dar și alte colaborări legate de exporturile agricole și după război. Și asta vom face.
Pentru că acum am învățat cum să lucrăm împreună. Vom fi întotdeauna mai siguri cu parteneri europeni decât cu alte țări, în special Rusia. Așadar, suntem siguri că este doar începutul creșterii constante a cooperării dintre între Ucraina, România și alte țări europene.
12
24
