Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein, explica, intr-o declaratie acordata HotNews.ro, motivele pentru care a criticat, zilele trecute, decizia Curtii Constitutionale privind proiectul legii de revizuire a Constitutiei, propus de presedintele Traian Basescu: "Romania ofera oportunitati pentru ca are forta de munca de calitate si pentru multe alte motive, insa atat timp cat exista coruptie si nu exista un stat de drept, companiile americane nu vor investi in Romania. Acest lucru dezavantajeaza direct companiile americane si investitorii. De aceea iau pozitie, si nu pentru ca vreau sa ma amestec in politica", a declarat Mark Gitenstein pentru HotNews.ro.

In urma cu 3 zile, ambasadorul SUA a aratat, intr-un comunicat, ca decizia Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea unor propuneri de modificare a legii fundamentale ar fi ingrijoratoare, intrucat ar impiedica eforturile de a consolida justitia si lupta impotriva coruptiei in Romania. Ulterior, Traian Basescu a declarat ca nu i-a cerut ambasadorului SUA sustinerea pentru modificarea Constitutiei si a apreciat drept "nefireasca" interventia acestuia.

Dan Tapalaga: De ce ati luat pozitie in cazul deciziei Curtii Constitutionale de a respinge propunerile privind limitarea imunitatii si confiscarea averilor obtinute ilegal?

Mark Gitenstein: Stiam dinainte de a face declaratia ca ea va trezi controverse, asa cum s-a intamplat atunci cand am facut o declaratie cu privire la decizia referitoare la Agentia Nationala pentru Integritate, dar fac ceea ce au facut toti predecesorii mei. Intotdeauna ne exprimam opinia cu privire la aceste subiecte din mai multe motive: pentru ca ne dorim un aliat puternic si de incredere, care este nu doar un bun partener in proiecte de securitate, ci si un bun partener comercial pentru SUA. Oriunde merg, toate oficialitatile cu care vorbesc imi spun ca vor mai multe investitii americane. Nici eu, nici presedintele SUA nu putem directiona investitiile americane. Investitiile si capitalul american sunt flexibile, pot fi directionate catre orice tara din lume. Ele se vor indrepta catre tara cea mai transparenta, ce ofera oportunitati. Romania ofera oportunitati pentru ca are forta de munca de calitate si pentru multe alte motive, insa atat timp cat exista coruptie si nu exista un stat de drept, companiile americane nu vor investi in Romania. Aceste lucruri sunt cu atat mai negative pentru companiile americane pentru ca ele se supun prevederilor Legii privind practicile de coruptie in strainatate (Foreign Corrupt Practices Act). Reprezentantii tuturor companiilor americane stiu ca eu, Mark Gitenstein, Ambasadorul SUA, voi denunta orice eventuala implicare a lor in practici de coruptie. Astfel de activitati incalca legile americane, dar nu exista prevederi similare in cazul multor altor tari din lume, sau al multora dintre companiile care investesc in Romania. Asadar daca exista coruptie in Romania, acest lucru dezavantajeaza direct companiile americane si investitorii. Si in cele din urma este un lucru negativ pentru Romania. De aceea iau pozitie, si nu pentru ca vreau sa ma amestec in politica. Mi-ar placea sa stau linistit in birou si sa merg tot timpul la receptii. Ar fi simplu, dar nu mi se permite sa fac acest lucru.

D.T.: Domnule ambasador, vi s-au plans recent companiile americane despre acest lucru?

M.G.: Da, dar nu voi intra in detalii. Se intampla de fiecare data cand ma intalnesc cu reprezentantii lor. Prima intrebare pe care mi-o adreseaza noii investitori care vin in Romania este urmatoarea: este aceasta o tara transparenta, sigura pentru investitii? Iar eu le raspund ca se fac progrese reale, dar mai sunt multe eforturi de facut. Cred ca decizia [Curtii Constitutionale] cu privire la Articolul 44 si imunitatea parlamentara a fost un mare pas inapoi in aceste eforturi. Eram mult mai optimist inaintea acelei hotarari.

D.T.: Cum functioneaza imunitatea in SUA?

M.G.: Exista un caz faimos, in care a fost implicat William Jefferson, din Louisiana, un foarte puternic membru al Camerei Reprezentantilor. A fost presedinte al unei comisii. FBI a aflat ca primea mita. Au obtinut un mandat de perchezitie, au mers la el acasa. Au gasit 90.000 de dolari intr-un frigider. L-au arestat, l-au pus sub acuzare, acum este in inchisoare. Daca acest lucru s-ar fi intamplat in Romania, din cauza imunitatii parlamentare, nu s-ar fi putut executa perchezitia fara permisiunea Parlamentului. Daca banii erau gasiti, atat timp cat el spunea ca sunt ai lui, nu se putea face nimic. Cel mai bun exemplu pe care l-as putea oferi e urmatorul: sa ne imaginam ca esti pe Calea Victoriei, la o banca, cineva iese din cladirea bancii cu o sacosa in care sunt 200.000 de dolari. Dupa ce directorul bancii spune: s-a comis un jaf, s-a comis un jaf, politia il aresteaza, iar el le striga: sunt banii mei! Nu te poti atinge de bani.

In SUA, conceptul de imunitate este inteles foarte diferit. Asa ar trebui sa functioneze si aici. Imunitatea ar trebui sa fie foarte restransa, sa acopere doar declaratiile facute in Congres. Si ar trebui sa nu poata fi ridicata. Daca este restransa, este rolul instantei sa decida daca se aplica imunitatea. Daca esti protejat de imunitate, ar trebui ca Parlamentul sa nu o poata ridica. Dar daca nu se aplica imunitatea in cazul respectiv, esti pus sub acuzare. Asa functioneaza in SUA. Scopul imunitatii reprezentantilor a fost protejarea reprezentantilor puterii legislative de abuzurile statului pentru declaratii negative la adresa statului. Acesta a fost singurul scop, nu intentia de a proteja coruptia.