Natalitatea // Domnule profesor, care sint explicatiile pentru eventualul usor reviriment al natalitatii? Cresterea nivelului de trai, criza, asigurarea impotriva concedierii, marirea indemnizatiei pt mame? Va multumesv

Raspuns // Natalitatea in Romania este stabilita in ultimii aproape 15 ani la un nivel de 10 nascuti la mia de locuitori (pe an). Intr-adevar, in ultimii 5-6 ani exista o foarte usoara crestere a numarului de nou-nascuti, de ordinul a citeva mii, crestere care provine din efectele pozitie ale introducerii concediului si indemnizatiei de crestere a copilului la femeile salariate, in primavara anului 2003. Masura a avut un efect pozitiv moderat, dar a impedicat scaderea in continuare a natalitatii, ceea ce este o evolutie pozitia. Pe de alta parte, se poate observa cointinuarea scaderii numarului de nou-nascuti la femeile nesalariate, aflate preponderent in mediul rural. Din aceasta crestere a numarului de nascuti la salariate si scaderea paralela la femeile nesalariate rezulta aceasta crestere moderata in ultimii ani. Trebuie insa precizat ca, fundamental, natalitatea in Romania se mentine la o valoare constanta, cea mentionata deja.

zone geografice // Buna ziua dl. profesor. Care sunt zonele geografice din Romania afectate cel mai mult de scaderea demografica si de imbatranirea populatiei? va multumesc

raspuns // Zonele geografice avind situatia demografica cea mai negatia sint cele din sudul tarii - regiunea sud Muntenia si regiunea sud-vest Oltenia. In aceste regiuni, natalitatea are valorile cele mai scazute, iar gradul de imbatrinire demografica se situeaza la nivelul cel mai ridicat. Implicit, scaderea numarului populatiei este cea mai accentuata aici.

sunt estimarile cu adevart corecte? // Citesc deseori ca In Romania ultimilor ani natalitatea este scazuta, iar numarul populatiei scade constant. Pe de alta parte, in Romania exista o populatie de cel putin 2 milioane de tigani, numar recunoscut la nivel national, chiar daca in statisticile oficiale este mult mai mic. Este de asemenea un lucru bine cunoscut ca, per ansamblu, natalitatea tiganilor este foarte ridicata. De asemenea, este stiut ca multe dintre comunitatile acestea sunt cumva "in afara" sistemului, multi dintre acestia neavand nici macar acte de identitate, iar multe nasteri nefiind inregistrate. Intrebarea mea este urmatoarea: in calculul indicilor demografici se tine cont de aceste aspecte, eventual operandu-se cu estimari, sau se iau in considerare numai datele oficiale? Daca se tine cont numai de datele oficiale, nu exista posibilitatea ca de fapt natalitatea in Romania sa fie pozitiva? Mai pe scurt spus, sporul pozitiv de populatie datorat tiganilor sa depaseasca sporul negativ datorat celorlalte etnii? Multumesc.

raspuns // Problema demografiei romilor este o problema complexa si, deopotriva, delicata. Se stie ca numarul acestei etnii la recensamintul din 2002 - aproape jumatate de milion, nu reflecta dimensiunea reala a acestei etnii. Dupa unele estimari, numarul real ar fi undeva in jur de 1,5 milioane persoane de etnie roma. Dar noi nu putem opera cu date neavind un fundament statistic solid, din surse foarte eterogene. Datele oficiale sint cele care trebuie folosite, cu o anumita prudenta insa. Intr-adevar, natalitatea romilor e mult mai ridicata decit cea a restului populatiei, dupa cum si mortalitatea in rindul acestei etnii este mult peste media nationala. Cresterea naturala a romilor ramine insa net superioara mediei nationale.Ramine de vazut ce efect va avea migratia masiva a romilor in spatiul european din punct de vedere al comportamentului demografic, inclusiv a natalitatii. Fara a avea surse de informatii solide, am putea vorbi pe de o parte de o natalitate ridicata si in tarile de destinatie, pentru a beneficia de sistemele de alocatii si protectia copilului din aceste tari (a se vedea cazul Spaniei). Dintr-o alta perspectiva, nu este exclus ca romii sa se adapteze la un comportament demografic specific acestor tari, unde natalitatea este la fel de scazuta ca si in Romania. Doar anchete specializate in tarile respective (Spania si Italia indeosebi) ne-ar putea da informatii semnificatie in acest sens. Problema fundamentala in demografia viitoare a acestei etnii este educatia. Atunci cind frecventarea scolara va avea o alta dimensiune la aceasta etnie, si cresterea nivelului general de educatie si cultura, in mod cert si natalitatea se va afla in scadere.

Migratiei // Fenomenul migratiei e unul de mare amploare in Romania. Ati inregistrat evolutii deosebite in 2009? A crerscut numarul romanilor care se intorc acasa din strainatate? A crescut numarul romanilor care isi aduc in strainatate si familiile (copii, sotie, bunici)?

raspuns // Nu exista pina acum informatii certe asupra numarului de romani care au revenit in tara in contextul crizei economice si sociale. Cifrele sint contradictorii. Ceea ce este insa cert este faptul ca pina si unii care s-au intors acasa, cu gindul de a ramine, s-au intors rapid in tarile in care se aflau din ratiuni care ar trebui sa ne puna pe ginduri. Este vorba nu numai de veniturile scazute din Romania, ci si de coruptie, functionarea administratiei si atmosfera generala din tara. Dupa opinia mea, nu vom avea valuri masive de romani care se vor intoarce. Prefera sa ramina in Spania si Italia, muncind la negru sau beneficiind de alocatia de somaj si alte servicii sociale, care sint oricum mai importante decit salariile din Romania. Iar daca criza economica va trece in curind, fluxul migratoriu nu va fi de intoarcere, ci, dimpotriva, va avea o amploare si mai mare catre aceste tari.Ceea ce s-a putut remarca inainte de aparitia crizei era tendinta de raminere definitiva in tarile de destinatie a unora dintre migranti. Si-au cumparat proprietati, si-au deschis afaceri, si-au adus in tarile respective familia, inclusiv copiii. Din pespectiva demografica, aceasta tendinta nu va putea avea decit un efect de accentuare a dimensiunii declinului demografic romanesc. In plus, nu trebuie sa uitam ca cei care nu au copii si care vor ramine definitiv in tarile respective, vor insemna o pierdere umana dubla: ei si copiii pe care ii vor aduce pe lume acolo si nu aici.

E chiar aşa de rău ? // Guvernele europene încearcă pe toate căile să crească natalitatea, multă lume deplânge îmbătrânirea populaţiei şi scăderea numărului de locuitori pe "bătrânul continent", de parcă trendul ar fi ireversibil. Se anticipează declinul civilizaţiei occidentale... Dar oare chiar e aşa rău ? Ciuma Neagră a ucis între 30 şi 60% din populaţia Europei în 1347 şi în anii care au urmat, dar generaţiile următoare au beneficiat de pământ mai mult, case mai ieftine, muncă mai bine plătită... Europa nu a decăzut atunci, ci dimpotrivă. Deşi teoriile conspiraţioniste paranoide spun că elitele vor să depopuleze planeta, adevărul e că tocmai suprapopularea avantajează elitele, punând presiune pe săraci. Nu credeţi că scăderea (lentă, nu bruscă) a populaţiei poate fi un lucru bun, chiar dacă pune presiune pe serviciile sociale şi pe nivelul de trai al vârstnicilor ? Mai ales pe un continent cam aglomerat, cum e Europa.

raspuns // Paralele cu istoria demografica a Europei din secolele trecute au o valoare foarte limitata. Declinul demografic al populatiei europene, care se intrevede din aproape toate prognozele existente, nu provine din cresterea mortalitatii, ci din reculul masiv al natalitatii si mentinerea acesteia la valori scazute, mult sub nivelul de inlocuire a generatiilor. Numai o redresare masiva a natalitatii (de fapt, a fertilitatii - numarul de copii la o femeie) ar putea evita derapajul demografic al continentului nostru. Dupa unii specialisti insa, revenirea fertilitatii la nivelul de inlocuire a generatiilor - 2,1 copii la o femeie - nu mai poate fi atinsa. Sa nu uitam ca tarile europene dezvoltate au avut si mai au inca o demografie relativ sanatoasa si datorita imigratiei. Numai ca studii recente, foarte pertinente, arata limitele pe care le poate avea imigratia si pericolele pe care aceasta le implica pentru tarile europene, inclusiv din perspectia conservarii identitatii culturale nationale. Viitorul demografic al Europei este sumbru, oricum am privi lucrurile. Iar cauza majora este denatalitatea, o contributie majora la aceasta avind si stilul de viata al tinerilor.O populatie care se afla in declin si intr-un proces de imbatrinire demografica masiva practic nu isi mai poate gasi resurse interne de redresare.

A doua tranzitie demografica // Cat de avansata se poate estima ca este Romania in cea de-a doua tranzitie demografica (amanarea casatoriei, cresterea incidentei cohabitarii, a divortului etc) si care credeti ca va fi evolutia tarii in viitor din acest punct de vedere? Vom ajunge sa parcurgem aceeasi cale demografica precum tarile din vest? Referitor la migratia catre vestul Europei, cum credeti ca este afectat comportamentul marital si cel de fertilitate al romanilor care aleg sa plece? Multumesc

raspuns // Cea de-a doua tranzitie demografica este bine instalata in Romania dupa 1995, in special. Este vorba de adoptarea unui stil de viata al tinarului cuplu, de schimbarea preferintelor acestuia in materie de bunuri materiale si copii, de noile modele in materie de sexualitate, coabitare, ierarhia copilului in economia tinerei familii. De altfel, comportamentul demografic al tinarului cuplu roman este astazi similar cu cel al tinarului cuplu din tarile europene dezvoltate.Referitor la efectele migratiei, ma voi referi la imigratia temporara pentru munca. In mod cert exista un impact, preponderent negativ, al acestei migratii asupra nuptialitatii si fertilitatii. Aminarea casatoriei inseamna automat aminarea venirii copilului pe lume. Pe de alta parte, se constata o crestere a divortialitatii in rindul migrantilor, ceea ce nu poate avea decit un efect negativ si asupra fertilitatii. In plus, este foarte probabil ca modelul demografic din tarile de destinatie, dominat de o virsta ridicata la casatorie si la nasterea copiilor, sa se instaleze si in rindul tinerelor cupluri de migranti romani.

perspective // Ultimele studii pe care le stiu arata o situatia dramatica peste 20-30 de ani din cauza imbatrinirii accentuate a populatiei. Care vor fi efectele economice cele mai grave?

raspuns // Intr-adevar, dupa anii 2020-2030 vor aparea efectele economice negative ale scaderii natalitatii in prima parte a anilor 90 si mentinerea acesteia la valori scazute in anii urmatori. Generatiile nascute dupa 1989, considerabil mai reduse ca dimensiune, se vor afla atunci pe piata muncii si vor avea de intretinut economic o populatie virstnica, inactiva economic, imensa. Iata doua cifre: astazi la 100 de persoane adulte revin 24 de persoane in virsta de 65 ani si peste; in anul 2050 vor reveni 54 de persoane virstnice. Cu alte cuvinte, sarcina economica a populatiei adulte, compusa din generatiile mici nascute dupa 1989, va cunoaste mai mult decit o dublare. Cum va putea fi sustinuta economic aceasta populatie virstnica? Probabil va trebui restructurat fundamental intregul sistem de asigurari sociale si medicale. Nu stim insa cu ce cost.

Dilema // Desi nu sunt specialist in domeniu si nu detin informatii verificate, am suspiciunea ca problema demografica cu care se confrunta Romania nu se limiteaza doar la scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei, ci este vorba si de un oarecare dezechilibru (cu mare risc de adancire in viitor) intre acel segment al populatiei cu potential de contribuabil si celalt, cu potential de (doar) beneficiar. Daca suspiciunile mele sunt realiste, ce se poate face pentru incurajarea familiilor tinere, care (pe buna dreptate in vremurile astea) tot amana sa aiba copii de teama, pe de o parte, ca nu le pot fi aproape in primii ani ai dezvoltarii, pe de alta, ca-si pericliteaza o cariera inceputa cu multa truda? N-ar fi oportuna extinderea posibilitatii de a beneficia de concediul pentru cresterea copilului si asupra altor rude (bunici, matusi, etc.) a caror cariera, in multe situatii, conteaza mai putin, prin comparatie? In concluzie, nu credeti ca ar fi oportun sa fie sprijiniti si cei care ar avea o oarecare posibilitate materiala dar si dorinta reala de a-si educa corespunzator copii? Va multumesc.

raspuns // Redresarea situatiei demografice nu poate proveni decit din cresterea natalitatii. Iar aceasta crestere nu poate fi imaginata in afara unor programe si strategii care sa vina in sprijinul mamei, copilului, familiei tinere cu copii. Este de admis ca astfel de programe si strategii nu pot fi decit de natura stimulativa. Costurile ar fi enorme. In plus, nu avem nici o certitudine ca astfel de programe vor avea efectele scontate. Ceea ce este insa cert este ca numai o politica familiala generoasa, nediscriminatorie, care sa combine stimulente financiare cu servicii si prestatii adresate copilului, ar putea avea efectele pe care le dorim. Exista in Europa citeva tari ce au astfel de politici familiale, iar rezultatele sint pozitive la nivelul natalitatii, este cazul Frantei si al Suediei, de pilda. Numai ca politicile familiale din aceste tari sint vechi, au fost realist instalate, au fost monitorizate in efecte, au fost perfectionate si mereu adaptate la realitati in continua schimbare.In cazul Romaniei, este usor de observat ca nu exista o politica familiala coerenta, care sa vizeze mama, copilul si familia tinara, care sa fie orientrata pe termen lung si foarte lung, analizata sub raportul efectelor, avind corectii de parcurs. Evident, mijloacele economice reclamate de o astfel de politica sint foarte ridicate, iar situatia economica actuala nu constituie un context de adoptare a unor astfel de politici. Pe de alta partem este vorba de vointa politica, responsabilitate fata de viitorul tarii, deziderate care au fost si ramin departe de interesele actualei clase politice. Niciodata dupa 1989, problemele viitorului demografic, ale natalitatii in particular, nu au fost abordate consecvent, coerent si competent de guvernanti.

raspuns // Voi face observatia ca masura referitoare la concediul si indemnizatia de crestere a copilului se refera doar la femeile salariate, desi fondurile respective sint din bugetul de stat, si nu de asigurari sociale. Cu alte cuvinte, este vorba de o masura care are un anumit caracter discriminatoriu. Fara o strategie realista, coerenta, pe termen lung si foarte lung, redresarea natalitatii este iluzorie.

Populatia rurala // Ce perspectiva exista in ceea ce priveste populatia rurala a Romaniei? Este cea mai mare proportie din Europa. Va creste ca pondere? Se va urbaniza? Ce riscuri vedeti pe viitor?

raspuns // Gradul de urbanizare a Romaniei este intr-adear printre cele mai scazute din Europa. Sa nu uitam insa ca definitia urbanului este foarte diferita in tarile europene. Inseamna urbanizarea, de tipul celei din Romania, un progres consistent in viata populatiei? Nu ar trebui cumva sa transformam ruralul intr-un rural civilizat, cu infrastructura corespunzatoare, cu retele de apa si canalizare, cu gaze, cu servicii scolare, medicale si de alta natura de calitate? Populatia rurala a Romaniei nu numai ca are o pondere foarte mare, dar este o populatie imbatrinita demografic, cu natalitate scazuta si o mortalitate mult mai ridicata. Sa nu uitam, ep de alta parte, ca cei 2 milioane de romani aflati in Spania si Italia provind in cea mai mare parte din mediul rural. Este de asteptat ca ponderea populatiei urbane sa creasca, mai ales prin migratie sat-oras, pentru ca si in urban populatia are o scadere naturala.

Riscuri // In afara de imbatrinirrea populatiei, exista si riscuri viitoare legate de schimbarea distributiei rezervelor naturale (ma refer la desertizarea din sud si alte fenomene similare). multumesc

raspuns // Conservarea resurselor naturale ale tarii ar trebui sa faca [parte din toate strategiile de dezvoltare durabila. Personal, cred ca o populatie mai mica decit cea actuala ar avea efecte benefice si in acest sens. Numai ca stabilizarea la un numar al populatiei mai mic decit cel actual este o problema extrem de complicata si dificila, in contextul evolutiilor demografice actuale si al celor care se intrevad. Exista o strategie de dezvoltare durabila a Romaniei, ceruta si de \Comisia Europeana, dar aceasta strategie nu face parte din programele de dezvoltare economica si sociala pe termen scurt, mediu sau lung. Este doar un deziderat.

cunosc // sindicatele (mai ales cele din invatamant) si gruparile pensionarilor datele Dvs? Inteleg ele consecintele demografiei asupra membrilor lor mai ales?

raspuns // Ma indoiesc ca aceasta respectabila categorie sociala a pensionarilor este informata, in mod corespunzator, asupra situatiei demografice actuale si a perspectivelor dramatice care se intrevad. Desi actualii pensionari au adus pe lume, in medie, mai multi copii decit cei pe care ii aem noi astazi si probabil, decit cei pe care ii or avea copiii nostri. In ceea ce priveste sindicatele, nu am informatii asupra problemei. Este insa evident ca scaderea numarului de copii din invatamintul preuniversitar - ceea ce a insemnat si inseamna inchidere de scoli si reduceri de personal didactic - este o consecinta de natura demografica si liderii de sindicat ar trebui sa cunoasca mecanismele acestor schimbari.

scaderea indicatorilor demografici // scaderea mai ales dupa dupa revolutie a acestor indicatori(natalitate, fertilitate) nu semnifica faptul ca omenirea, nu numai Romania a intrat intr-o noua etapa structurala de civilizatie si ma refer aici la postmodernismoare incercarea de a revigora acesti indicatori nu este un pariu pierdut din start, din momentul in care evolutia culturala, politica si ideologica a lumii s-a schimbat?oare ceuasescu prin legea din 1966 nu a actionat astfel deoarece Romania si restul lumii trecea printr-o perioada de modernism cultural(modernism tirziu) epoc apusa odata cu schimbarile politice din 1989...

raspuns // Ne aflam intr-un domeniu extrem de complex. Toate prognozele demografice, atit cele nationale cit si cele care provin de la Eurostat si de la Divizia de Populatie a ONU, sint pesimiste legat de viitorul demografic al Europei. Nu este exclus ca sa ne aflam intr-o faza istorica care sa duca la un derapaj demografic inexorabil al Europei. Evolutiile de pina acum si cele actuale pledeaza pentru o astfel de perspectiva. In ceea ce priveste masurile luate de regimul trecut in 1966 si in anii urmatori, ele nu au avut legatura cu spatiul economic, social si cultural european. Originea lor s-a aflat in ambitiile politice si megalomania lui Ceausescu. 30 de milioane de locuitori in anul 2000, asa cum prevedeau documentele epocii, era o iluzie. Pretul pe care l-a platit insa populatia in contextul politicii pro-nataliste fortate a vechiului regim a fost imens.

alternative // Care considerati ca va fi impactul asupra natalitatii in urmatorii ani in ceea ce priveste introducerea legislatiei privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului prin care valoarea indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului sa fie 85% din media veniturilor inregistrate in ultimele 12 luni a parintelui? In cat timp vom putea evalua cu exactitate rezultatele introducerii acestei legi? Imigrantii pot constitui pe viitor o sursa in ceea ce priveste cresterea natalitatii in Romania?

raspuns // 1. Este de admis ca masuri economice si de alta natura, consistente vor avea un efect pozitiv asupra natalitatii. Resursele pe care le-ar reclama astfel de masuri sint mult mai mari decit poate societatea sa ofere astazi. Daca evolutia economico-=sociala a Romaniei dupa 1989 ar fi fost alta, si aceste resurse ar fi fost azi diferite. Pe de alta parte, este foarte greu de estimat care ar putea fi efectele unor astfel de masuri asupra natalitatii, pentru ca nivelul actual scazut al acesteia este determinat nu numai de factori economici, ci si de o multitudine de alti factori de natura foarte diferita, culturala in particular. Schimbarea cuantumului indemnizatiei de crestere, proportional cu venitul, ar trebui sa aiba un efect pozitiv, dar moderat, asupra natalitatii. Datele statistice pe 2010 ne vor arata aceste efecte. 2. Problema imigratiei este extrem de complexa, in general, si pentru Romania in particular. Imigrantii ar putea compensa, intr-o anumita masura, efectele scaderii naturale a populatiei si migratiei externe negative. Problema care se pune este citi imigranti si de unde? Daca or veni din spatiul european, natalitatea lor va fi similara cu cea a romanilor. Daca vor veni dintr-un alt spatiu geopgrafic si, mai ales cultural, s--ar putea sa aiba o natalitate mai ridicata, dar nu putem intui implicatiile de alta natura ale acestei imigratii. a fi o decizie de natura politica, in care, in mod normal, populatia a trebui consultata daca aceste fluxuri migratorii ar fi dse mare dimensiune. Sa nu omitem anumite evolutii si realitati din unele tari dezvoltate din Europa de Vest.

Pozitie oficiala // HotNews.ro scria ieri ca guvernul de la Seul le-a ordonat bugetarilor: "Mergeti acasa si faceti copii!", tara fiind afectata de criza demografica. Cum vedeti astfel de initiative guvernamentale? S-ar aplica o astfel de situatie si in alte tari? Multumesc.

a // Si Coreea de Sud, si Japonia se confrunta cu o natalitate scazuta si mai ales cu o imbatranire democrafica dar si cu o expansiune rapida, pentru ca in aceste tari procesul de imbatranire este alimentat nu numai de scaderea natalitatii, ci si de cresterea spectaculoasa a sperantei de viata la nastere si la varstele avansate. Sa nu uitam insa ca ne aflam intr-un alt model de ciilizatie care are unel caracteristici diferite de cele din spatiul european. Si in Coreea de Sud si in Japonia guernele au facut apel si la populatie si la companii pentru a acorda atentie situatiei demografice a tarii si indeosebi nielului scazut al fertilitatii. O strartegie nationala in domeniul populatiei in Romania nu ar trebui bazata numai pe stimulente economice. O componenta importanta ar fi cea de ordin cultural, de cultivare a valorilor familiilor cu copii, de o alta atitudine fata de aceastea. Componenta culturala este extrem de puternica in politica familiala a Frantei de pilda, printr-un efort comun, de lunga durata, al Guvernului, al specialistilor, al scolii, al Bisericii, si deopotria al opiniei publice. Nu este usoer de ajuns la o astfel de perfomanta, care cere timp, mijloace si cai adecate.

Soggiorno // Domnule Ghetau, banuiesc ca aceste calcule demografice includ si copiii "inmatriculati" in Romania, dar care isi petrec 12 luni de viata pe an in UE, si care in mare proportie vor ramane acolo la maturitate dupa terminarea scolii. Nu credeti ca avem acelasi "risc" de a fi "populati" de emigrantii Nord-Africani si Asiatici precum tarile UE? Nu detin date statistice, dar copilul meu de 2 ani e singurul dintr-un bloc cu 40 ap, restul copiilor avand peste 10 ani. Din generatia mea(1981) sunt singurul care e insurat si are copil. Se Mai Merita Sa Platesc Fondul De Pensii? Imi va plati cineva pensia?

raspuns // Obserrvatiile dvs. sint extrem de pertinente, dar stau si ma intreb citi din jurul dvs. realizeaza ceea ce spuneti. Aici am ajuns dupa 20 de ani de natalitate scazuta si dupa ce 2-3 milioane de romani si-au luat lumea-n cap, satui de mizerie. Pensia dvs. ar urma sa fie platita de cei care vor fi activi economic in jurul anului 2045. Numai ca acestia vor proveni din generatiile mici, nascute dupa 1989, si vor avea o sarcina economica imensa pentru asigurarea pensiilor.

Umilirea parintilor // In tari ca Lituania alocatia de sprijin acordata parintilor pt un copil era de aprox 6000lei romanesti.De ce trebuie ca pt cresterea unui copil la noi pe langa umilintele indurate in maternitati si spitale (daca nu dai spaga) efortul financiar pt cresterea copilului sa cada doar pe umerii parintilor?Oare suntem prea multi?

raspuns // Nu sintem prea multi. Densitatea populatiei in Romania este de numai 90 locuitori/km patrat, cu mult mai putin decit in tarile din vestul Europei. In tarile Baltice, care au o situatie demografica mai dramatica decit cea a Romaniei, pentru ca au o mortalitate mai ridicata decit cea de la noi, au fost luate in ultimii ani o serie de masuri de stimulare a natalitatii. Efectele pozitie sint insa modeste. Natalitatea in Lituania este practic identica cu cea din Romania. Ceea ce inseamna ca pe linga factorii economici, exista o suma intreaga de factori de alta natura, culturala indeosebi, care explica nivelul scazut al natalitatii. Eu nu sint sigur ca o crestere consistenta a alocatiilor pentru copii si familie ar duce la o crestere similara a natalitatii. Ceea ce s-ar intimpla insa ar fi o crestere disproportionata a natalitatii la anumite grupuri sociale, cu standard de viata scazut, cu educatie scazuta sau fara educatie, ori avind un anumit model cultural. Asta nu inseamna ca guvernantii nu ar trebui sa elaboreze programe si strategii realiste, coerente, si care sa vizeze termenul lung.

Natalitatea etniei rrome // Domnule Ghetau am si eu o intrebare pentru dumneavoastra. in ritmul demografic actual in cati ani vor devenii rromii majoritari in aceasta tara? cand spun rromii ma refer la toti nu doar la acel 2,5% declarati.

raspuns // O prognoza asupra numarului romilor in Romania este o intreprindere foarte dificila. Trebuie sa stim de la ce numar plecam, de la ce structura pe virste si sexe si, mai ales, trebuie sa cunoastem bine caracteristicile actuale ale fertilitatii, mortalitatii si migratiei. Orice prognoza ar avea un caracter pur exploratoriu si ar fi doar un exercitiu. Dar foarte util.

modele culturale // Din discutiile de mai sus referitoare la schimbarea comportamentului marital/nuptial in randul tinerilor si la fertilitatea in randul rromilor se remarca existenta unor modele culturale care favorizeaza sau inhiba fertilitatea. Care considerati ca sunt din perspectiva istorica modelele sau valorile culturale care stimuleaza natalitatea/fertilitatea? Multumesc.

raspuns // Intorcindu-ne in timp, putem gasi modelele culturale care explicau nivelul ridicat al natalitatii. Aceste modele s-au erodat insa in timp, sau au disparut pe masura modernizarii societatii. Normele culturale de natura religioasa erau extrem de importante in trecut in ceea ce prieste casatoria si copiii. Aceste norme si-au slabit dramatic influenta in perioada regimului trecut si nici in contextul actual nu mai au forta de altadata. Functia economica a copilului era extrem de importanta in Romania antebelica si este neglijabila astazi, in timp ce costul copilului a crescut rapid. Reintoarcerea la valorile trecutului pare imposibila. Doar programe foarte bine concepute, generoase si implementate cu responsabilitate, urmarite in timp ca eficienta, ar mai putea revigora valori culturale si de alta natura ale trecutului, favorabile familiei cu copii.

natalitatea // antimotive de fertilitate: - dorinta de a trai cat mai multe experiente de viata(sexuale, distractie, calatorii, obtinerea de venituri pentru acestea!); - un copil se creste greu dar 2 sau 3, vezi experiente de genul ce le gasesc oamenii prin Clic sau alte jurnale populare...in masmedia in general, numa masokistii, incultii si poate cei care-si iubesc semenii, care sunt masokisti si ei, mai cresc....nu credeti? - implinirea spirituala,.... calea....romanul, nu o mai gaseste, iar framantarea asta, cel putin pentru partea de sud este majora....cred eu!