Nu este o noutate pentru nimeni, de ani de zile, Centrul Istoric este o mare ruina. Majoritatea caselor, inclusiv cele detinute de Primaria Capitalei, sunt in paragina, de vreo trei ani se paveaza doua strazi, care nu sunt gata nici in momentul de fata, iar mizeria este la ea acasa. In cel mai bun caz, cativa proprietari mai gospodari au dat cu bidineaua pe fatada.

Hanul Gabroveni de pe strada Lipscani este in aceeasi situatie. De ani de zile sta in paragina, adapostind caini si oamenii strazi. De-a lungul timpului au existat proiecte de restaurare, insa nu s-a concretizat nimic. Pana anul trecut cand Ministerul Culturii a obtinut pentru restaurarea cladirii o finantare de 2,5 milioane de euro prin Mecanismului Financiar Spatiul Economic European.

Ordinul Arhitectilor din Romania in parteneriat cu Ministerul Culturii si Centrul de Proiecte Culturale al Primariei Municipiului Bucuresti – ArCuB au organizat in aceasta toamna un concurs de proiecte pentru restaurarea cladirii si construirea unui nou edificiu pe parcela de langa. La concurs au participat 42 de proiecte, castigatorul fiind anuntat chiar inainte de Craciun. Vezi aici proiectul castigator (link). Conform proiectului, hanul va fi restaurat, iar pe terenul liber de langa se va ridica o constructie noua. Cladirea veche va adaposti ArCuB, spatii comerciale si un centru cultural, iar cea noua va fi o sala de spactacole. Autorii proiectului sunt: arh. Adina Ionita, arh. Flaviu Barbacaru, arh. Mihai Opreanu si ing. Stefan Lichwar.

Urmatorul pas este ca ArCuB sa semneze un contract cu castigatorii concursului pentru continuarea proiectului. “Trebuie semnat un contract cu castigatorii concursului. Intre timp vom pregati si licitatiile pentru alegerea constructorului si a firmei care va consolida hanul. Din fonduri europene vom plati restaurarea hanului, iar pentru ridicarea constructiei de langa, se angajeaza sa plateasca Primaria Capitalei. Speram ca pana in 2011 sa fie gata”, ne-a declarat Mihaela Paun, directoarea ArCuB.

Istoric Hanul Gabroveni

Pana la inceputul secolului al 19-lea, in zona Curtii Domnesti erau, inca din secolele 15-17, locuinte ale orasenilor. In perioada anilor 1802-1804 orasul trece printr-o perioada de dezvoltare comerciala. Ca urmare apare si Hanul Gabroveni. Se pare ca aceasta cladire aduce in peisajul orasului pentru prima data elementul “pasaj”, potrivit informatiilor de pe site-ul www.hanulgabroveni.ro. La parter se aflau pravalii pentru vanzarea cu amanuntul a produselor textile. Accesul in acest culoar lung de aproape 50 metri in fata pravaliilor boltite se facea doar pe la capetele lui prin portile din stejar masiv inchise cu feronerie de fonta. Catre mijlocul secolului 19 cladirea se afla intr-una din perioadele sale de maxima prosperitate si faima negustoreasca. Si dupa razboi cladirea si-a pastrat partial caracterul comercial. In 1968 si ulterior s-au intreprins diverse studii pentru restaurarea si refunctionalizarea complexului arhitectural, studii si intentii care nu s-au materializat.

Despre Bucuresti, majoritatea oamenilor ar spune ca este un oras trist, murdar, dezordonat. Spatiile publice or nu exista, or sunt lipsite de viata. Orasul colcaie de terenuri lasate in paragina, strazile apartin masinilor, nu oamenilor. Realitatea este dezamagitoare, insa de idei nu ducem lipsa. Iar daca ar fi puse in practica, probabil, Bucurestiul s-ar putea compara cu orice alt oras european civilizat. HotNews.ro va prezinta o serie de proiecte concepute de arhitecti si de studentii Universitatii de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”. Implementate, aceste ideii ar putea da o alta fata Capitalei. Vezi cum ar putea arata orasul tau!