Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins miercuri recursul generalilor Victor Stanculescu si Mihai Chitac, mentinand sentinta de 15 ani de inchisoare si degradare militara in procesul Revolutiei din Timisoare. Sentinta este definitiva.
Mihai Chitac sustine ca decizia justitiei de a-l condamna definitiv la 15 ani de inchisoare este una politica si reprezinta o incalcare a legilor penale.
La aflarea vestii, Mihai Chitac a parasit sala de judecata, inainte de a fi anuntata toata pronuntarea de catre Completul de noua judecatori. Chitac a declarat ca decizia judecatorilor reprezinta o incalcare flagranta a prevederilor din Codul penal si Codul de procedura penala.
"Este o decizie politica, ce vine din partea unui fost demnitar, Constantinescu", a spus Chitac, care a respins ideea ca ar fi vorba de fostul presedinte Constantinescu. Intrebat daca se va preda autoritatilor, el a raspuns: "Doar nu o sa fug din tara". Stanculescu nu a fost prezent in sala.
La termenul de pe 15 septembrie, avocatii generalilor in rezerva au cerut, in primul rand, achitarea lor, iar pe de alta parte, au solicitat magistratilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) casarea sentintei anterioare din aprilie 2007 si restituirea dosarului la Parchet, pentru refacerea urmaririi penale. Totodata, avocatii lui Stanculescu si Chitac au mai cerut completului de 9 judecatori ai instantei supreme trimiterea dosarului la rejudecare, cauza aflandu-se deja la al doilea ciclu procesual, potrivit NewsIn.
Atat avocatul Athanasie Stanculescu, cat si aparatorul lui Mihai Chitac au sustinut ca fostii generali nu sunt vinovati de uciderea revolutionarilor din Timisoara si au invocat mai multe vicii de procedura, ca de exemplu, nulitatea urmaririi penale si nelegala precizare a instantei.
Concluzia avocatilor celor doi generali in rezerva a fost ca nimeni nu poate stabili cu adevarat ce s-a intamplat la Timisoara, in decembrie 1989.
Conform rechizitoriului, in sedinta Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 17 decembrie 1989, s-a luat hotararea de a se face uz de arme de foc cu munitie de razboi. Ordinul a fost transmis mai departe de Nicolae Ceausescu in cadrul unei teleconferinte. "Ordinul de a deschide foc impotriva manifestantilor avea un caracter vadit ilegal, nu era emis in baza prevederilor niciunei legi sau a Constitutiei si, prin urmare, nu trebuia pus in executare", se arata in motivarea judecatorilor.
Magistratii au mai stabilit ca generalii Stanculescu si Chitac au dat dovada de "exces de zel" in reprimarea demonstrantilor. Acesta este si motivul pentru care Ceausescu l-a numit in seara zilei de 20 decembrie 1989 pe generalul Stanculescu in functia de comandant militar unic al municipiului Timisoara.
In ceea ce-l priveste pe generalul Chitac, magistratii arata in motivarea sentintei ca "acesta s-a implicat in mod vadit in executarea ordinului ce a avut ca urmare impuscarea mortala a 72 de persoane si ranirea altor 253 foarte grav".
Magistratii au aratat ca, potrivit reglementarilor in vigoare, in decembrie 1989, comandantii ce au dreptul sa dea ordine poarta intreaga responsabilitate pentru legalitatea si urmarile ordinelor date.
Darea de catre comandat si executarea de catre subordonat a unui ordin ilegal atrag raspunderea atat pentru unul cat si pentru celalalt, sustin magistratii.
Instanta suprema i-a condamnat la data de 3 aprilie pe cei doi generali la cate 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la cinci ani interzicerea unor drepturi.
1
1
