Traian Băsescu a atacat la Curtea Constituţională, prin intermediul instanţei de judecată, modificările aduse Legii 406/2001, prin care i-au fost retrase privilegiile cuvenite foştilor preşedinţi, respectiv vilă de protocol de la RA-APPS şi dispozitiv de protecţie al SPP, după ce instanța a decis definitiv că a colaborat cu fosta securitate comunistă.
Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a lui Traian Băsescu şi a dispus sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate privind o sintagmă din Legea 406/2001, care prevede că foştii preşedinţi îşi pierd privilegiile dacă au în justiţie o decizie definitivă că au colaborat cu fosta Securitate comunistă.
Hotărârea a fost luată într-un proces în care Traian Băsescu a solicitat suspendarea deciziei SPP prin care i-a fost retras dispozitivul de protecţie, scrie Agerpres. Băsescu a pierdut în primă instanţă procesul, însă a obţinut din partea Curţii de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale.
Dacă judecătorii de la CCR vor declara neconstituţionale modificările aduse Legii 406/2001, atunci Traian Băsescu îşi va recăpăta privilegiile.
Judecătorul Amer Jabre, care a dispus sesizarea CCR, notează, de altfel, că există o "îndoială serioasă" cu privire la constituţionalitatea modificărilor aduse Legii 406/2001, solicitând şi analizarea unui articol din Codul administrativ.
- "Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
- Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate privind: - art. 2, alin.1, lit.t si art.14, alin.1 din Legea nr.554/2004, în măsura în care se interpretează în sensul că instanţa de contencios administrativ nu poate dispune suspendarea executării unui act administrativ, atunci când există o îndoială serioasă în privinţa constituţionalităţii actului cu putere de lege în baza căruia a fost emis actul administrativ - Legea nr.243/2021; - art.1, alin.3 din Legea nr.406/2001, în privinţa sintagmei "şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia".
- Respinge cererea de suspendare a executării, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la comunicare", se arată în decizia instanţei.
În calitate de şef al statului, în perioada 2004 - 2014, Traian Băsescu beneficia de o serie de privilegii: a primit în folosinţă gratuită o vilă de protocol pe strada Gogol din Sectorul 1 al Capitalei, avea indemnizaţie şi dispozitiv de protecţie şi pază de la SPP.
În octombrie 2021, Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român a fost modificată (prin Legea nr. 243/2021), fiind introdus un nou articol care prevede că foştii preşedinţi pierd dreptul la aceste beneficii dacă o instanţa a constatat prin decizie definitivă că au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.
"Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia", prevede art.3 din Legea 406/2001, introdus în octombrie 2021.
Cum Traian Băsescu a primit în luna martie, la instanţa supremă, o decizie definitivă că a fost colaborator al Securităţii, a fost nevoit să părăsească vila de protocol, iar SPP l-a anunţat că nu mai beneficiază de dreptul la protecţie şi pază din partea Serviciului.
Decizia definitivă a instanței și notele conspirative pe care le-ar fi dat Traian Băsescu
Fostul președinte a reacționat printr-un mesaj scurt, după decizia instanței, spunând că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Potrivit CNSAS, fostul preşedinte Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
Din documentele depuse în instanţă de către CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, arăta CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
Băsescu, despre acuzațiile că ar fi colaborat cu Securitatea și despre „Petrov”: „Nu am știut că mi s-a dat un nume conspirativ”
În timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi. „Avem puncte de vedere total diferite, eu şi CNSAS. Ne va împăca un al treilea, judecătorul”, a spus, atunci, Băsescu.
Traian Băsescu a precizat în sala de judecată că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, subliniind că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.
„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (...) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.
„Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluție am aflat de legatura contrainformațiilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, asa scrie și pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate și sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu”. Daca eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus Băsescu în fața instanței.
El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia.
1
4
