Vicepremierul Vasile Dincu a scris miercuri dimineata pe Facebook, dupa ce marti a participat la o intalnire cu taberele de la Opera Romana ca fiecare "are partea lui de adevar si cu partea de intoleranta" si ca "Johan Kobborg, un mare artist contemporan, nu are cum sa inteleaga cum ne-a transformat perioada comunista si ce efecte se prelungesc pana acum".
Dincu spune ca ne concentram prea mult pe schimbarea celor ce conduc institutii inainte de a le analiza proiectele si ca Opera "nu trebuie sa excluda deschiderea spre proiecte ambitioase, care sa aduca plusvaloare si circulatie".
Postarea de pe Facebook vicepremierului:
"In cursul zilei de marti am participat, la Opera Nationala Bucuresti, la o intalnire cu reprezentantii acestei institutii. A urmat o alta intalnire cu o delegatie condusa de Johan Kobborg si Alina Cojocaru.
In fiecare dintre cele doua grupuri am regasit pasiune, emotie si dorinta de a invinge propriul punctul de vedere. Fiecare cu partea lui de adevar si cu partea de intoleranta. Unii au invocat nevoia de previzibilitate, de repertoriu stabil si de management performant, artisti pe care societatea i-a obosit si umilit incat acum sunt reticenti la schimbari si experimente.
Ceilalti mizeaza pe competitie permanenta, pe inovatie si schimbare, pe criterii de performanta din alta lume, adica din lumea noua. Un singur numitor comun au cele doua entitati: povestiri despre managementul neperformant al institutiilor noastre de cultura, despre lipsa de resurse, de viziune si despre continua improvizatie.
Angajatii de la Opera au fost civilizati, organizati si coezivi. Au ascultat o declaratie cu un punct de vedere contrar fara sa huiduie si multi chiar au aplaudat. Johan Kobborg, un mare artist contemporan, nu are cum sa inteleaga cum ne-a transformat perioada comunista si ce efecte se prelungesc pana acum.
Din punctul meu de vedere, acum este nevoie de o decizie pe termen scurt, pentru a curma criza, si de un proiect pe termen mediu si lung. Cred ca o institutie de repertoriu, asa cum isi doresc angajatii, cum poate fi Opera Nationala Romana, nu trebuie sa excluda deschiderea spre proiecte ambitioase, care sa aduca plusvaloare si circulatie internationala.
Un manager curajos si un proiect inteligent nu cred ca trebuie sa elimine neaparat vreuna dintre tendinte, chiar daca multa lume crede acum ca varianta radicala este cea mai buna. Dar despre asta vor vorbi si decide specialistii. Pe de alta parte, sustin ca, in domeniul artelor spectacolului, avem nevoie de un sistem de politici culturale moderne si inovative sprijinite de statul roman.
Din pacate, ne concentram, uneori, prea mult pe schimbarea oamenilor care conduc institutiile inainte de a le vedea proiectele sau de a analiza posibilul impact. Le sunt recunoscator tuturor celor care au participat la intalnirile de marti si la cautarea solutiilor care sa permita reluarea activitatii artistice la Opera Nationala Romana. Discutiile vor continua miercuri."
2
16
