Ambasada SUA a precizat, miercuri, ca urmareste ingrijorarile generate de amendamentele propuse la Codul Penal si Codul de Procedura Penala, subliniind ca orice modificari trebuie analizate cu atentie de toate partile interesate, pentru a se asigura ca nu submineaza progresele recente obtinute in consolidarea statului de drept, relateaza Mediafax.
"Urmarim ingrijorarile generate de amendamentele propuse de Parlament la Codul Penal si Codul de Procedura Penala in aceasta saptamana. Orice modificari aduse acestor coduri trebuie analizate cu atentie si in mod transparent de toate partile interesate, pentru a se asigura ca aceste modificari nu submineaza progresele recente obtinute de Romania in consolidarea statului de drept si in lupta anticoruptie", a transmis Ambasada SUA.
"Asa cum am mai declarat, astfel de rezultate ar fi un semnal descurajator, mai ales pentru investitori. Transparenta, predictibilitatea si stabilitatea sunt factori esentiali pentru atragerea in Romania a investitorilor locali si internationali", a precizat misiunea diplomatica, la solicitarea agentiei de presa citate.
Senatorii Cristiana Anghel (PC) si Ovidiu Dontu si Ioan Chelaru (PSD) au propus, marti, in Comisia juridica, un amendament la Codul Penal si la cel de Procedura Penala, prin care "masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice", inlocuind sintagma "suspiciuni rezonabile".
Amendamentul a fost sustinut in sedinta Comisiei juridice de senatorul PSD Ovidiu Dontu, la proiectul pentru modificarea si competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal si a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedura penala- L95/2015, si a fost adoptat cu majoritate de voturi.
Astfel, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede ca "masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune", s-a modificat, prin amendament, cu urmatoarea formulare: "masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala".
Potrivit motivatiei senatorilor care au initiat amendamentul, noua formulare este "mai apropiata de principiul de drept, consacrat, conform caruia cercetarea in stare de libertate este regula, iar dispunerea unor masuri de arest sa fie exceptia".
Senatorii mai considera ca, in vechiul Cod de Procedura Penala, masura arestarii preventive fata de un acuzat putea fi luata numai "daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala", iar in noul Cod de Procedura Penala, intrat in vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) conditia de probe si indicii temeinice a fost inlocuita cu cea de suspiciuni rezonabile.
"Asa se face ca de la inceputul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o masura exceptionala, o regula, fiind suficienta existenta unui simplu denunt ca ea sa poata fi luata. De aici, plimbarea cu catuse a acuzatiilor in fata presei a devenit ceva cotidian, neexistand sanctiuni pentru incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin afectarea imaginii persoanei", se mentioneaza in motivatie.
Si Directia Nationale Anticoruptie (DNA) a reactionat fata d propunerile de modificari la cele doua coduri, apreciind ca acestea ar afecta in mod sever statutul procurorilor.
"Cu referire la propunerea legislativa de modificare a Codului Penal si a Codului de Procedura Penala initiata de mai multi deputati, Directia Nationala Anticoruptie considera ca adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficienta DNA, ar ingreuna identificarea si pedepsirea infractorilor si ar afecta in mod sever statutul procurorilor in cadrul sistemului judiciar", se arata in comunicatul parchetului.
"Modificarea cadrului legislativ in regim de urgenta si in lipsa unor analize obiective care sa ateste o nevoie sociala imperioasa este nejustificata, avand in vedere ca noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul Romaniei, in urma unor dezbateri indelungate, care au implicat toate partile interesate. De altfel, initiatorii fac trimitere in expunerea de motive la aparitia unor evenimente care necesita schimbarea politicii penale, fara insa ca acestea sa fie indicate", arata DNA.
Reprezentantii directiei analizeaza in continuare modificarile propuse la Codul de Procedura Penala.
Astfel, modificarea art. 202 prin introducerea conditiei ca o masura preventiva sa fie dispusa numai daca exista probe din care rezulta vinovatia dincolo de orice indoiala este incompatibila cu natura si scopul masurilor preventive, mai spune DNA, aratand ca adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice masura preventiva, in orice cauza, anterior condamnarii inculpatului.
De asemenea, modificarea art. 223 cu privire la conditiile de aplicare a arestarii preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei masuri preventive anterior condamnarii, prin introducerea sintagmei "numai daca exista probe concrete din care rezulta, dincolo de orice indoiala, ca inculpatul a savarsit o infractiune".
Totodata, modificarea art. 224 si 225, prin excluderea denuntului dintre elementele care pot fi avute in vedere la aprecierea unei masuri preventive este in contradictie cu principiile procesului penal.
"Legiuitorul nu poate impune unui judecator sa se raporteze doar la anumite elemente cand apreciaza o situatie de fapt, intrucat acest proces de analiza reprezinta o componenta a procesului de deliberare ce intra in atributul exclusiv al puterii judecatoresti", argumenteaza DNA.
1
16
