Comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii sunt formate in principal din profesorii universitari lideri ai domeniului respectiv in centrele universitare din Romania. Comisiile au fost esentiale si inca joaca un rol important in decizia autoritatilor de a compensa anumite medicamente sau de a achizitiona aparatura avansata pentru spitale. Aceste decizii au o miza financiara importanta pentru industria farmaceutica.
Un ordin al ministrului Sanatatii, intrat in vigoare la sfarsitul lui noiembrie, extinde de o asa maniera aria conflictelor de interese incat o buna parte din medicii-membri se retrag pentru a nu cadea sub incidenta legii. Practic, in ultima saptamana din 2014, comisiile de specialitate din Ministerul Sanatatii sunt decimate.
Din cei zece membri ai Comisiei de Boli Infectioase de pilda, 8 sunt in potential conflict de interese conform noului ordin 1406/2014 publicat de Ministerul Sanatatii. Aceasta este una dintre comisiile cele mai importante pentru industria farmaceutica, caci de ea depinde modalitatea de compensare de catre stat a medicamentelor folosite in bolile infectioase.
Presedinte al acestei comisii, profesorul Adrian Streinu-Cercel, intentioneaza sa se retraga atat din aceasta pozitie, cat si din cea de membru in comisia anti-SIDA, au confirmat surse oficiale pentru HotNews.ro. Alti presedinti de comisii si profesori universitari s-au retras sau sunt pe punctul de a se retrage din comisiile de specialitate ale Ministerului Sanatatii.
Din cei 7 membri ai Comisiei de Oncologie, o alta cu miza importanta pentru industria farma, 6 sunt in potential conflict de interese conform noului ordin al Ministerului Sanatatii.
Acelasi lucru este valabil pentru Comisia de Neurologie, condusa de profesorul Ovidiu Bajenaru – cu 10 din 12 membri aflati in potential conflict de interese – sau pentru Comisia de Obstetrica-Ginecologie, unde din cei 11 membri peste jumatate sunt in potential conflict de interese.
Surse guvernamentale au explicat pentru HotNews ca “multi dintre medici se retrag deoarece altfel ar fi aruncati automat in conflict de interese”.
Conform ordinului in vigoare din 28 noiembrie 2014, este definit conflict de interese sau incompatibilitate situatia in care membrii acestor comisii:
- castiga bani din efectuarea de studii clinice sau actiuni care stimuleaza prescrierea sau consumul anumitor medicamente,
- daca sunt sponsorizati sau finantati “direct sau indirect” de catre industria farmaceutica pentru a participa la conferinte si congrese,
- daca primesc cadouri sau consiliaza producatorii si distribuitorii medicamentelor.
Conform declaratiilor de interese depuse in ultimul an si consultate de HotNews, un numar semnificativ din membrii comisiilor de specialitate din Ministerul Sanatatii au obtinut venituri din una sau mai multe dintre activitatile incadrate de ordinul mentionat la capitolul conflict de interese.
Miza financiara este foarte importanta deoarece, pe langa rolul atribuit acestor comisii in achizitiile publice centralizate din sistemul sanitar, ele pastreaza un rol si in mecanismul de determinare a compensarii medicamentelor. Desi acest mecanism este acum in mare parte in jurisdictia Agentiei Nationale a Medicamentului, comisiile de specialitate elaboreaza protocoalele terapeutice pentru medicamentele compensate.
Practic ele decid cat de grava trebuie sa fie o boala pentru ca pacientul respectiv sa primeasca medicamentul compensat 100%, adica platit integral de stat, sau doar 50%. De astfel de detalii tehnice depind o parte din castigurile companiilor farmaceutice.
Dar si iesirea Ministerului Sanatatii cu fata curata dintr-o dilema aritmetica caci, desi a decis in plina campanie electorala compensarea altor 23 de noi medicamente, guvernul Ponta nu a prevazut si o crestere bugetara adecvata pentru Sanatate.
Data pana la care membrii comisiilor de specialitate trebuie sa decida daca se retrag sau nu este 28 decembrie 2014. In prezent, oficialii Ministerului Sanatatii nu stiu exact cum vor completa locurile vacantate.
O solutie ar fi numirea unor medici din esaloanele inferioare ale ierarhiei universitare sau chiar medici tineri, aflati la inceput de cariera. Dar in acest caz activitatea comisiilor ar putea fi pusa la indoiala din punct de vedere al expertizei.
O alta varianta vehiculata este numirea de grupuri de experti de catre societatile medicale de specialitate care sa evalueze punctual anumite dosare. Si aici exista probleme deoarece liderii societatilor medicale sunt uneori aceleasi persoane cu cele care fac/faceau parte din comisiile de specialitate ale ministerului.
Alternativa, numirea acestor grupuri de experti direct de catre ministrul Sanatatii, ar pune sub control politic direct intregul mecanism de evaluare de care depind fonduri publice in valoare de miliarde de euro. Agentia Nationala a Medicamentului, in prezent institutia cu atributii de prim rang in domeniul farma, este condusa de un presedinte numit de ministrul Sanatatii pentru trei ani.
Conform legii, comisiile de specialitate “sunt formate din personalitati ale lumii medicale, numite prin ordin de ministrul Sanatatii”.
Dar ce se intampla atunci cand un numar semnificativ dintre aceste personalitati au relatii financiare cu companiile ale caror medicamente trebuie sa le evalueze si, prin urmare, sunt incompatibile cu calitatea de evaluator?
2
4
