​Elevii care nu frecventeaza orele de Religie, ca urmare a solicitarii parintilor, pot participa in acel timp la discutii de dezvoltare cu psihologul de la scoala, pot face o ora de studiu la biblioteca sub supravegherea bibliotecarului sau pot merge in sala de sport. Recomandarile vin din partea secretarului general adjunct in Ministerul Educatiei, Gabriel Ispas, care a declarat pentru HotNews.ro ca sunt si invatatoare care predau Religia, “dar probabil aici lucrurile vor suporta modificari in sensul in care invatatoarele sa fie mai implicate in ore”. “Atunci cand discutam despre conditii bugetare si despre acoperire de costuri, trebuie sa luam in calcul toate variantele posibile, inclusiv predarea orei de educatie fizica de catre invatator, predarea orei de limbi straine de catre invatator, poate fi si ideea de predare a religiei una din solutii”, a continuat Ispas.

Gabriel IspasFoto: Hotnews

Gabriel Ispas, secretar general adjunct in Ministerul Educatiei Nationale (MEN) si absolvent al Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii din Bucuresti, a vorbit intr-un interviu acordat HotNews.ro despre solutiile Ministerului pentru familiile care nu isi doresc ca cei mici sa urmeze religia in scoala.

Cele mai importante declaratii ale secretarului general adjunct in MEN, Gabriel Ispas:

  • Religia se preda pentru aproximativ 97-98% din elevii cuprinsi in invatamantul preuniversitar. Pe de alta parte, sunt cateva cazuri, foarte putine la nivel national, in care parintii decid pentru copiii minori, respectiv elevii majori decid pentru ei - sa nu urmeze aceasta ora. Aici cred ca trebuie sa intervenim noi cu mai multa atentie pentru a gasi alternative reale pentru acesti copii.
  • Raspunderea unitatii de invatamant este pentru tot programul, de cand copilul a venit si pana cand a plecat. Noi trebuie sa gandim aici poate o forma de consiliere, nu in sensul de consiliere ca elevul ar avea o problema, ci in sensul de discutii de dezvoltare cu psihologul de la scoala.
  • Daca discutam despre clase I-IV, avem o chestiune foarte simpla: in perioada in care se face religie, invatatorul e liber. In acea ora, invatatorul poate sa isi ia copiii care nu fac religie si sa faca cu ei altceva.
  • La invatamantul gimnazial, cred ca varianta cea mai buna este aceea de a face studiu la biblioteca, cum la fel cred ca mai ales la invatamantul liceal unde scade si numarul de ore de sport si nu vrei sa faci ora respectiva, poti sa mergi in sala de sport alaturi de ceilalti care au ore si in ora respectiva faci un sport individual, faci un sport de grup, dar faci cu totul altceva decat religie.
  • O ora de citit in biblioteca nu dauneaza nimanui. Sub supravegherea bibliotecarei.
  • Despre cazurile in care exista doar cativa parinti care cer retragerea copiilor de la religie si posibilitatea ca scoala sa plaseze, la acele clase, ora de religie la inceputul zilei de cursuri: Asta ar putea sa fie si de multe ori se intampla lucrul acesta. Pentru ca nimeni nu trateaza lucrurile la modul absurd. Dar in acelasi timp nu poate fi o regula.
  • Atunci cand faci un orar, la I-IV este clar: ai invatatorul si clasa. Dar de la clasa a V-a in sus trebuie sa ai un anumit numar de ore de romana, un anumit numar de ore de matematica, de biologie, o ora de religie, orele de sport, pentru ca acelasi lucru de care discutam astazi cu ora de religie la inceput, exact aceeasi discutie a fost cu ora de sport la inceput.
  • Si am spus: daca pui ora la sfarsitul programului are logica, pentru ca a transpirat, s-a schimbat, cum nu ai vestiare si dusuri in toate scolile din Romania, s-a schimbat, s-a dus acasa a facut un dus si totul e ok. Dar daca vine de la ora de sport si mai are 3 ore, pentru colegi s-ar putea sa nu fie tocmai placut mediul de convietuire.
  • Dar nu ai cum, pentru ca ar insemna ca fiecare profesor sa faca in acelasi timp cu 2 sau 3 clase. Atunci am incalca normativele si am incalca regulile de organizare a procesului de invatamant. Deci suntem in situatia in care trebuie sa impacam, pe de o parte, si dorintele parintilor, si pe de alta parte si exigentele procesului educational. Si mie mi-ar conveni ca educatia fizica sa se desfasoare la sfarsitul programului.
  • Cine plateste salariile profesorilor? Statul, din banii alocati procesului de invatamant. Banii nu vin la Ministerul Educatiei, ci se duc la autoritatile locale. Evident noi vorbim de un cost standard per elev, in acest cost standard imi intra mai multe lucuri, inclusiv salariile profesorilor.
  • Care este salariul mediu al unui profesor de religie, titular intr-o scoala? La fel ca la orice alta materie.
  • Cati profesori titulari de religie exista in acest moment in sistem? Nu pot sa va spun care este numarul, dar nu este foarte mare avand in vedere ca de cele mai multe ori chiar si la clasele I-IV fac invatatoarele orele de religie. Sunt si situatii in care fac profesorii de religie orele, dar probabil aici lucrurile vor suporta modificari in sensul in care invatatoarele sa fie mai implicate in ore. Fiind vorba de o ora pe saptamana, nu putem sa vorbim de un numar foarte mare de profesori.
  • Ministerul Educatiei se gandeste, are in plan ca in clasele clasa pregatitoare - a IV-a orele de religie sa fie facute de invatatori pe scara larga? Atunci cand discutam despre conditii bugetare si despre acoperire de costuri, trebuie sa luam in calcul toate variantele posibile, inclusiv predarea orei de educatie fizica de catre invatator, inclusiv predarea orei de limbi straine de catre invatator, poate fi si ideea de predare a religiei una din solutii. Nu pot sa spun ca astazi noi avem in vedere acest lucru. Totul depinde de bugetul alocat educatiei in primul rand, in al doilea rand de cum arata normele didactice si in al treilea rand de cum putem sa raspundem la toate solicitarile.
  • Pentru ca daca noi spunem acum ca scoatem din I-IV profesorii de religie, nu mai e valabila afirmatia mea anterioara potrivit careia invatatoarea, in timp ce profesorul preda, poate sa stea cu ceilalti elevi. Este ori, ori. Daca o faci, nu se mai intampla cealalta conditionalitate. Si nici asta nu e bine.
  • Astea sunt teme de lucru. Nu s-a discutat. Sunt teme de lucru, pentru ca si pe noi ne preocupa ce se intampla in viitor. Ne preocupa, asta nu inseamna ca se ia o decizie sau s-a gandit o anumita decizie.
  • Evident, daca o sa discutati cu cineva care se ocupa cu finantarea invatamantului, va spune ca este o solutie foarte buna. Daca discutati cu Ministerul Tineretului si Sportului, vor spune ca sub nicio forma educatia fizica nu trebuie predata de altcineva decat de profesori. Daca discutam cu profesorii de limbi straine, evident ca vor spune ca invatatorii nu au competente pentru a preda.
  • In eventualitatea in care vom avea invatatori care sa acopere si Religia, invatatorul trebuie sa aiba o anumita specializare? In primul rand, chestiunea nu este de actualitate. Nu discutam despre un lucru care se poate intampla astazi, maine, intr-un an, in doi ani. Eu vorbesc despre posibilitati care pot fi luate la un moment dat in calcul.
  • Deci noi, ca Minister al Educatiei, nu am discutat in acest moment despre o asemenea masura. Dar este evident ca o invatatoare, mai ales in contextul in care nu mai discutam despre invatatoarea doar cu liceul pedagogic, ci discutam despre invatatoare care au studii universitare, invatatoarea poate sa fie absolventa si de Facultate de Psihologie, cum poate sa fie si absolventa de Facultate de Matematica, de Biologie sau de Teologie. Deci se largeste orizontul.
  • De ce nu platesc Bisericile profesorii de religie? Atunci am face un invatamant ultra-confesional. Invatamantul public din Romania trebuie sa fie diferit de cel ultra-confesional. Are o parte de confesional, dar nu este ultra-confesional. Ori rolul statului este, asa cum raspundeam si unui cititor, de a acoperi toata paleta de dezvoltare a unui copil. Chiar daca uneori ne place, chiar daca nu ne place.
  • Cati copii nu urmeaza ora de religie, ca urmare a unei soliciari depuse de parinti? Intre 1.000 si 3.000, undeva sub 1%. Sunt diferente: unii nu studiaza de la clasa I pana la finalul liceului, daca el abandoneaza scoala, evident ca abandoneaza si religia.
  • Avem cazul preotului care a fost suplinitor in cadrul Liceului Pedagogic “Carmen Sylva” din Timisoara si care in urma cu 7 ani a fost filmat spunandu-le elevilor ca daca ar vedea tigani la semafor, ar trece cu masina peste ei. Lectia a aparut acum public, iar profesorul care era si preot a fost eliberat din functie ca urmare a deciziei Arhiepiscopiei Timisoarei. De ce nu s-a sesizat Ministerul Educatiei?
  • Legea Educatiei, ca si legislatia muncii, vorbeste despre o anumita tipologie de sanctionare. Legea noastra spune ca fapta trebuie sanctionata in 30 de zile de la momentul in care ai luat la cunostinta savarsirea ei, dar nu mai mult de 6 luni de cand s-a savarsit. Deci noi ca Minister al Educatiei nu puteam interveni la un interval de 7 ani. Sub nicio forma.
  • In schimb, Episcopia emite conform legii cultelor acel aviz pentru predarea religiei. Acel aviz se acorda anual. Pe cale de consecinta, retragerea avizului conduce la neindeplinirea conditiilor pentru predare
  • Daca nu era vorba de un profesor de Religie, MEN nu avea niciun instrument prin care sa intervina? Negarea Holocaustului este infractiune. Este singura varianta pe care o puteam avea in momentul respectiv. (…) Dar nu atat de usor ca in acest caz. Pentru ca aici am avut parghia administrativa numita acea “binecuvantare”.
  • Si daca nu avem de-a face cu negarea Holocaustului? Ministerul Educatiei trebuie sa se sesizeze, nu Ministerul, ca nu Ministerul face cercetarea disciplinara, ci Consiliul de Administratie al Scolii, si acest lucru este intampla tocmai pentru ca la nivelul scolii afli mult mai repede decat afli la nivel de Minister. Ori daca 7 ani nimeni nu a spus nimic despre acea chestiune, dupa 7 ani e foarte greu. Chiar daca fapta in sine este inadmisibila si reprobabila.
  • Din pacate, legislatia muncii si asta e o problema la nivel national in general sprijina angajatul, nu sprijina angajatorul in sanctionare, tocmai pentru ca se considera ca in general angajatorul poate sa abuzeze de puterea care i se da.
  • Legea Educatiei in acest sens poate intra pe ideea de cod etic, cod deontologic, la care lucram in momentul de fata pentru a-l face cat mai actual si care sa raspunda la cat mai multe dintre situatiile cu care ne confruntam.
  • Codul Etic se va referi la toata cazuistica din invatamantul preuniversitar. Nicio lege nu se aplica decat pentru cazurile care urmeaza.
  • (…) Daca are o condamnare de catre o instanta pentru o fapta de nedemnitate profesionala, categoric sa nu se mai poata intoarce niciodata in acel sistem.
  • In cazul invatatoarei de la Scoala 10, daca instanta nu decide o condamnare a sa, se poate intoarce la catedra? Doamne pazeste! Da, se poate intoarce.
  • Inclusiv sub noul cod etic? Noul cod etic se aplica faptelor care apar sub incidenta lui.