Legea descentralizarii este neconstitutionala pentru ca nu respecta Legea cadru a descentralizarii nr.195/2006, care prevede realizarea de masuri pregatitoare ale procesului de descentralizare, studii de impact, standarde de cost si sisteme de indicatori de monitorizare, se arata in motivarea Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), publicata joi pe site-ul institutiei si citata de Agerpres.

Pe parcursul a 106 pagini, CCR explica de ce a declarat pe 10 ianuarie 2014 ca fiind neconstitutionala Legea privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica.

Aceasta lege a fost adoptata in urma angajarii raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna din data de 19 noiembrie 2013, fiind contestata la CCR de 70 de deputati PDL si PP-DD.

CCR sustine ca adoptarea Legii descentralizarii a fost adoptata cu nerespectarea Legii-cadru nr.195/2006, "ceea ce se constituie intr-o incalcare a dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie referitoare la obligatia de respectare a legilor".

In acest sens, Curtea constata ca legea nu respecta art. 5 alin.(1) din Legea-cadru nr.195/2006, care prevede ca "transferul competentelor este fundamentat pe analize de impact si realizat pe baza unor metodologii specifice si a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in colaborare cu Ministerul Administratiei si Internelor si structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale".

In urma analizarii unor documente trimise de Guvern, CCR constata ca acestea, eterogene prin continut, vizeaza informari generale in privinta problematicii regionalizarii si descentralizarii, fundamentele procesului de regionalizare in Romania, istoricul descentralizarii in perioada 1991-2013, documente privind organizarea administrativ-teritoriala a Romaniei, rapoarte privind dezvoltarea economica, demografia, mediul, transporturile, dezvoltarea rurala, incluziunea/excluziunea sociala, tipuri functionale de localitati urbane si rurale, zone de influenta urbana, accesul populatiei la servicii de interes general, resurse naturale, potential energetic, ocuparea si utilizarea terenurilor, executia bugetelor locale, acte de reglementare primara sau secundara, analize de drept comparat in materie sau strategii elaborate in domenii partial descentralizate, precum si studii, prezentari si articole in domeniile regionalizarii si descentralizarii.

De asemenea, Guvernul a transmis Curtii si un "Document strategic privind masurile necesare accelerarii procesului de regionalizare - descentralizare in Romania 2013-2016", fara ca acesta sa poata avea semnificatia juridica a unui studiu/analiza de impact.

In opinia CCR, aceste documente au fost redactate de-a lungul timpului intr-un cadru mai mult sau mai putin organizat, fiind reunite si, astfel, invocate ca fiind masuri pregatitoare ale procesului de descentralizare.

"In nici un caz nu se poate trage concluzia ca acestea ar reprezenta analizele de impact la care Legea-cadru nr.195/2006 face referire. Din contra, denota o lipsa de corelare cu dispozitiile acesteia, ceea ce demonstreaza neindeplinirea obligatiei care incumba Guvernului si Parlamentului in temeiul art.5 alin.(1) din Legea-cadru nr.195/2006 de a realiza, respectiv de a adopta legea criticata pe analizele de impact necesare", este concluzia CCR.

Tot astfel, art.5 alin.(2) din Legea-cadru nr.195/2006 prevede organizarea de "faze-pilot in vederea testarii si evaluarii impactului solutiilor propuse pentru descentralizarea competentelor pe care le exercita in prezent", operatiune nerealizata in majoritatea domeniilor supuse reorganizarii.

De asemenea, art. 9 din Legea-cadru nr.195/2006 prevede elaborarea unor standarde de cost pentru finantarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate si standarde de calitate aferente asigurarii furnizarii acestora de catre autoritatile administratiei publice locale.

"Curtea retine, insa, ca in privinta domeniilor descentralizate prin prezenta lege nu au fost elaborate astfel de standarde nici macar la nivel estimativ; or, avand in vedere importanta si complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesara sa fie realizata anterior adoptarii prezentei legi", mai sustin judecatorii constitutionali.