Se intensifica presiunea unor tabloide din Marea Britanie asupra guvernului conservator de la Londra, pentru blocarea accesului lucratorilor romani si bulgari pe piata britanica a muncii si din ianuarie 2014. Comisia Europeana avertizeaza cu sanctiuni daca cele 9 state membre UE cu restrictii pe pietele muncii pentru romani si bulgari vor refuza sa le ridice, insa in practica o pocedura de infringement ar putea dura si mai bine de 2 ani. De la Londra, Ministerul de Interne sustine ca prefera sa ia masuri interne de combatere a abuzului unor cetateni europeni asupra ajutoarelor sociale britanice. Diplomatia de la Bucuresti afirma ca Marea Britanie a dat asigurari ca nu intentioneaza sa mentina restrictiile pentru lucratorii romani si bulgari din 1 ianuarie 2014.

Daily Express (captura)Foto: www.express.co.uk

Saptamana trecuta a venit randul ziarului Daily Express sa se alature corului tabloidelor britanice care face presiuni asupra guvernului conservator de la Londra pentru a mentine si din 1 ianuarie 2014 restrictiile pe piata muncii pentru lucratorii romani si bulgari, in pofida Tratatului de aderare la UE a celor doua tari, ratificat inclusiv de Parlamentul de la Londra, care prevede ca perioada tranzitorie in care cetatenii romani si bulgari mai pot fi blocati pe piata muncii din unele tari UE pana cel tarziu la 31 decembrie 2013.

Joia trecuta, tabloidul britanic conservator, vechi de peste un secol, cu un tiraj mai mare de 500.000 de exemplare pe zi in editia tiparita, a lansat o petitie online in care cetatenii Regatului Unit sunt invitati sa ii ceara premierului conservator David Cameron mentinerea restrictiilor pentru romani si bulgari. Potrivit tabloidului, marti, numarul semnatarilor petitiei ajungea la 75.000.

Intr-un articol prin care Daily Express deschide campania impotriva lucratorilor romani si bulgari, jurnalistii Alison Little si Martyn Brown se revolta ca de la 1 ianuarie 2014 celor 9 state care mai aveau restrictii "li se va cere sa ridice limitarile si sa le ofere celor 29 de milioane de oameni din Romania si Bulgaria drepturi depline la munca si beneficii".

Din articolul tabloidului rezulta, practic, ca de la 1 ianuarie 2014 toata populatia Romaniei si Bulgariei, inclusiv batranii si copiii, ar putea pleca in bloc catre cele 9 state UE care vor ridica restrictiile pe piata muncii.

CE: Declansam sanctiunile, daca vreun stat UE va bloca accesul romanilor la piata muncii

Comisia Europeana sustine ca de la 1 ianuarie 2014 toate cele 9 state membre ale UE care au mentinut restrictii pe piata muncii pentru romani si bulgari timp de 7 ani vor fi obligate sa le ridice, fara niciun fel de amanare sau derogare, in baza art. 45 al Tratatului de functionare a Uniunii Europene, care garanteaza dreptul la libera circulatie al lucratorilor in UE.

Practic, din 1 ianuarie 2014, si ultimele 9 state membre UE trebuie sa ridice restrictiile pentru romani: Austria, Germania, Belgia, Franta, Luxemburg, Malta, Olanda si Marea Britanie - atat pentru lucratorii romani si bulgari, precum si Spania (unde doar pentru lucratorii romani mai sunt restrictii partiale in prezent).

"Aceasta perioada de tranzitie a fost introdusa pentru a permite statelor membre sa pregateasca pietele fortei de munca si este strict limitata in timp . Acest lucru se datoreaza faptului ca libera circulatie a lucratorilor este una dintre libertatile fundamentale consacrate in Tratatul UE si constituie o parte esentiala a pietei unice a UE. Exceptiile de la libera circulatie a lucratorilor trebuie sa ramana exceptionale. Incepand cu 1 ianuarie 2014, lucratorii romani si bulgari vor beneficia pe deplin de legislatia UE privind libera circulatie a lucratorilor la fel ca alti cetateni din UE", a declarat luni pentru HotNews.ro Jonathan Todd, purtator de cuvat al comisarului european pentru ocuparea fortei de munca, Laszlo Andor.

Reprezentantul Comisiei Europene insista ca "dupa 31 decembrie 2013 nu exista posibilitatea ca un stat membru sa mentina sau sa reintroduca masuri de restrictionare a accesului lucratorilor romani si bulgari pe piata fortei de munca", in conditiile actualelor tratate.

In cazul in care un stat membru va impune restrictii pe piata muncii romanilor si bulgarilor si din 1 ianuarie 2014, Comisia Europeana sustine ca va declansa imediat procedura de sanctionare a acelui guvern.

"Comisia Europeana nu a primit niciun semnal ca vreun stat membru intentioneaza sa mentina restrictiile la libera circulatie a lucratorilor din Bulgaria si Romania dupa 31 decembrie 2013. In cazul in care se va intampla asa, aceasta ar fi o incalcare a Tratatelor, iar Comisia Europeana ar deschide o procedura de infringement", subliniaza purtatorul de cuvant al comisarului europoean pentru ocuparea fortei de munca.

Agentul Romaniei la CJUE: O procedura de infringement poate dura de la cateva luni la ani intregi

Razvan Radu

Razvan Radu

Foto: Ministerul Afacerilor Europene

In practica, insa, cele 9 state UE care mai au restrictii pentru romani vor avea posibilitatea sa tergiverseze de la cateva luni la cativa ani buni deschiderea pietelor muncii, avand in vedere procedurile greoaie de infringement.

"Durata unei proceduri de infringement depinde de mai multi factori: conduita statului in cauza, celeritatea cu care se desfasoara procedura in fata Comisiei Europene sau a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Poate dura cateva luni, daca statul membru se conformeaza, sau cativa ani, daca dosarul ajunge si pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene", a declarat, luni, pentru HotNews.ro, agentul Romaniei la CJUE, Razvan Horatiu Radu.

Conform art. 258-260 din Tratatul de Functionare a UE, procedurile de infringement se pot declansa de catre Comisia Europeana fie prin autosesizare, fie sesizata de Romania sau Bulgaria, in cazul muncitorilor romani si bulgari.

In cel de-al doilea caz, Romania ar trebui sa astepte 3 luni pentru ca Executivul european sa emita un aviz motivat prin care sa declanseze infringementul asupra Marii Britanii sau a oricarei alte tari dintre cele 9 vizate. Daca Bruxelles-ul nu emite avizul, Romania poate sesiza direct Curtea de Justie a UE.

Subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe apreciaza, totusi, ca procedurile de infringement stat membru - stat membru sunt "foarte rare, deoarece statele membre prefera sa solutioneze neintelegerile dintre ele pe cale bilaterala si utilizand instrumentele diplomatice, inclusiv pe cele legate de respectarea si aplicarea dreptului UE".

Durata procedurii variaza in faza de dinainte de intrarea pe rolul CJUE. "Durata fazei precontencioase in cazul procedurilor dintre statele membre depinde, pe langa termenele date de art. 259 din Tratat si de sensul in care este raspunsul Comisiei, precum si de conduita statului membru care a initiat procedura", a mai explicat Razvan Horatiu Radu.

In ceea ce priveste durata procesului efectiv la CJUE, si aceasta poate fi variabila. "Intr- o recenta asemenea procedura, Ungaria vs. Slovacia, constatam ca Ungaria a sesizat CJUE la 30 martie 2010 si CJUE s-a pronuntat la 16 octombrie 2012, asadar, in circa 2 ani si 6 luni", exemplifica agentul Romaniei la Curtea de la Luxemburg.

In cazul in care CJUE constata ca exista o incalcare a legislatiei europene, statul membru vizat este obligat sa se "conformeze de indata", a precizat oficialul MAE.

Leonard Orban

Leonard Orban

Foto: Agerpres

In schimb, Leonard Orban, fostul comisar european pentru Multilingvism, a precizat ca procedurile de infringement pentru cazuri evidente sunt foarte accelerate.

"Procedura de infringement este suficient de flexibila pentru ca, pe de-o parte, in cazul in care lucrurile sunt complicate, sa permita un anumit timp pentru ca statul respectiv sa ia masurile prin care sa-si compatibilizeze actiunile sau legislatia, ori, dimpotriva, permite ca in situatii foarte evidente masurile sa se ia foarte urgent. Sa zicem ca intr-un caz de genul acesta Comisia Europeana declanseaza procedura de infringement, va spun foarte clar ca procedura va fi accelerata la maximum. Iar daca statul sau statele nu se vor conforma, imediat va fi sesizata Curtea de Justitie si ea va actiona foarte rapid", a declarat, pentru HotNews.ro, Leonard Orban.

Teoretic, o posibilitate de a mai bloca legal accesul romanilor pe piata muncii din Marea Britanie si din celalalte 8 tari UE care mai au restrictii, incepand cu 1 ianuarie 2014, este modificarea Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.

"Este un proces extrem de indelungat, care presupune acordul tuturor statelor membre, inclusiv al Romaniei si va dati seama ca o asemenea chestiune este practic imposibila", a comentat Leonard Orban.

O alta posibilitate ca Regatul Unit sa mai restrictioneze libera circulatie a romanilor pe piata muncii ar fi renegocierea Tratatului de Aderare al acestei tari la Uniune, ceea ce ar implica, de asemenea, inclusiv votul Parlamentului Romaniei.

Parlamentar britanic de la Putere: Ar ajuta la renegocierea apartenentei noastre la UE. Home Office: Mai degraba decat sa facem proiectii specultaive, ne concentram pe reducerea abuzului de libera circulatie

Practic, Guvernul conservator de la Londra ar putea linistit sa tergiverseze, pe procedura, ridicarea restrictiilor pentru romani si bulgari pana la alegerile locale si scrutinul europarlamentar prevazute pentru mai 2014 sau chiar pana la alegerile generale din 2015.

Acest scenariu nu a fost evocat in mod oficial de coalitia guvernamentala din Marea Britanie, dar in insula exista o presiune majora atit din partea unei parti a opinei publice, cit si din zona partidului ultra-populist UKIP. Toate - in conditiile in care comentatorii de la Londra considera ca Partidul Conservator britanic este primul care pierde de pe urma deschiderii pietei muncii.

De altfel, parlamentarul Philip Hollobone din Partidului Conservator - principala formatiune politica de la guvernare- si-a declarat sustinerea pentru "Cruciada Daily Express" impotriva romanilor si bulgarilor.

El a sustinut si in Camera Comunelor - forul inferior al Parlamentului de la Londra - ca Marea Britanie trebuie sa spuna Uniunii Europene ca se opune liberului acces al lucratorilor romani si bulgari pe piata britanica a muncii, ca mijloc de presiune in renegocierea statutului si obligatiilor tarii in cadrul Uniunii Europene.

"Sustin 100% campania Daily Express. Este ceva ce am cerut eu insumi in Camera Comunelor. A spune Uniunii Europene ca Marea Britanie nu va admite romani si bulgari ar ajuta la renegocierea apartenentei noastre la UE. Aceasta ar da un semnal ca intelegem problema si ar fi o miscare extrem de populara. Dar, si mai important, e un lucru bun. Marea Britanie este plina si nu poate face fata altui val de migratie in masa din cele doua tari relativ sarace, cu care avem foarte putine in comun", a declarat parlamentarul conservator Philip Hollobone, citat de Daily Express.

home-office

home-office

Foto: http://www.government-news.co.uk

In schimb, contactat de HotNews.ro, Home Office - Ministerul britanic de Interne - a evitat sa precizeze daca Londra isi va asuma o procedura de infringement impotriva sa pe tema unui eventual refuz de ridicare a restrictiilor pe piata muncii.

"Mai degraba decat sa facem proiectii speculative, ne concentram pe munca noastra de a suprima abuzul de libera circulatie si de a combate factorii de atractie care conduc la imigratia europeana in Marea Britanie", a declarat un purtator de cuvant al Home Office, pentru HotNews.ro.

Alte declaratii ale reprezentantilor Ministerului britanic de Interne, transmise HotNews.ro:

  • Noi le spunem bun venit celor care doresc sa vina aici sa lucreze si sa contribuie la economie. Niciun cetatean al UE nu are acces nerestrictionat in Marea Britanie, ei trebuie sa lucreze sau sa se intretina singuri. Cei care sunt tentati sa vina aici pentru a incerca sa abuzeze de servicii publice ar trebui sa stie ca avem reguli ferme.
  • In cadrul Guvernului Marii Britanii, lucram pentru a ne asigura ca sistemele noastre de control cu privire la accesarea prestatiilor si serviciilor sociale, inclusiv asigurarile de sanatate si locuintele sociale, sunt printre cele mai retrictive din Europa, pentru a proteja Marea Britanie de abuz.
  • De exemplu, Departamentul pentru Munca si Pensii din Guvernul Britainic inaspreste Habitual Residence Test, pe care toti migrantii trebuie sa il treaca pentru a pretinde beneficii legate de venituri, iar Departamentul de Sanatate ia masuri pentru a proteja serviciul nostru de sanatate in fata abuzului.
  • Daca persoane fara permisiunea de a se afla in Marea Britanie refuza sa se intoarca acasa voluntar, vom lua masuri pentru a le indeparta. Aceasta include si europeni care se afla in Marea Britanie pentru mai mult de 3 luni si nu au de lucru, nu studiaza sau nu se intretin singuri.
  • Intre timp, Guvernul Britanic, impreuna cu alte trei tari UE, a cerut Comisiei Europene sa ia masuri pentru a restrange legile UE.

MAE: Am primit asigurari din Marea Britanie ca va ridica restrictiile de la 1 ianuarie 2014

Ministerul roman al Afacerilor Externe a transmis HotNews.ro ca a primit "in repetate randuri asigurari din partea Marii Britanii, la nivel guvernamental, ca la 1 ianuarie 2014 se vor ridica restrictiile privind accesul pe piata muncii al cetatenilor romani".

"Ministrul de externe britanic, William Hague, a reiterat angajamentul Guvernului Marii Britanii de a respecta prevederile Tratatului de Aderare al Romaniei in privinta liberalizarii pietei muncii din tara sa pentru cetatenii romani, cel mai recent cu prilejul vizitei la Londra, in octombrie 2013, a ministrului afacerilor externe roman, Titus Corlatean. In plus, cu prilejul unei intrevederi cu ambasadorul Romaniei la Londra, la 30 octombrie a.c., ministrul britanic pentru imigrare, Mark Harper, a transmis asigurari ca masurile tranzitorii impuse cetatenilor romani si bulgari se vor incheia la 1 ianuarie 2014", a precizat MAE roman, intr-un raspuns oficial transmis HotNews.ro.

La randul sau, "Comisia Europeana nu a primit pana acum niciun indiciu ca vreun stat membru intentioneaza sa mentina restrictiile privind libera circulatie a lucratorilor din Bulgaria si Romania dupa 31 decembrie 2013", a precizat Jonathan Todd, purtator de cuvant al comisarului european pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale, Laszlo Andor.

Cati romani "vor invada", pana la urma, Marea Britanie, din 2014, daca se ridica restrictiile

Ocuparea fortei de munca in UE

Ocuparea fortei de munca in UE

Foto: Eurostat

Tabloidele britanice scriu ca piata muncii a celor 9 state care mai pastreaza restrictii se va deschide din 2014 pentru toata populatia Romaniei, de 21,3 de milioane oameni.

Numarul real al populatiei active din Romania este, insa, de 10,1 milioane de persaone, inclusiv fortele armate si asimilati si persoanele care lucreaza in sectorul informal si la negru, conform datelor Institutului National de Statistica pentru trimestrul al II-lea al anului 2013. Din aceste persoane, 758.000 erau someri, inregistrati in trimestrul al II-lea.

La 30 septembrie 2013 numarul total al somerilor din Romania era de 428.900 persoane, potrivit Ministerului Muncii.

Din populatia activa, 9,3 milioane de romani aveau ocupatii in trimestrul II al anului 2013, dintre acestia 6,3 milioane erau salariati, iar restul de 3 milioane aveau activitati independente, erau antreprenori sau aveau alte tipuri de ocupatii nesalariale, potrivit cifrelor INS.

In acest context, Ministerul roman al Afacerilor Externe sustine ca cifrele vehiculate de Daily Express privind migratia romanilor in Marea Britanie nu au fundament obiectiv. "Referitor la cifrele vehiculate de Daily Express privind numarul de lucratori romani ce vor <> dupa 1 ianuarie 2014, acestea nu au nicio baza obiectiva", arata MAE, intr-o adresa transmisa HotNews.ro.

Diplomatia romana citeaza studiul unui think-tank britanic, Migration Matters, preluat de ziarul quality The Guardian in august 2013, care releva, pe baza analizei modelelor de mobilitate in cadrul UE, ca numarul romanilor (si bulgarilor) care vor veni in Marea Britanie dupa 2013 ar putea fi mai mic de 20.000. Acest studiu "demonteaza astfel estimarile altor grupuri privind un posibil val de cetateni romani si bulgari (50.000 anual in urmatorii 5 ani) care vor sosi in Marea Britanie incepand cu 1 ianuarie 2014", precizeaza MAE roman.

Oficial, insa, Guvernul de la Londra afirma ca dinamica "migratiei" romanilor si bulgarilor catre Marea Britanie nu poate fi prognozata.

Populatia expusa riscului de saracie

Populatia expusa riscului de saracie

Foto: Eurostat

"Guvernul nu a prognozat numarul de imigranti care ar putea sosi din Romania si Bulgaria. Noi nu facem astfel de previziuni pentru nicio tara si exista prea multe incertitudini care fac previziunile imposibile", a precizat Home Office, pentru HotNews.ro.

Studiul privind gradul de indeplinire a obiectivelor Strategiei Europa 2020, dat publicitatii de Eurostat la sfarsitul lunii octormbrie 2013, ar trebui intr-adevar sa ingrijoreze atat Guvernul Britianic cat si Guvernului Romaniei.

Conform Eurostat, in Romania rata de ocupare a fortei de munca pentru grupa de varsta 20-64 de ani a stagnat la 63,8% in perioada 2005-2012, in conditiile in care obiectivul tarii este de 70%.

In Marea Britanie, rata de ocupare este mai mare, ajungand la 74,2% in anul 2012, insa era pe scadere in comparatie cu anul 2005.

In privinta situatiei sociale, in anul 2011, 40% din populatia Romaniei era expusa riscului de saracie si excluziune sociala, in scadere de la circa 46% in anul 2007. Prin acordarea de ajutoare sociale, expunerea la saracie scade la circa 22% in anul 2011, de la aproximativ 25% in anul 2007.

Dinamica expunerii la saracie coroborata cu ciferele ocuparii fortei de munca pare sa releve o preocupare mai accentuata a autoritatilor din Romania pentru ajutoarele sociale decat pentru stimularea crearii locurilor de munca. In schimb, desi cu o rata de ocupare stagnanta, joburile populatiei din Romania par sa fi adus un real beneficiu sitiuatiei sociale.

"Germania si Romania si-au atins deja din 2011 tintele nationale" privind reducerea expunerii la saracie si excluziune sociala, remarca si studiul Eurostat din octombrie 2013.

De cealalta parte, Marea Britanie are cifre mult mai bune decat ale Romaniei in privinta situatiei sociale din tara. Fara asistenta sociala, expunerea la saracie afecta 25% din populatia Regatului Unit in anul 2005, iar in anul 2011 procentul a scazut pana la circa 23%. Cu acordarea ajutoarelor sociale, procentajul de expunere la saracie si excluziune sociala cade de la circa 19% in anul 2005 la 16% din populatie, in anul 2011.

Aceste cifre par sa indice o preocupare a autoritatilor britanice atat pentru crearea de locuri de munca, cat si pentru protectia sociala.