Alina Bica, propusa de premierul Victor Ponta pentru functia de procuror sef al DIICOT, propune in proiectul de management publicat miercuri pe site-ul Consiliului Superior al magistraturii, printre directiile de actiune al DIICOT, asigurarea independentei procurorilor in efectuarea urmaririi penale, realizarea unui act de urmarire penala transparent si cu respectarea celor mai inalte exigente profesionale dar si o abordare mai activa in ceea ce priveste instituirea masurilor asiguratorii.

Alina BicaFoto: Agerpres

In proiectul de managemnt, Bica precizeaza ca directiile de actiune ale DIICOT vor fi structurate in obiective strategice, obiective operationale/ actiune si obiective specifice.

Astfel, obiectivele strategice ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, in viziunea Alinei Bica sunt:

  • combaterea criminalitatii organizate si a terorismului, apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor in conditii de transparenta, credibilitate si inalta probitate morala si profesionala, cu respectarea dispozitiilor legii interne si ale Conventiei Europene privind Drepturile Omului;
  • mentinerea gradului de integritate profesionala si morala a procurorilor si personalului auxiliar, prin continuarea implementarii standardelor de integrate in sistemul judiciar si prin promovarea unor ghiduri de bune practici in domeniu;
  • realizarea unui sistem care sa permita implementarea reglementarilor din Legea nr. 202/2011 referitoare la unificarea practicii judiciare si a viitoarelor reglementari in materie din Codul de procedura penala ce urmeaza a intra in vigoare, astfel incat aplicarea legii pe domeniul de competenta al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sa dobandeasca o predictibilitate si eficienta sporita, cu consecinta directa a cresterii increderii justitiabilului in actul de justitie;
  • cresterea gradului de recuperare a produselor infractiunilor urmand cele mai bune practici din activitatea similara a altor state membre UE si consolidarea practicii judiciare - reprezentand totodata si un obiectiv asumat prin Strategia Nationala Anticoruptie _ HG nr. 215/2012.

Bica propune la capitolul obiective operationale permanente:

  • realizarea unul stil de management participativ.
  • solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil si cu respectarea principiului celeritatii procesului penal;
  • eficientizarea activitatii de urmarire penala;
  • asigurarea independentei procurorilor in efectuarea urmaririi penale in cauzele repartizate;
  • cresterea gradului de comunicare intre Structura Centrala si Structurile teritoriale ale Directiei;
  • realizarea unui act de urmarire penala transparent si cu respectarea celor mai inalte exigente profesionale;
  • abordare mai activa in ceea ce priveste instituirea masurilor asiguratorii.

In ceea ce priveste obiectivele operationale specifice pe termen lung ale institutiei, candidatul la sefia DIICOT aminteste:

  • regandirea pozitiei Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism in cadrul Ministerului Public, inclusiv in relatie cu alte structuri specializate ale parchetului - Directia Nationala Anticoruptie;
  • imbunatatirea cooperarii inter-institutionale cu institutii ce au atributii in domeniul de competenta materiala al DIICOT;
  • intensificarea activitatii de pregatire profesionala continua a procurorilor DIICOT cu privire la evolutia legislativa si de tipologie a diferitelor categorii de infractiuni date prin lege in competenta Directiei, in materia noului Cod de procedura penala si a noului Cod penal, precum si a jurisprudentei Curtii europene a Drepturilor Omului in materie penala.

Pe termen mediu, Alina Bica considera ca sunt necesare:

  • intensificarea activitatii de pregatire profesionala continua a procurorilor DIICOT din perspectiva intrarii in vigoare a noilor coduri si a legilor de executare a pedepselor privative si neprivative de libertate - 01 februarie 2014;
  • consolidarea capacitatii administrative a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism;
  • propuneri de modificare a cadrului legislativ si institutional de infiintare in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a propriei structuri de politie judiciara;
  • optimizarea colaborarii cu ofiterii de politie judiciara.

Obiective operationale specifice pe termen scurt ale DIICOT ar trebui sa fie, potrivit Alinei Bica:

  • consolidarea institutionala a Directiei, prin asigurarea unei stabilitati legislative proprii, consecutiv cu stabilirea unor reguli clare si precise de competenta materiala, a conservarii tehnicilor speciale de investigatie;
  • perfectionarea activitatii de planificare manageriala;
  • operationalizarea Centrului de Aplicatii Operational al Procurorilor;
  • eficientizarea activitatii structurilor teritoriale ale DIICOT;
  • cresterea gradului de transparenta in cheltuirea fondurilor alocate Directiei;
  • completarea schemei de personal - procurori, specialisti si personal auxiliar - referitor la posturile vacante;
  • stabilirea prin ordin a unor conditii minime necesare in elaborarea actelor de urmarire penala in vederea uniformizarii modalitatii de redactare a actelor procesuale si procedurale la nivelul Directiei;
  • reformarea si eficientizarea activitatii serviciului judiciar al Directiei;
  • implementarea si diseminarea standardelor CEDO in materia operatiunilor sub acoperire, a provocarii politienesti si a valorii probatorii a declaratiilor martorilor protejati;
  • reformarea si eficientizarea activitatii compartimentului de specialisti al Directiei.