Ministerul Sanatatii a prezentat miercuri, Guvernului o nota privind finantarea din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatat (FNUASS) a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. In document se arata, printre altele, ca spitalele private au beneficiat o buna perioada de timp de mecanisme de finantare preferentiala, suma decontata pe caz rezolvat fiind negociabila, si nu fixa, pe baza sistemului DRG (sistemul de clasificare in grupe diagnostice), ca in cazul spitalelor publice.

Astfel, potrivit ministerului, dezvoltarea sistemului privat de servicii spitalicesti de sanatate a fost importanta in ultimii ani insa ea s-a facut pe baza sustinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurari de sanatate.

Potrivit unui comunicat de presa al Mnisterului Sanatatii, documentul prezentat Guvernului contine detalii privind situatia actuala a finantarii furnizorilor medicali, dar si informatii referitoare la noi masuri si principii care vor fi promovate de Ministerul Sanatatii pentru aplicarea politicilor de sanatate publica.

"Dezvoltarea sistemului privat de servicii spitalicesti de sanatate a fost importanta in ultimii ani, dar, din pacate, ea s-a facut pe baza sustinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurari de sanatate. Spitalele private au beneficiat o buna perioada de timp chiar de mecanisme de finantare preferentiala, suma decontata pe caz rezolvat fiind negociabila si nu fixa, pe baza sistemului DRG, ca in cazul spitalelor publice" se arata in raport.

Ministerul ofera drept exemplu un caz din 2009, cand un furnizor privat de servicii medicale din judetul Brasov a negociat si a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie interventionala suma de 3600 lei, acelasi caz fiind decontat in sistemul DRG de catre casa de asigurari de sanatate, pentru o unitate publica de elita cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timisoara, cu doar 2620 lei.

Raportul ministerului mentioneaza faptul ca, desi incepand cu 2011 a fost aplicat acelasi mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, si pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS catre spitalele private s-au mentinut la cote semnificative sau chiar au crescut.

"Astfel, in timp, suma decontata din bugetul Fondului National Unic de Asigurari de Sanatate - FNUASS catre spitalele private a crescut de la 150.703 mii lei in anul 2011, pana la 213.500 mii lei, in anul 2012. S-a ajuns astfel la situatii in care, spre exemplu, in judetul Brasov sa se deconteze in anul 2012 catre spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitalicesti, iar in Oradea, un spital privat cu 87 de paturi infiintat in anul 2008 sa primeasca 17% din bugetul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, care are 1007 paturi. In ultimul caz, infiintarea spitalului privat nu a condus la scaderea numarului de pacienti ai Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Oradea, care, dimpotriva, a crescut", se arata in raportul ministerului.

Raportul ministerului precizeaza ca este cunoscut faptul ca pacientii care aleg sa se trateze in spitalele private trebuie sa achite in plus sume semnificative, care reprezinta diferenta dintre ceea ce deconteaza casele de asigurari de sanatate si tarifele aplicate de acestea.

"Un simplu exemplu ne poate arata impactul financiar care trebuie suportat direct de catre cetateanul care acceseaza servicii de sanatate private: pentru o interventie operatorie de cezariana, un furnizor privat are tariful de 8.800 lei in cazul in care prim-operatorul este profesor universitar si 6.600 in cazul unui medic primar. Din acest tarif, sistemul de asigurari acopera doar 1.400 de lei, ramanand ca diferenta de 7.400 de lei, respectiv 5.200 de lei sa fie suportat de catre familia pacientei", informeaza MS.

Ministerul arata ca, datorita acestor practici, are loc o limitare drastica a accesibilitatii cetatenilor la actul medical practicat in aceste spitale si o discriminare pe criterii financiare a pacientilor care pot apela la serviciile acestora, in contradictie cu principiile sistemului social de asigurari de sanatate in baza carora a fost infiintat si functioneaza FNUASS.

"In conditiile unei evolutii relativ liniare a fondurilor alocate sanatatii in ultimii ani, putem considera ca, odata cu cresterea sumelor decontate spitalelor private, s-a redus proportional finantarea spitalelor din sectorul public de servicii de sanatate. Mentinerea actualelor mecanisme va conduce la cresterea exponentiala, pe masura aparitiei de noi furnizori privati, a proportiei fondurilor pe care acestia le atrag din bugetul FNUASS, in detrimentul finantarii unitatilor publice, care asigura rezolvarea majoritatii cazurilor critice si complexe, precum si a celorlalte interventii terapeutice pentru categoriile de populatie care nu-si pot permite platile suplimentare solicitate de furnizorii privati. In astfel de situatie limita, statul va fi obligat sa compenseze din ce in ce mai mult acest deficit de finantare cu fonduri suplimenatre de la bugetul de stat", se mai arata in raportul MS.

Ministerul mai arata ca, potrivit principiului egalitatii si al solidaritatii sociale, cetatenii sanatosi, care au posibilitati financiare contribuie financiar pentru tratamentul celor bolnavi, urmand ca, atunci cand si acestia vor fi bolnavi si cu veniturile reduse, altii sa contribuie pentru acoperirea tratamentelor lor medicale. "Finantand din FNUASS spitalele private, se reduc sansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate. In Romania, 80% dintre cetateni au venituri mici, care nu le permit sa apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesarii serviciilor medicale private. Ministerul Sanatatii trebuie sa implementeze masuri care sa poata sa raspunda la intrebarea: Pentru cine trebuie sa finantam servicii medicale de calitate, pentru cei 20% care pot apela la asistenta medicala spitaliceasca cu plata sau pentru cei care trebuie sustinuti financiar pentru ca fara acest ajutor sunt condamnati la moarte?"

Amintim ca ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat sambata ca prin contractul-cadru care va intra in vigoare de la 1 martie va fi sistata finantarea din fondurile CNAS a unitatilor spitalicesti private si astfel incat "toti banii publici - vorbim de fondul unic national de asigurari sociale de sanatate - sa mearga catre spitalele publice. Circa 10% exista finantare pentru sectorul privat, in felul acesta, cu 10% va creste fondul alocat spitalelor (publice) pentru perioada urmatoare".

Nicolaescu a spus ca cine isi dezvolta o afacere privata "nu si-o face pe banul public", iar managerii de spitale private trebuie sa isi gandeasca investitia bazandu-se pe fortele proprii, nu pe "ce fura de la stat sau din ceea ce incearca sa obtina prin trafic de influenta".

• MS: Efecte negative ale activitatii paralele a personalului medical in institutii publice si in cele private. Se poate inregistra un potential conflict de interese

Raportul ministerului aduce in discutie si cazul medicilor care lucreaza in paralel intr-o institutie publica si intr-una privata. Astfel, potrivit MS, "sesizari numeroase primite din partea pacientilor reclama multe aspecte negative ale unor astfel de situatii, toate desfasurandu-se in defavoarea sistemului public si contribuind substantial la utilizarea ineficienta si, de cele mai multe ori, nejustificata, a fondurilor publice pentru sanatate.

Printre efectele negative identificate de minister se numara:

• majoritatea cabinetelor private, in care lucreaza aceiasi medici angajati in spitale, au contracte cu casele de asigurari de sanatate, ceea ce le da dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente in spital, care sunt decontate de asigurarile publice de sanatate. Se genereaza astfel o cerere nu intotdeauna justificata de servicii spitalicesti, mult mai costisitoare pentru sistem.
• dubla calitate de angajat a personalului medical permite si exploatarea inversa a circuitului pacientilor: cei care se prezinta in serviciile publice (inclusiv la serviciile de ambulanta) sunt indrumati, sub diferite motivatii, sa se adreseze unitatilor private in care acelasi personal medical este angajat. Astfel, apar situatii in care un serviciu deja decontat de casa de asigurari pentru unitatea publica este platit inca o data de catre pacient, la cabinetul privat, sau chiar este decontat a doua oara catre asigurarile de sanatate daca furnizorul respectiv are contract cu casa de asigurari.
• se poate inregistra un potential conflict de interese intre calitatea simultana de angajat in sistemul privat si in cel public a unui cadru medical, in special daca acesta are si o functie de conducere. Sunt cunoscute in acest sens, de exemplu, situatii in care echipamentele unor sectii de imagistica medicala (aparate de radiologie, tomografie, RMN) sunt defecte si raman nereparate, in timp ce unitatea privata de imagistica la care lucreaza in paralel seful sectiei publice functioneaza din plin, deservind si pacientii care sunt redirectionati din sectia publica.

• Masuri si principii promovate de Ministerul Sanatatii pentru aplicarea politicilor de sanatate publica
  

Incepand cu anul 2013, Ministerul Sanatatii propune o remodelare a mecanismelor de finantare si de distribuire a FNUASS, pe baza redefinirii prioritatilor strategice de sanatate publica, atat intre diferitele paliere ale asistentei de sanatate (primara, secundara si tertiara) cat si intre cele doua tipuri de furnizori publici si, respectiv, privati, se arata in raport. Printre masurile sustinute de minister se numara:

• cresterea sumelor alocate pentru asistenta primara (asigurata integral de furnizori privati) si pentru cea ambulatorie (asigurata majoritar de furnizori privati), care pot asigura rezolvarea unei parti importante dintre cazurile care sunt tratate astazi in spitale, cu costuri mult mai reduse si, in consecinta, cu o crestere a eficientei de utilizare fondurilor publice. Stimularea activitatii de asistenta medicala primara si ambulatorie, inclusiv prin introducerea de noi mecanisme suplimentare de finantare (plata pe rezultat) va conduce la o dezvoltare a interventiilor preventive si la o reducere a spitalizarilor nejustificate.
• reechilibrarea decontarii serviciilor din asistenta spitaliceasca intre furnizorii publici si cei privati, in sensul in care sistemul spitalicesc privat trebuie sa beneficieze de finantare din fonduri publice doar in domeniile in care asistenta spitaliceasca publica este temporar sau permanent deficitara sau este nereprezentata pe plan judetean sau regional.
• stabilirea diferentiata a tarifului pe caz ponderat decontat de casele de asigurari de sanatate pentru servicii spitalicesti, in functie de categoria in care se clasifica fiecare unitate.
• pentru asigurarea echilibrului financiar intre veniturile si costurile interventiilor medicale pentru cele 53 de unitati strategice spitalicesti ce reprezinta reteaua regionala de spitale de urgenta, Ministerul Sanatatii va concentra resurse suplimentare prin programe de urgenta pentru activitati prioritare in domeniile terapiei intensive, a interventiilor terapeutice pentru cazurile de infarct miocardic acut, de trauma sau de accidente vasculare cerebrale ischemice acute, care vor asigura o crestere semnificativa a calitatii acestor servicii medicale, dar si a eficacitatii interventiilor in aceste patologii critice pentru viata pacientilor.
• De asemenea, se are in vedere implementarea unor masuri de audit clinic pentru cazurile rezolvate in spitale si cresterea cazurilor rezolvate in spitalizarea de zi (tarif mediu ~400 RON) cu scaderea concomitenta a numarului de cazuri rezolvate prin spitalizarea continue (tarif pe caz ponderat national 1444 RON).