Romania are o populatie stabila de 19,042 milioane locuitori care formeaza 7,1 milioane gospodarii, se arata in rezultatele preliminare ale Recensamantului derulat in toamna trecuta. Potrivit datelor trimise de INS, exista 8,5 milioane locuinte (inclusiv alte unitati de locuit) si 5,1 milioane cladiri. La recensamantul anterior, desfasurat in 2002 numarul populatiei erau 21,68 milioane de locuitori. Ultima oara cand numarul de locuitori ai Romaniei a fost de aproape 19 milioane a fost in 1966. Recensamantul din '66 indica: 19,1 milioane de locuitori.

Rezultatele provizorii ale Recensamantului Populatiei si Locuintelor din 20 Octombrie 2011 prezinta o prima estimare privind numarul populatiei, al gospodariilor populatiei si al fondului de locuinte.

Datele provizorii ale recensamantului s-au obtinut prin prelucrarea operativa a principalelor informatii statistice insumate la nivel de localitate - municipiu, oras, comuna, pe baza tabelelor centralizatoare intocmite de recenzori dupa perioada de colectare a datelor, pentru cele 105,5 mii sectoare de recensamant.

Rezultatele obtinute si prelucrate pana la aceasta etapa au caracter provizoriu si pot suferi modificari pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din formularele de inregistrare a persoanelor din gospodarii si locuinte.

• Populatia stabila:  19,0 milioane (19.042.936) persoane

• Gospodarii: 7,1 milioane (7.086.717) gospodarii

• Locuinte (inclusiv alte unitati de locuit): 8,5 milioane locuinte (din care: 8.450.607 locuinte conventionale si 8.149 alte unitati de locuit)

• Cladiri: 5,1 milioane cladiri  (5.117.940 cladiri din care: 5.103.013 cladiri cu locuinte si 14.927 cladiri cu spatii colective de locuit)

Detalierea in profil teritorial (pe judete) a indicatorilor de mai sus se prezinta in Anexa.

Recensamantul populatiei si al locuintelor din Romania din anul 2011 s-a realizat in conformitate cu recomandarile Conferintei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensamintelor populatiei si locuintelor si ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European si al Consiliului privind recensamantul populatiei si locuintelor.

Conform acestor recomandari, populatia stabila a Romaniei include:

• cetatenii romani, straini sau fara cetatenie cu domiciliul in Romania care, la momentul recensamantului, se aflau pe teritoriul tarii (persoane prezente) sau erau temporar absenti, fiind plecati in strainatate pentru o perioada mai mica de 12 luni;

• cetatenii romani, straini sau fara cetatenie veniti pentru o perioada de cel putin 12 luni sau cu intentia de a ramane o perioada de cel putin 12 luni (la lucru, in cautarea unui loc de munca, la studii, in interes de afaceri etc.) care aveau doar resedinta in Romania;

• cetatenii romani plecati in strainatate in cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare si al reprezentantelor comerciale romanesti din strainatate.

Conform definitiei internationale, nu s-au cuprins in populatia stabila a tarii:

• cetatenii romani, straini sau fara cetatenie cu domiciliul in Romania plecati in strainatate pentru o perioada de cel putin 12 luni sau cu intentia de a ramane in strainatate o perioada de cel putin 12 luni : la lucru, in cautarea unui loc de munca, la studii, in interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioada indelungata);

•  cetatenii straini sau fara cetatenie veniti in Romania pentru o perioada mai mica de 12 luni (persoane temporar prezente).

In conformitate cu recomandarile internationale, nu au facut obiectul recensamantului si nu au fost inregistrate la recensamant urmatoarele categorii de populatie:

• cetatenii straini prezenti in Romania in cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare si al reprezentantelor comerciale straine in Romania;

•  cetatenii straini prezenti ocazional in Romania la momentul critic al recensamantului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniti pentru o perioada mai mica de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau resedinta in Romania;

Au facut obiectul recensamantului, dar nu au putut fi inregistrate in formularele individuale si nici in centralizatoare urmatoarele categorii de persoane:

• cetatenii romani, straini sau fara cetatenie cu domiciliul in Romania, care la momentul critic al recensamantului erau plecati cu intreaga familie in strainatate si pentru care nu au existat alte persoane (in tara) care sa declare existenta lor;

• persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de recensamant (populatie necontactata).

Pentru stabilirea rezultatelor din aceasta etapa, de prelucrare a datelor, s-a facut o estimare provizorie a numarului de locuinte aflate in aceasta situatie. O estimare mai corecta a acestuia se va putea realiza numai dupa prelucrarea informatiilor din formularele individuale, pe baza unor metode statistice stiintific elaborate in conformitate cu recomandarile si standardele ONU si UE.

Procentajul locuintelor in care nu s-a putut realiza recenzarea reprezinta 2,8% din totalul locuintelor, adica circa 1 million de persoane (cuprinzand populatia plecata in strainatate - intreaga familie - pentru care nu a avut cine sa ii declare in tara; populatia necontactata). Ponderi mai ridicate s-au inregistrat la nivelul oraselor mari: Bucuresti (6,0%), Timisoara (5,8%), Iasi (3,0%), Constanta (2,9%) etc.

Prezentam mai jos categoriile de populatie identificate la recensamantul din octombrie 2011, numarul persoanelor pe categorii si o comparatie numerica sugestiva cu datele din statisticile demografice curente.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României a fost de 19.043 mii persoane, din care: 18.384 mii au fost persoane prezente, iar 659 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României 10.054 mii persoane aveau domiciliul /reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989 mii persoane locuiau în comune (47,2%). Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400 mii locuitori însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 – 700 mii locuitori concentrând 47,9% şi doar 2 judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.043 mii persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678 mii persoane).

Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii), Suceava (cu 614,5 mii).

Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).

În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%).

• Structura etnică a populaţiei stabile a României

La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică.

Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov (3,3 mii persoane), Caraş–Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane). Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane). O proporţie de 87,7% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane), Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane).

• Numărul gospodăriilor populaţiei

Din totalul populaţiei stabile a României, 99,1% (18.878 mii persoane), se regăseşte în cele 7.087 mii gospodării ale populaţiei, revenind în medie 2,66 persoane pe o gospodărie (266 persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Restul de 165 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.

Mai mult de jumătate din numărul gospodăriilor şi al persoanelor din cadrul acestora se concentrau în mediul urban. În 16 judeţe majoritatea gospodăriilor populaţiei se află în municipii şi oraşe, ponderi mai mari prezentând următoarele judeţe: Hunedoara, Braşov şi Constanţa (între 76,3 – 71,2%), Sibiu (68,7%), precum şi Cluj şi Timiş (66,1%). La polul opus, cu cele mai mici ponderi ale gospodăriilor din mediul urban, se situează judeţele Giurgiu (28,4%), Dâmboviţa (30,7%) şi Teleorman (32,1%).

Mărimea medie a unei gospodării este mai mică în mediul urban (2,53 persoane/gospodărie) comparativ cu cel rural (2,83 persoane/gospodărie).

Distribuţia teritorială relevă faptul că mărimea medie a unei gospodării este mai mare în judeţele Ilfov (3,10 persoane/gospodărie), precum şi în Dâmboviţa, Giurgiu, Bistriţa – Năsăud, Maramureş şi Suceava (între 2,93 – 2,82 persoane/gospodărie). Cel mai mic număr mediu de persoane pe o gospodărie se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2,39 persoane/gospodărie) şi în judeţele Neamţ şi Hunedoara (2,50 persoane/gospodărie). Cu excepţia judeţului Sălaj, mărimea medie a gospodăriei este mai mică în municipii şi oraşe decât în comune.

• Clădiri – Locuinţe

La recensământ au fost înregistrate locuinţele convenţionale, alte unităţi de locuit nedestinate prin construcţie a fi locuite, dar care sunt practic locuite şi spaţiile colective de locuit. Prin înregistrarea unor caracteristici constructive şi de dotare, recensământul permite estimarea unor indicatori necesari pentru caracterizarea condiţiilor de locuit ale populaţiei.

La recensământul din octombrie 2011 a fost înregistrat un număr de 5.103 mii clădiri în care se aflau 8.451 mii locuinţe convenţionale. Acestea totalizau un număr de 22.739 mii camere de locuit care însumează o suprafaţă locuibilă de 398.037 mii m.p. Comparativ cu mediul rural, în urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa medie a locuinţelor şi a camerelor de locuit este mai mare.

Numărul camerelor de locuit pe o locuinţă este mai mare în judeţele Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Buzău, Călăraşi, Ialomiţa, Olt şi Vrancea (între 3,3 şi 3,0 camere/locuinţă), respectiv mai mic în judeţele Harghita (2,3), Cluj, Covasna, Hunedoara şi Municipiul Bucureşti (2,4).

O suprafaţă a camerelor de locuit mai mare s-a înregistrat, în medie, în Municipiul Bucureşti (21,1 mp/cameră) şi în judeţele Braşov, Cluj, Satu Mare, Ilfov, Sibiu, Harghita şi Covasna (între 20,8 şi 19,1 mp/cameră). Cele mai mici suprafeţe medii pe o cameră se înregistrează în judeţele Călăraşi (13,4 mp/cameră), Giurgiu şi Teleorman (14,0 mp/cameră).

Locuinţe cu suprafeţe medii dintre cele mai mari există în judeţele Ilfov, Timiş, Satu Mare şi Constanţa (între 65,7 şi 52,0 mp/locuinţă). Cele mai mici suprafeţe medii au fost înregistrate în judeţele Brăila (39,4 mp/locuinţă), Călăraşi şi Vaslui (39,7 mp/locuinţă), Teleorman (40,7 mp/locuinţă) şi Mehedinţi (41,0 mp/locuinţă).

• Vezi aici un tabel comparativ cu recensamintele facute in Romania in trecut.