In premiera mondiala”, Pacepa a facut dezvaluiri. Din nefericire, la 77 de ani, memoria pensionarului a inceput sa-i joace feste ori serverul de documentare al CIA a fost legat la “Cartoon Network”.
Pacepa sustine ca tatal sau a fost condamnat de Garda de Fier pentru ca a fost prins ascultind “Vocea Americii”, desi la ora la care VOA a inceput sa emita - noiembrie 1942 - legionarii infundau de mult puscariile antonesciene sau luasera calea exilului. Viata “celebrului spion” e spoita mai ceva decit cea a unei batrine cocote, care sustine ca a studiat la un pension de domnisoare.
La 15 ani raspindea fluturasi antinazisti si isi platea chiria din vinzarea “Scanteii”, iar seara dadea meditatii la matematica! Un debut in cariera de ilegalist pentru care l-ar fi invidiat si Ceausescu. Brusc, dupa citeva luni, se apuca sa poarta cruce, ca sa-i faca in ciuda tatalui sau, un comunist, si se inscrie in “Young Friends of the United States”.
Absolut intimplator, din sef la o tinichigerie, cinstitul sau parinte ajunge translator al generalului sovietic Rodion Malinovski, spaima Romaniei ocupate. Si, ce sa vezi, scenariu de bestseller, Hollywood curat... Democrat, consilierul sovieticilor nu avea nimic impotriva ca progenitura sa, acest Harry Potter al spionajului, sa se inhaiteze cu baietii unchiului Sam.
Suspans total, mai ceva ca-n Agatha Christi. In citeva luni, poveste de capa si spada, aventura si magie: ilegalist, antifascist, cruce, pro-american, arestat ca purta insigna cu chipul regelui. O bibliografie care, daca ar fi reala, i-ar fi oferit un stralucit viitor de detinut politic. Numai ca viata a fost cruda si nedreapta, iar Pacepa a devenit securist la 23 de ani.
A facut-o insa, asa, in scirba, da’, ca sa nu ii iasa vorbe, a fost silitor. Ca un Fat-Frumos cu grade, in trei ani ajunge maior, iar la 29 de ani il umileste postum pe Moruzov, fiind numit sef adjunct al Misiunii Romane in RFG.
Adevarul este ca Pacepa ne ia de prosti, livrindu-ne aceste povesti ridicole care pot fi desfiintate de orice elev de liceu. Nici cu Plesita nu ne e rusine, dar parca Pacepa il intrece.
Sprijinul acordat SUA e o alta gogoasa: americanii aveau nevoie de un agent in Romania, nu de un pensionar ramolit in Florida, iar FBI a luat-o cu munca de la capat, pe urmele noilor spioni romani trimisi peste Ocean dupa 1978.
Cel mult povestile vinatoresti ale lui Pacepa ii pot fascina pe cititorii lui Pavel Corut: el l-a infundat pe Carlos Sacalul, el a furat “Leopard”-ul din Germania, desi in arhiva SIE nu cred ca exista vreun tanc, presedintii SUA nu suna la Pentagon, ci la el, sa-l consulte in orice problema, de la atacarea Irakului la castrarea cotoiului.
In fapt, Pacepa a fost un bisnitar cu grade si fara scrupule, iar dezvaluirile lui Mihai Pelin au facut un asa prapad in biografia “eroului”, il dor asa de tare, incit il citeaza in fiecare interviu mai ceva decit pe fostul sau stapin caruia i-a jurat credinta - Ceausescu.
Pacepa intra totusi in legenda. Putini oameni se pot mindri ca au lucrat, pe state de plata, pentru Securitatea romana, KGB si CIA, citeodata pentru toate concomitent.
