Primaria Capitalei va demara in 2015 doua mari proiecte de infrastructura - largirea strazii Fabrica de Glucoza la doua benzi pe sens si pasajul pietonal de la Piata Romana, a declarat pentru HotNews.ro Ion Dedu, seful directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei. Daca utilitatea pasajului pietonal de la Piata Romana este pusa la indoiala de societatea civila si de anumiti profesionisti, largirea strazii Fabrica de Glucoza este o necesitate pentru preluarea traficului de pe autostrada A3, ce ar urma sa intre in Bucuresti in aprilie 2015, potrivit datelor oficiale. Cele doua proiecte insumeaza 165 milioane de lei. Lucrarile de largire a strazii Prelungirea Ghencea au fost amanate pentru 2016.
In 2015, Primaria Capitalei va avea un buget de circa 400 milioane de lei pentru proiecte de infrastructura, iar acesti bani vor merge in mare parte pentru finalizarea lucrarilor incepute in anii precedenti - Pasajul subteran de la Piata Sudului, modernizarea Sos. Pantelimon-Iancului, drumul expres spre A1 si Podul de la Ciurel, Pasajul peste Dambovita de pe bd. Nicolae Grigorescu. Astfel ca pentru lucrarile noi nu raman foarte multi bani. Anul trecut municipalitatea a alocat pentru marile de proiecte de infrastructura circa 380 milioane lei. Raportat la 2010, cand la acest capitol au fost alocate circa 800 milioane lei, bugetul pe 2015 este unul saracacios.
"In 2015 vreau sa termin ce am inceput. Anul viitor speram sa avem un buget de 400 de milioane pentru proiectele de infrastructura, iar cu acesti In functie de bani, vom acoperi in principal proiectele incepute. Sunt doua lucrari care pot incepe anul viitor. Este vorba despre pasajul de la Piata Romana care este contractat, proiectul este facut, dar nu am avut bani sa incepem in 2014. Al doilea proiect este cel care priveste largirea strazii Fabrica de Glucoza, acesta fiind in procedura de achizitie. S-au deschis ofertele, dar inca nu s-a desmenat castigatorul", a declarat Ion Dedu pentru HotNews.ro.
Pasajul subteran pietonal de la Piata Romana costa circa 65 milioane lei (circa 15 milioane de euro) potrivit indicatorilor tehnico economici aprobati de Consiliul General in 2006, iar lucrarile vor dura circa un an si jumatate. Scopul pasajului este de a fluidiza traficul in zona dar si de a imbunatati circulatia pietonala. Pasajul va avea 5 intrari - doua la ASE, una in fata la coloane, unul in fata la BCR si un altul intre Bd. Lascar Catargiu si Dacia. Pasajul va fi conectat cu statia de metrou Romana, iar la suprafata vor fi plantati 40 de copaci si amenajata o suprafata de circa 500 mp de spatiu verde.
Largire str. Fabrica de Glucoza
In ceea ce priveste proiectul de largire a strazii Fabrica de Glucoza, lucrurile sunt mai complicate deoarece este nevoie de exproprieri, iar Consiliul General al Municipiului Bucuresti inca nu a decis ce terenuri vor fi expropriate.
In 2010, Consiliul General a aprobat prima hotarare privind culoarul de exproprieri si despagurile - 163 milioane lei, insa legea s-a modificat si aceasta hotarare trebuie reaprobata. In 2014, proiectul a fost de mai multe ori pe ordinea de zi a sedintelor CGMB, insa alesii nu l-au aprobat pe motiv ca suma alocata exproprierilor este prea mare. Primaria a redus aceasta suma de la 163 milioane lei la 60 milioane lei, insa proiectul nu a mai fost aprobat din cauza scandalului dintre partidele politice din CGMB.
"Am modificat proiectul de exproprieri, l-am facut cat mai ieftin posibil. Nu mai facem parcari pe margine, latimea trotuarelor este acum de trei metri. Strada va avea 4 benzi de circulatie si un mic separator la iesirea de pe autostrada, ca sa se ecite anumite accidente si viraje de stanga", a declarat Ion Dedu.
Acesta spune ca acest proiect este vital pentru descarcarea traficului de pe autostrada A3 care ar trebui sa intre in Bucuresti in 2015, potrivit datelor oficiale.
"Norocul nostru, intre ghlimimele, a fost ca CNADNR a reziliat contractul cu constructorul pentru tronsonul pana la intrare in Bucuresti si acum trebuie sa realizeze o noua procedura de licitatie. Fabrica de Glucoza nu este un proiect care va reusi sa preia tot traficul de pe zona respectiva, insa este foarte importanta pentru descarcarea autostrazii Mai trebuie realizat nodul de la Petricani in conformitate cu prevederile PUZ-ului si studiului de fezabilitate de la inelul median. In al doilea rand, trebuie sa initiem niste proiecte gen pasajul de la intersectia Sos Colentina cu str. D-na Ghica, largirea str. D-na Ghica, rezolvarea intersectiei de la Petricani cu bd. Lacul Tei, un pasaj la celebra intersectie Sos. Pantelimon cu bd. Chisinau unde acum este un dop. Anul viitor vom face studiile de fezabilitate pentru aceste proiecte. A3 va veni in Bucuresti in 2016. Pana atunci avem timp sa terminam largirea str. Fabrica de Glucoza", a mai spus Ion Dedu.
Potrivit CNADNR, pana in prezent s-au realizat 5% din segmentul de autostradă A3 cuprins între km 0+000 şi km 3+325 şi 98,5 % din sectorul de autostradă cuprins între km 3+325 şi km 6+500.
Termen de finalizare contractual este aprilie 2015, insa in acest moment acest termen este imposibil de respectat. "Beneficiarul, Antreprenorul şi Consultantul caută soluţia optimă pentru finalizarea sectorului de autostradă cuprins între km 0+000 şi km 3+325, ţinând cont de modificările aduse Proiectului Tehnic iniţial, din cauza interferenţei autostrăzii cu zona metropolitană a municipiului Bucureşti", au raspuns reprezentantii CNADNR la solicitarea HotNews.ro, evitand sa dea un termen clar pentru finalizarea lucrarilor.
Largire str. Prelungirea Ghencea
Ion Dedu, seful directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei spun ca acest proiect va demara abia in 2016.
"CNADNR va veni si pe zona de responsabilitate a Judetului Ilfov, intre Valea Oltului si Sos de Centura. Inainte CNADNR luase doar pasajul de la Domnesti, dupa care au spus ca vor face si partea de drum de pe raza judetului Ilfov. Noi vom reface licitatia pentru desemnarea constructorului pentru zona dintre str. Brasov si limita administrativa. Lucrarile vor incepe probabil in 2016. Depinde cat de repede se finalizeaza licitatia", a declarat Dedu.
In 2007, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat circa 400 milioane de lei pentru largirea bulevardului Prelungirea Ghencea la 3 benzi pe sens plus trotuare de cinci metri, pana la limita administrativa a orasului. In 2013, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, promitea ca lucrarile vor incepe in 2014 si se vor finaliza pana in 2016. Desi au trecut aproape 8 ani de cand a inceput sa se discute despre acest proiect, pana acum nu s-a facut nimic. Cetatenii din Prelungirea Ghencea au protestat de mai multe ori anul trecut, nemultumiti ca primarul Sorin Oprescu si premierul Victor Ponta nu s-au tinut de promisiune.
In prezent, pe Prelungirea Ghencea, circulatia rutiera se desfasoara pe cate o banda pe sens, blocajele se intind pe zeci de metri, nu exista trotuare, nu sunt amenajate statii RATB, iar cand ploua nu ai pe unde sa pasesti din cauza noroaielor.
Primii bani pentru largirea bulevardului Prelungirea Ghencea la doua benzi pe sens au fost alocati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in 2006 - respectiv suma de 73 milioane de lei. Tot in 2006 aceasta suma a fost majorata de alesii locali la 343 milioane de lei, iar in 2007 la 393 milioane de lei, intrucat era nevoie 3 benzi pe sens, de exproprieri, iar pe noul bulevard va circula si trafic greu cu viteza de pana la 100 km/ora.
Pe 8 noiembrie 2007, Primaria Capitalei a semnat cu asocierea de firme Alpine Bau - Search Corporation un contract de 135 milioane de lei pentru construirea drumului, potrivit informatiilor de pe site-ul municipalitatii.
Din 2007 insa nu s-a mai intamplat nimic. Contactati de HotNews.ro, reprezentantii Primariei Capitalei au declarat ca firma care trebuia sa faca drumul a intrat in faliment si ca nu se cunoaste o data certa la care vor incepe lucrarile.
"Din cauza faptului ca firma contractanta a intrat in faliment, contractul a fost reziliat, urmand a se desfasura o noua procedura de achizitie publica pentru zona situata in interiorul Municipiului Bucuresti. In ceea ce priveste nodul de la Domnesti, acesta va fi realizat de catre CNADNR, segmentul situandu-se in afara zonei administrate de Municipalitate. Avand in vedere ca acest proiect este situat pe teritoriul mai multor unitati administrativ-teritoriale, Municipiul Bucuresti nu a putut investi bani si nu a putut face exproprieri in afara limitelor teritoriale ale orasului. De asemenea, celelalte entitati nu au dispus de finantare pentru zonele lor de responsabilitate", se arata in raspunsul trimis de Primaria Capitalei.
Tot legat de acest proiect, si premierul Victor Ponta a promis in 2013 ca va realiza un pasaj peste Centura, in continuarea Prelungirii Ghencea, iar Dan Sova, fostul Ministru al Transporturilor, promitea ca lucrarea va fi gata in 2014. Din nefericire, nici Guvernul nu s-a tinut de promisiune.
0
10
