Cele mai agresive retele de coruptie de la Inalta Curte de Casatie si Justitie s-au format inainte de '89, insa influenta directa a magistratilor- securisti a mai slabit. Multi s-au pensionat, cativa au supravietuit pana de curand. In lipsa unor schimbari radicale, mostenirea lor se va intinde peste cateva generatii deoarece si-au lasat urmasi dupa chipul si asemanarea lor. Acest sistem s-a dezvoltat tentacular si i-a prins in plase pe multi dintre cei 120 de magistrati de la Inalta Curte. Cazul judecatoarei Birsan, acuzata de trafic de influenta, este emblematic si descrie o retea subterana de afinitati.

Dan TapalagaFoto: Hotnews

Avocata Claudia Silinescu Gherbovan - acuzata de procurori ca a intermediat mita la Inalta Curte- a fost si ea judecatoare. Apropiata familiei Birsan este nepoata unui fost general SIE, Constantin Silinescu, devenit ulterior trecerii in rezerva consilier personal a lui Adrian Nastase. Detalii aici

Anton Pandrea, judecatorul care a dat mandatele de interceptare in dosarul Birsan si este suspectat ca a avertizat-o pe judecatoare, incalcand astfel legea, a activat la inceputul anilor '80 ca atasat diplomatic. Asta echivala, in majoritatea cazurilor, cu apartenenta la fosta Securitate. In mod semnificativ, acelasi Adrian Nastase a deplans recent, pe blogul personal, pensionarea precipitata a fostului sef al sectiei penale, Anton Pandrea, putin inainte de izbucnirea scandalului de coruptie de la Inalta Curte. Detalii aici.

De altfel, mare parte din judecatorii de la Inalta Curte au fost numiti sub guvernarea Nastase direct de catre fostul ministru al justitiei, Rodica Stanoiu, deconspirata de CNSAS ca a colaborat cu Securitatea sub numele de cod Sanda.

In fine, sotul judecatoarei Birsan reprezinta Romania la CEDO. Corneliu Birsan a reusit in 1974 peformanta de a studia in Occident, mai precis la Strasbourg, unde activeaza azi ca judecator. Fara aprobari speciale, acest tip de iesiri afara erau, inainte de '89, dificil de imaginat. Poate Birsan reprezinta fericita exceptie de la regula.

Dar cel mai elocvent indiciu al apartenentei la mentalitatea vechiului sistem este comportamentul sotilor Birsan dupa declansarea anchetei in Romania. Judecatoarea refuza sa faca declaratii la DNA, contesta masura perchezitiei si se apara utilizand fara scrupule pozitia sotului. Sotul, judecator la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, intra in joc cu toata forta. Admirabil ca-si apara sotia, deplorabil cum o face. Detalii aici

Se prevaleaza de o pretinsa imunitate asigurata de pozitia sa la CEDO. Denunta presupuse abuzuri la Consiliul Europei, incunostiinteaza CEDO si notifica Ministerul de Externe. Intre timp, o instanta de cinci judecatori respinge recursul sotilor Birsan, ceea ce-l pune pe reprezentantul Romaniei la CEDO intr-o situatie ridicola.

Ce autoritate mai are azi Corneliu Birsan de a reprezenta Romania la CEDO? Se impunea demisia de onoare? Fara discutie. Reputatia, autoritatea si credibilitatea sa au fost stirbite grav prin faptul ca a incercat sa se foloseasca de pozitia sa oficiala pentru a apara o cauza personala. Imaginea Romaniei primeste, dupa cazul Severin, inca o lovitura si ne consolideaza faima de tara corupta pana in maduva.

Dispretul judecatorului Birsan fata etica minimala aminteste de cazul Severin, insensibil la cuvantul demisie de onoare. Numai ca, in cazul judecatorului CEDO, lucrurile arata si mai prost, cu perspective de inrautatire. Nu stim inca toate detaliile dosarului. De unde, totusi, atata zel la sotul judecatoarei in incercarea de a zadarnici ancheta care o vizeaza pe sotia sa? A beneficiat, la randul sau, de presupusele avantaje oferite de omul de afaceri Gabriel Chiriac? A consimtit tacit la presupusele beneficii ilegale incasate de sotie?

De ce statul roman, chiar daca nu are parghii directe pentru a-l revoca, nu-i cere public, prin reprezentantii sai de la Ministerul Justitiei, demisia de onoare? Cum mai poate reprezenta Corneliu Birsan statul roman cand actioneaza, de cateva zile, impotriva lui pentru a-si proteja sotia de o ancheta oficiala? Deja statul roman a intarziat nepermis de mult in a adopta o pozitie oficiala in acest caz.

La fel ca in cazul Voicu, personajele din dosarul Birsan s-au crezut ani de zile intangibile. Uimitor ramane faptul ca, in ciuda cutremurului provocat de arestarea senatorului PSD si dupa demantelarea retelei sale de influenta de la Curtea Suprema, avem de-a face iarasi, la numai un an distanta, cu judecatori acuzati de trafic de influenta. Si vorbim, atentie, de magistrati cu venituri legale mult peste medie, cu cariere decente si pozitii sociale respectabile (Birsan era sefa sectiei de contencios), suspectati ca au luat mita o excursie la Paris, o perla, un apartament platit, ca au fost cumparati, altfel spus, la preturi mici.

Toate aceste detalii rizibile par a fi semnul lacomiei si orbirii specifice castelor inchise, parasite de convingerea ca presteaza un serviciu public si obisnuite cu ideea ca executa diverse servicii reciproc avantajoase. La sentimentul intangibilitatii si superioritatii lor, adugati sistemul de relatii din trecut, care le ofera aura de eterni protejati ai sistemului. Sursa fortei lor este, in acelasi timp, punctul slab. Tot ce-i face aparent puternici ii poate ucide.

Solutia este una singura. Mare parte din cei 120 de judecatori de la Inalta Curte va trebui pur si simpla inlocuita treptat din sistem, ca tot vom avea Coduri penale, civile si de procedura complet noi. Daca totul se va limita la ocuparea celor 10 - 15 locuri vacante, Inalta Curte nu se va reforma niciodata in mod real. Nu e timp pentru asta.

In prea multe alte cazuri de judecatori de la ICCJ, retelele nu se intind doar in trecut, ci si in prezent, catre politicieni sau rude (soti, copii, nepoti) plasati in marile case de avocatura sau alte posturi cheie. Acum este un bun prilej pentru curatenie generala, pentru o innoire radicala a sistemului.

Proiectul de lege care stabileste criterii mai transparente de promovare la Inalta Curte a picat in Senat. El va trebui, reluat, cumva, dar mare problema nu o reprezinta neaparat cele cateva numiri care vor urma. Marele pariu este eliminarea acelor judecatori, multi din pacate, pe care se bazeaza un intreg sistem corupt de putere.

Citeste detalii despre mecanismul de functionare al Inaltei Curti, cazul Voicu si sursele coruptiei: